3ra-985/18 — obligarea de a prezenta informația solicitată, repararea prejudiciului material și moral

Dosarul nr. 3ra-985/18 Prima instanță - (Judecătoria Drochia, sediul Rîșcani) M. Sajin Instanța de apel - (Curtea de Apel Bălți) A. Albu, E. Bejenaru, A. Toderaș ÎNCHEIERE 12 septembrie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu judecătorii Luiza Gafton Dumitru Mardari examinând admisibilitatea recursului declarat de Ivan Rotaraș, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Ivan Rotaraș împotriva secretarului Consiliului raional Rîșcani, Rodica Postolachi, cu privire la obligarea prezentării informației solicitate și repararea prejudiciului material și moral cauzat, împotriva deciziei din 3 aprilie 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a respins apelul declarat de Ivan Rotaraș și s-a menținut hotărârea din 7 noiembrie 2017 a Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani, c o n s t a t ă : La 2 mai 2017 Ivan Rotaraș a depus cerere de chemare în judecată împotriva secretarului Consiliului raional Rîșcani, Rodica Postolachi, solicitând obligarea secretarului Consiliului raionul Rîșcani să-i prezinte informația solicitată și repararea prejudiciului material și moral cauzat în legătură cu nesoluționarea cererii depuse, estimat în mărime de 500 lei.

Motivele cererii de chemare în judecată, astfel după cum au fost expuse, pot fi rezumate după cum urmează. Ivan Rotaraș activează în calitate de consilier în Consiliul comunal Recea. La 12 aprilie 2017 s-a adresat Secretarului Consiliului raional Rîșcani, Rodica Postolachi cu o cerere prealabilă, înregistrată cu nr. R-40, prin care a solicitat să i se prezinte copia autentificată a procesului-verbal și a deciziei Consiliului raional Rîșcani, prin care s-a împuternicit directorul IMPS CS Recea d-nul Vasile Bîlici să înregistreze la Camera Înregistrării de Stat, instituția cu drept de a semna toate actele necesare din anul 2010. Reclamantul a invocat că până în prezent nu a primit răspuns la cererea prealabilă, fiindu-i îngrădit dreptul la informație.

În drept, cererea de chemare în judecată a fost întemeiată în baza prevederilor art. 5 lit. a), art. 6 alin. (1) lit. a), art. 14 alin. (1), art. 15 alin. (1), art. 16, art. 17 alin. (1) lit. a) și art. 19 din Legea contenciosului administrativ. 1 Prin hotărârea din 7 noiembrie 2017 a Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani, corectată prin încheierea din 7 noiembrie 2017 a judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani, cererea de chemare în judecată s-a admis parțial. S-a menționat că prezenta hotărâre nu urmează a fi executată. S-a respins ca neîntemeiată pretenția lui Ivan Rotaraș împotriva secretarului Consiliul raional Rîșcani, Rodica Postolachi, privind repararea prejudiciului material și moral. În motivarea soluției adoptate, instanța de fond a stabilit că reclamantul nu a primit răspuns la cererea prealabilă până la adresarea cu cererea în judecată.

Totodată, pârâtul a dat răspuns la cerere în timpul examinării cauzei, din aceste considerente acțiunea s-a admis, dar fără executare. Referitor la repararea prejudiciului material și moral, instanța de fond a remarcat că acestea urmează a fi respinsă, or din materialele dosarului nu rezultă că reclamantul a suportat careva cheltuieli materiale or a avut de suferit în rezultatul acțiunilor pârâtului. La 28 noiembrie 2017, Ivan Rotaraș a declarat apel împotriva hotărârii instanței de fond, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii și emiterea unei noi prin care acțiunea să fie admisă. Prin decizia din 3 aprilie 2018 a Curții de Apel Bălți, s-a respins apelul declarat Ivan Rotaraș și s-a menținut hotărârea din 7 noiembrie 2017 a Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani.

La 6 iunie 2018, Ivan Rotaraș a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din 3 aprilie 2018 a Curții de Apel Bălți, cu emiterea unei noi decizii prin care cererea de chemare în judecată să fie admis. În motivarea recursului s-a invocat că instanța a examinat cauza în mod superficial și în rezultat a emis o decizie pripită și neobiectivă, ignorând faptul că într-adevăr de către intimat au fost încălcate prevederile Legii privind accesul la informație nr. 982 din 11 mai 2000. Recurentul consideră că a prezentat instanței probe ce demonstrează cauzarea prejudiciului material și moral și că i-au fost lezate drepturile de acces la informație, însă ele au rămas fără aprecierea juridică.

Prin referința din 20 iulie 2018, secretarul Consiliului raional Rîșcani, Rodica Postolachi, a solicitat respingerea recursului ca fiind nefondat. În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Materialele dosarului atestă că copia deciziei contestate a fost expediată participanților la proces la 10 mai 2018 (f.d. 106) și recepționată de recurent la 16 mai 2018 (f.d. 108). Din aceste considerente, recursul declarat la 6 iunie 2018, se consideră în termen.

În conformitate cu art. din 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. 2 Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele. Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Astfel, instanța de recurs reține că examinarea chestiunii privind admisibilitatea recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă. La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în cadrul judecării cauzei, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. Totodată, Colegiul reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanța de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural, și anume, dacă se invocă că instanța judecătorească a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Codul de procedură civilă, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele. În acest sens CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de acces la instanța de judecată nu este absolut.

Există limitări implicit admise [cauza Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 CEDO procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(a se vedea 3 Botten împotriva Norvegiei, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (Helmers împotriva Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse, Colegiul consideră că recursul declarat de Ivan Rotaraș nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil. În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se declară inadmisibil recursul înaintat de Ivan Rotaraș. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu judecătorii Luiza Gafton Dumitru Mardari 4