3ra-907/21 — constatarea faptului limitarii accesului la informatie, obligarea furnizarii informatiei, repararea prejudiciului

3ra-907/21 — constatarea faptului limitarii accesului la informatie, obligarea furnizarii informatiei, repararea prejudiciului (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr.3ra-907/21

Prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul central (jud: I. Rusu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: Al. Gheorghieș, D. Stănilă, D. Corolevschi)

Î N C H E I E R E

03 noiembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componentă:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului depus de Ivan Rotaraș,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Ivan Rotaraș împotriva secretarului Consiliului comunal Recea,

raionul Râșcani, Romica Moraru cu privire la constatarea faptului limitării accesului

la informație, obligarea furnizării informației, repararea prejudiciului material și

moral,

împotriva deciziei din 06 iulie 2021 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

admis apelul depus de Ivan Rotaraș, a fost casată hotărârea din 29 septembrie 2020

a Judecătoriei Drochia, sediul central cu emiterea unei noi decizii prin care acțiunea

a fost admisă parțial,

c o n s t a t ă :

La data de 15 aprilie 2020 Ivan Rotaraș a depus cerere de chemare în judecată

împotriva secretarului Consiliului comunal Recea, raionul Râșcani, Romica Moraru

cu privire la constatarea faptului limitării accesului la informație, obligarea furnizării

informației, repararea prejudiciului material și moral.

În motivarea acțiunii reclamantul Ivan Rotaraș a indicat că la 06 martie 2020

a depus secretarului Consiliului comunal Recea, raionul Râșcani, Romica Moraru, o

cerere, în baza procurii din 26 februarie 2020, prin care Victor Mihăescu i-a

încredințat să-i reprezinte interesele în toate instanțele de judecată și în orice

instituție, solicitând să-i fie eliberată copia titlului de autentificare a dreptului

deținătorului de teren nr. xxxxx din 22 octombrie 2003, eliberat lui Victor Mihăescu,

precum și copia deciziei nr. 3-5 din 05 martie 1993, prin care la 22 octombrie 2003

lui Victor Mihăescu i-a fost repartizat în proprietate privată terenul cu suprafața

totală de 0,274 ha. Însă, informația solicitată nu i-a fost furnizată.

A solicitat reclamantul obligarea secretarului Consiliului comunal Recea,

raionul Râșcani, Romica Moraru de a-i furniza informația solicitată în cererea din

06 martie 2020, precum și repararea prejudiciului material și moral.

Prin hotărârea din 29 septembrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul central a

fost respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Ivan Rotaraș

împotriva secretarului Consiliului comunal Recea, raionul Râșcani, Romica Moraru

1

cu privire la constatarea faptului limitării accesului la informație, obligarea furnizării

informației, repararea prejudiciului material și moral.

La 30 septembrie 2020 Ivan Rotaraș a depus apel împotriva hotărârii din

29 septembrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul central, iar la 12 noiembrie 2020

a prezentat motivarea apelului, solicitând casarea hotărârii primei instanțe și

emiterea unei noi decizii de admitere a acțiunii.

Hotărârea motivată a primei instanțe a fost notificată apelantului Ivan Rotaraș

la data de 23 octombrie 2020, fapt ce se atestă prin avizul de recepție a scrisorii

recomandate, atașat la materialele cauzei (f.d. 51).

Prin urmare, instanța de apel corect a apreciat că este în termen apelul depus

de Ivan Rotaraș la data de 12 noiembrie 2020 împotriva hotărârii din 29 septembrie

2020 a Judecătoria Drochia, sediul central.

Prin decizia din 06 iulie 2021 a Curții de Apel Bălți a fost admis apelul depus

de Ivan Rotaraș, a fost casată hotărârea din 29 septembrie 2020 a Judecătoriei

Drochia, sediul central și a fost emisă o decizie nouă, prin care a fost admisă parțial

cererea de chemare în judecată depusă de Ivan Rotaraș împotriva secretarului

Consiliului comunal Recea, raionul Râșcani, Romica Moraru cu privire la

constatarea faptului limitării accesului la informație, obligarea furnizării informației,

repararea prejudiciului material și moral. A fost obligat secretarul Consiliului

comunal Recea, raionul Râșcani, Romica Moraru să elibereze informația solicitată

de Ivan Rotaraș și anume decizia nr. 3-5 din 05 martie 1993, prin care la

22 octombrie 2003 lui Victor Mihăescu i-a fost repartizat în proprietate privată

terenul cu suprafața totală de 0,274 ha. În rest, acțiunea a fost respinsă.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a indicat că în conformitate

cu prevederile art. 4 alin. (1) din Legea privind accesul la informație nr. 982 din

11 mai 2000, oricine, în condițiile prezentei legi, are dreptul de a căuta, de a primi și

de a face cunoscute informațiile oficiale.

Articolul 6 alin. (1) al Legii menționate, stipulează că în sensul prezentei legi,

informații oficiale sunt considerate toate informațiile aflate în posesia și la dispoziția

furnizorilor de informații, care au fost elaborate, selectate, prelucrate, sistematizate

și/sau adoptate de organe ori persoane oficiale sau puse la dispoziția lor în condițiile

legii de către alți subiecți de drept.

Conform art. 5 alin. (2) lit. b) din aceeași Lege, furnizori de informații, adică

posesori ai informațiilor oficiale, obligați să le furnizeze solicitanților în condițiile

prezentei legi, sunt instituțiile publice centrale și locale - organizațiile fondate de

către stat în persoana autorităților publice și finanțate de la bugetul de stat, care au

ca scop efectuarea atribuțiilor de administrare, social-culturale și altor atribuții cu

caracter necomercial.

În conformitate cu art. 7 alin. (1) lit. a) și b) din Legea privind accesul la

informație nr. 982 din 11 mai 2000, exercitarea dreptului de acces la informație poate

fi supusă doar restricțiilor reglementate prin lege organică și care corespund

necesităților: respectării drepturilor și reputației altei persoane; protecției securității

naționale, ordinii publice, ocrotirii sănătății sau protecției moralei societății.

În condițiile art. 10 din Legea privind accesul la informație nr. 982 din 11 mai

2000, persoana are dreptul de a solicita furnizorilor de informații, personal sau prin

reprezentanții săi, orice informații aflate în posesia acestora, cu excepțiile stabilite

de legislație. Dreptul persoanei de a avea acces la informații, inclusiv la informațiile

cu caracter personal, nu poate fi îngrădit decât în condițiile legii. Orice persoană care

2

solicită acces la informații în conformitate cu prezenta lege este absolvită de

obligația de a-și justifica interesul pentru informațiile solicitate.

Distinct, de cele menționate supra, instanța de apel a constatat că prin

răspunsul secretarului Consiliului comunal Recea, raionul Râșcani, Moraru Romica,

nr. 33 din 05 mai 2020, petiționarul Ivan Rotaraș a fost informat referitor la

informația solicitată prin cererea nr. 13 din 06 martie 2020 și anume că, copia titlului

de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. xxxxx din 22 octombrie 2003,

eliberat de Primăria s. Recea lui Victor Mihăescu, nu a fost găsită în arhiva Primăriei,

la răspuns fiind anexată copia hotărârii judecătorești, potrivit căreia Victor Mihăescu

a solicitat încetarea procesului de judecată în privința titlului de autentificare a

dreptului deținătorului de teren solicitat (f.d.18).

Totodată, instanța de apel a reținut că la materialele cauzei lipsesc careva

probe care ar confirma recepționarea răspunsului menționat al secretarului

Consiliului comunal Recea, raionul Râșcani, Moraru Romica, de către reclamantul

Ivan Rotaraș.

Astfel, Curtea de Apel Bălți a apreciat că prima instanță pripit a ajuns la

concluzia de a respinge integral acțiunea lui Ivan Rotaraș.

Instanța de apel a indicat că, instanța de fond neîntemeiat a reținut că, pârâtul

a expediat în adresa reclamantului un răspuns complet, în termenul stabilit de lege,

la cererea acestuia privind accesul la informație.

În acest sens, instanța de apel a indicat că aprecierea termenului de furnizare

a informației implică și asigurarea recepționării corespunzătoare, iar în caz contrar

atrage după sine omiterea termenului dat, în situația în care nu există probe de

expediere corespunzătoare și în termen, a răspunsului la cererea cu privire la accesul

la informație.

La caz, instanța de apel a considerat că, copia din Registrul de evidență a

corespondenței de ieșire nu poate fi reținută în calitate de probă, ce ar confirma faptul

recepționării de către Ivan Rotaraș a răspunsului nr. 33 din 05 mai 2020, emis la

cererea sa nr. 13 din 06 martie 2020, or, din conținutul înscrisurilor efectuate în

Registrul nominalizat, rezultă că în adresa lui Ivan Rotaraș a fost expediat răspunsul

la cererea nr. 13 din 06 martie 2020, însă lipsește informația certă, ce ar confirma

recepționarea răspunsului respectiv de către Ivan Rotaraș.

Subsidiar, instanța de apel a reținut că din conținutul răspunsului acordat de

secretarul Consiliului comunal Recea, rezultă că furnizorul de informații a

comunicat faptul că titlul de autentificare solicitat prin cererea nr. 13 din 06 martie

2020, nu a fost găsit în arhiva Primăriei, însă a omis să se expună în privința

solicitării privind eliberarea copiei deciziei Primăriei s. Recea, r. Râșcani nr. 3-5 din

05 martie 1993, potrivit căreia la data de 22 octombrie 2003 deținătorului Victor

Mihăescu i s-a repartizat în proprietate privată pământul cu suprafața totală de 0,27

ha, astfel, nefiind acordat un răspuns deplin la cererea petiționarului (f.d.18).

În circumstanțele speței, instanța de apel a concluzionat că este întemeiată

pretenția lui Ivan Rotaraș în partea recunoașterii încălcării dreptului de acces la

informație, din care considerente instanța de apel a constatat încălcarea dreptului

accesului la informație a lui Ivan Rotaraș, de către secretarul Consiliului comunal

Recea, r. Râșcani, la examinarea cererii nr. 13 din 06 martie 2020 și în consecință a

obligat secretarul Consiliului comunal Recea, r. Râșcani să elibereze informația

solicitată de Ivan Rotaraș.

3

Reieșind din faptul că la materialele cauzei se conține răspunsul Secretarului

Consiliului s. Recea, r. Râșcani, prin care se confirmă faptul că ultimul nu deține

informația privitor la titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr.

7145204159 din 22 octombrie 2003, eliberat de Primăria s. Recea, instanța de apel

a considerat necesar de a menționa că autoritatea publică nu poate fi obligată să

acorde informația, pe care nu o deține.

Or, potrivit prevederilor art. 19 alin. (2) al Legii privind accesul la informație

nr. 982 din 11 mai 2000, furnizorii de informații nu pot fi obligați să prezinte probe

ale inexistenței informațiilor nedocumentate.

Astfel, instanța de apel a admis parțial acțiunea depusă de Ivan Rotaraș, în

partea obligării secretarului Consiliului s. Recea să furnizeze informația solicitată și

anume decizia nr. 3-5 din 05 martie 1993, prin care la 22 martie 2003 lui Victor

Mihăescu i-a fost repartizat în proprietate privată terenul cu suprafața totală de 0,274

ha.

Cu referire la pretenția privind repararea prejudiciului material și moral,

Curtea de Apel Bălți a indicat că în conformitate cu prevederile art. 24 din Legea

privind accesul la informație nr. 982 din 11 mai 2000, în funcție de gravitatea

efectelor pe care le-a avut refuzul nelegitim al funcționarului public, responsabil

pentru furnizarea informațiilor oficiale, de a asigura accesul la informația solicitată,

instanța de judecată decide aplicarea unor sancțiuni în conformitate cu legislația,

repararea prejudiciului cauzat prin refuzul nelegitim de a furniza informații sau prin

alte acțiuni ce prejudiciază dreptul de acces la informații, precum și satisfacerea

neîntârziată a cererii solicitantului.

Iar, potrivit art. 93 alin. (1) Cod administrativ, fiecare participant probează

faptele pe care își întemeiază pretenția.

În aceste circumstanțe, instanța de apel a reținut că Ivan Rotaraș la înaintarea

acțiunii, cât și pe parcursul examinării cauzei în fond, nu a motivat și nu a indicat

care este suma prejudiciului material și prin ce se manifestă acest prejudiciu.

Instanța de apel a stabilit că urmează a fi respinsă ca fiind neîntemeiată și

pretenția privind repararea prejudiciului moral, or, potrivit art. 2006 alin. (1) din

Codul civil, prejudiciul cauzat printr-un act administrativ ilegal sau nesoluționarea

în termen legal a unei cereri de către o autoritate publică sau de către o persoană cu

funcție de răspundere din cadrul ei se repară integral de autoritatea publică. Persoana

cu funcție de răspundere va răspunde solidar în cazul intenției sau culpei grave.

Persoanele fizice au dreptul să ceară repararea prejudiciului moral cauzat prin

acțiunile indicate la alin. (1).

În temeiul art. 2036 alin. (1) Cod civil, în cazul în care persoanei i s-a cauzat

un prejudiciu moral prin fapte ce atentează la drepturile ei personale nepatrimoniale,

precum și în alte cazuri prevăzute de lege, instanța de judecată are dreptul să oblige

persoana responsabilă la reparația prejudiciului prin plata de despăgubiri.

Conform art. 2037 alin. (1) din Codul civil, mărimea despăgubirii pentru

prejudiciu moral se determină de către instanța de judecată în funcție de caracterul

și gravitatea prejudiciului moral cauzat persoanei vătămate, de gradul de vinovăție a

autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a răspunderii și de măsura în

care această despăgubire poate aduce satisfacție echitabilă persoanei vătămate.

Caracterul și gravitatea prejudiciului moral le apreciază instanța de judecată, luând

în considerare circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul, restrângerea

posibilităților de viață familială și socială, precum și statutul social al persoanei

4

vătămate. La determinarea despăgubirii, instanța de judecată va tinde să acorde o

despăgubire care, pe de o parte, are o mărime comparabilă cu cea acordată în mod

obișnuit în împrejurări similare și, pe de altă parte, ia în cont particularitățile cazului.

Respectiv, fiecare persoană, care pretinde că a suferit, este în drept să-și

estimeze prejudiciul adus, dar numai instanța de judecată este împuternicită de lege

să aprecieze cuantumul prejudiciului moral, conducându-se de noțiunea reparării

rezonabile, de circumstanțele cazului concret, de personalitatea părților.

Or, în cadrul ședinței de judecată nu au fost prezentate probe pertinente și

plauzibile ce ar confirma caracterul și gravitatea prejudiciului cauzat lui Ivan

Rotaraș, ultimul lăsând la discreția instanței aprecierea cuantumului prejudiciului

moral suportat, ceea ce denotă netemeinicia cerinței respective.

La 16 august 2021, prin intermediul oficiului poștal, Ivan Rotaraș a depus

recurs împotriva deciziei din 06 iulie 2021 a Curții de Apel Bălți, solicitând casarea

deciziei instanței de apel în partea respingerii acțiunii și emiterea în această parte a

unei noi decizii de admitere integrală a pretențiilor sale.

Recurentul Ivan Rotaraș consideră că instanța de apel a admis o eroare de drept

material și procedural, prin neaplicarea legii în partea neobligării pârâtului de a

elibera titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren solicitat.

Ivan Rotaraș a indicat că eliberarea titlului de autentificare a dreptului

deținătorului de teren ține de competența Primăriei, deoarece terenul i-a fost

repartizat lui Victor Miheăescu în baza deciziei Primăriei s. Recea nr. 3-5 din 05

martie 1993. În opinia recurentului, din aceste considerente, secretarul Consiliului

comunal Recea, raionul Râșcani, Romica Moraru urma a fi obligat de a elibera titlul

de autentificare a dreptului deținătorului de teren.

Astfel, recurentul Ivan Rotaraș consideră că autoritatea publică locală urmează

să poarte răspundere pentru prejudiciul material și moral cauzat, întrucât a acționat

cu rea-credință, iar dânsul a fost lezat în drepturi.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Iar, conform art. 245 Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel

în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de

Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de

apel.

Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la data de 06 iulie 2021,

fiind notificată recurentului Ivan Rotaraș la data de 15 iulie 2021, fapt ce se confirmă

prin avizul de recepție a scrisorii recomandate, anexat la materialele cauzei

(f.d.121).

Astfel, recursul depus la data de 16 august 2021, de către Ivan Rotaraș, este în

termen.

La data de 25 august 2021 la adresa secretarului Consiliului comunal Recea,

raionul Râșcani, Romica Moraru a fost expediată copia recursului depus de Ivan

Rotaraș cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței (f.d.134). Însă,

aceasta nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv și nu a depus referință la

recursul depus de Ivan Rotaraș.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Ivan Rotaraș, în raport cu

materialele cauzei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

5

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă

caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual

succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține, că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile

să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de

Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a

erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină

o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în

Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin.

(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în

circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită

și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă,

în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin

legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

6

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de Ivan Rotaraș.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d is p u n e :

Recursul depus de Ivan Rotaraș se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

Judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

7