3ra-555/21 — contestarea actului administrativ

3ra-555/21 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr.3ra-555/21

Prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul Central (jud: I. Rusu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: A. Gheorghieș, A.Toderaș, E.Bejenaru)

Î N C H E I E R E

19 mai 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componentă:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului depus de Ivan Rotaraș,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Ivan Rotaraș împotriva Consiliului local al satului Recea, raionul Râșcani,

persoane terțe Svetlana Bodiu și Stepan Ataman cu privire la contestarea actului

administrativ,

împotriva deciziei din 23 februarie 2021 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost casată

integral hotărârea din 26 iunie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central, fiind emisă o

nouă decizie,

c o n s t a t ă :

La data de 22 mai 2019, reclamantul Ivan Rotaraș a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Consiliului local al satului Recea, raionul Râșcani cu privire la

contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat, că la ședința ordinară din 28 aprilie 2017 și

respectiv din data de 17 mai 2017, a depus o cerere către Oficiul Teritorial Bălți al

Cancelariei de Stat, prin care a solicitat controlul legalității deciziilor adoptate de Consiliul

local al satului Recea, raionul Râșcani.

A menționat, că la data de 15 august 2017, Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de

Stat a notificat Consiliul local al satului Recea, raionul Râșcani despre ilegalitatea actelor

verificate și a solicitat abrogarea acestora, ca fiind adoptate contrar prevederilor legale, însă

pârâtul nu a întreprins nicio acțiune în acest sens.

Reclamantul a relatat, că la 17 octombrie 2017, Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei

de Stat a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului local al satului Recea,

raionul Râșcani, intervenient accesoriu Ivan Rotaraș, prin care a solicitat anularea deciziilor

1

nr.03/01-03/12 din 28 aprilie 2017 și nr.04/01 din 17 mai 2017, invocînd că deciziile din 28

aprilie 2017 și 17 mai 2017 nu au fost contrasemnate de către o persoană corespunzătoare.

Reclamantul a notat, că prin hotărârea din 25 iunie 2018 a Judecătoriei Drochia, sediul

Râșcani cererea de chemare în judecată a fost respinsă ca neîntemeiată.

Reclamantul a mai menționat, că la 05 iulie 2018, Oficiul Teritorial Bălți al

Cancelariei de Stat a depus apel împotriva hotărârii din 25 iunie 2018 a Judecătoriei

Drochia, sediul Râșcani.

A reiterat, că prin decizia din 23 octombrie 2018 a Curții de Apel Bălți, a fost respins

apelul depus de Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat și a fost menținută hotărârea

din 25 iunie 2018 a Judecătoriei Drochia, sediul Râșcani.

Reclamantul a relevat, că la 29 ianuarie 2019, Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de

Stat a depus recurs împotriva deciziei din 23 octombrie 2018 a Curții de Apel Bălți.

A comunicat, că la 10 aprilie 2019 Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție a declarat inadmisibil recursul depus de Oficiul

Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat.

Astfel, reclamantul a considerat ilegală decizia nr.03/10 din 28 aprilie 2017 „Cu privire

la aprobarea listelor a persoanelor socialment vulnerabile, care au nevoie de îmbunătățirea

condițiilor locative”, deoarece aceasta nu corespunde prevederilor legale, o parte dintre

persoanele indicate în listă nici nu au viză de reședință în satul Recea, iar pârâtul a refuzat

rezolvarea cererii reclamantului privind anularea deciziilor Consiliului local al satului

Recea, raionul Râșcani din 28 aprilie 2017.

Reclamantul Ivan Rotaraș a solicitat anularea deciziei Consiliului local al satului

Recea, raionul Râșcani nr.03/10 din 28 aprilie 2017 „Cu privire la aprobarea listelor a

persoanelor socialment vulnerabile, care au nevoie de îmbunătățirea condițiilor locative”.

Prin încheierile din 03 septembrie 2019 a Judecătoriei Drochia, sediul Central, au fost

atrase în proces, în calitate de persoane terțe Svetlana Bodiu și Stepan Ataman (f.d.15-18).

Prin hotărârea din 26 iunie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central, acțiunea lui

Ivan Rotaraș a fost respinsă, ca neîntemeiată (f.d.60-64).

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la data de 23 iulie 2020, Ivan Rotaraș a

depus apel, solicitând casarea integrală a hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei

decizii noi (f.d.66).

Prin încheierea din 15 octombrie 2020 a Curții de Apel Bălți, a fost declarat

inadmisibil apelul depus de Ivan Rotaraș pe motiv, că acesta nu a prezentat motivarea

apelului în modul stabilit de art.232 alin.(2) Cod administrativ (f.d.75-77).

La data de 04 noiembrie 2020, Ivan Rotaraș a depus recurs împotriva încheierii din

15 octombrie 2020 a Curții de Apel Bălți (f.d.84-86).

Prin decizia din 25 noiembrie 2020 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis recursul

depus de Ivan Rotaraș, fiind casată încheierea din 15 octombrie 2020 a Curții de Apel

Bălți, cu restituirea cauzei la Curtea de Apel Bălți, pentru rejudecare (f.d.95-100).

Prin decizia din 23 februarie 2021 a Curții de Apel Bălți, a fost casată integral

hotărârea din 26 iunie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central, fiind emisă o nouă

decizie, prin care a fost declarată inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ înaintată

de Ivan Rotaraș împotriva Consiliului local al satului Recea, raionul Râșcani privind

anularea deciziei nr.03/10 din 28 aprilie 2017 „Cu privire la aprobarea listelor a persoanelor

socialmente vulnerabile” (f.d.126-134).

Pentru a pronunța această decizie, Curtea de Apel Bălți a specificat, că în conformitate

cu art. 207 alin. (1) din Codul administrativ, instanța verifică din oficiu dacă sunt întrunite

2

condițiile pentru admisibilitatea unei acțiuni în contenciosul administrativ. Dacă este

inadmisibilă, acțiunea în contencios administrativ se declară ca atare prin încheiere

judecătorească susceptibilă de recurs.

Aliniatul (2) lit. f) al aceluiași articol stipulează că acțiunea în contencios

administrativ se declară inadmisibilă în special când nu sunt întrunite condițiile prevăzute la

art.208.

În conformitate cu prevederile art. 208 alin. (1) din Codul administrativ, în cazurile

prevăzute de lege, până la înaintarea acțiunii în contencios administrativ, se va respecta

procedura prealabilă.

Astfel, instanța de apel a subliniat, că dispozițiile legale enunțate conțin temeiurile de

admisibilitate a acțiunii în contencios administrativ și anume: prezența unui act

administrativ individual defavorabil comunicat destinatarului; depunerea unei cereri

prealabile la autoritatea publică emitentă; competența jurisdicțională materială și teritorială

a instanței de judecată pentru examinarea acțiunii în contenciosul administrativ; iar în cazul

contestării actului administrativ cu cererea prealabilă, autoritatea publică competentă cu

soluționarea acesteia a respins cererea prealabilă sau nu a soluționat cererea prealabilă în

termenul prevăzut de lege.

Coroborând cadrul legal precitat circumstanțelor faptice ale speței, instanța de apel a

conchis, că Ivan Rotaraș urma să se adreseze cu cerere prealabilă către Consiliul sătesc

Recea, prin care să solicite anularea deciziei Consiliului local al satului Recea, raionul

Râșcani nr.03/10 din 28 aprilie 2017 „Cu privire la aprobarea listelor a persoanelor

socialment vulnerabile, care au nevoie de îmbunătățirea condițiilor locative”, în temeiul art.

14 din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000, or, prin prisma

dispozițiilor art. 258 alin. (3) Cod administrativ, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în

vigoare a prezentului cod.

Instanța de apel a subliniat, că din materialele cauzei și declarațiile apelantului Ivan

Rotaraș se atestă cu certitudine, că la 22 mai 2019, reclamantul Ivan Rotaraș s-a adresat

direct în instanța de judecată cu cerere de chemare în judecată cu privire la anularea deciziei

Consiliului local al satului Recea, raionul Râșcani nr.03/10 din 28 aprilie 2017 „Cu privire

la aprobarea listelor a persoanelor socialment vulnerabile, care au nevoie de îmbunătățirea

condițiilor locative”, fără a respecta procedura prealabilă, procedură obligatorie în cazul din

speță.

Subsecvent, Colegiul a reiterat că, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că

dreptul de acces la justiție, garantat de articolul 6 § 1 din Convenție, nu este un drept

absolut, ci unul care poate suferi limitări, inclusiv de ordin procedural, în special, prin

instituirea condițiilor de admisibilitate, domeniu în care statul se bucură de o anumită marjă

de discreție, atât timp cât nu este afectată esența dreptului. Aceste limitări trebuie să

urmărească un scop legitim și să existe o relație rezonabilă de proporționalitate între

mijloacele utilizate și scopul urmărit ( a se vedea cazurile Ashingdane vs. Regatul Unit,

28 mai 1985, § 57; Związek Nauczycielstwa Polskiego v. Polonia, 21 septembrie 2004, §

29; Szwagrun-Baurycza v. Polonia, 24 octombrie 2006, § 49). Dacă restricția este

compatibilă cu aceste principii, nu va avea loc nicio încălcare a articolului 6 din Convenție

(Z și alții v Regatul Unit, 10 mai 2001, § 92-93; Momčilović v. Croația, 26 martie 2015, §

55-57).

La data de 06 aprilie 2021, Ivan Rotaraș a depus recurs împotriva deciziei din

23 februarie 2021 a Curții de Apel Bălți, prin care a solicitat casarea deciziei instanței de

3

apel și a hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care acțiunea

reclamantului să fie admisă integral (f.d.141-143).

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel, considerând-

o ilegală și neîntemeiată prin faptul că au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept

material și nu au fost constatate și elucidate pe deplin toate circumstanțele importante

pentru soluționarea cauzei, probele fiind apreciate eronat.

Recurentul a menționat cele invocate în cererea de chemare în judecată și în cererea de

apel.

Suplimentar, recurentul a menționat că concluziile instanțelor de judecată ierarhic

inferioare sunt eronate, fiind în contradicție cu prevederile legale, deoarece în ședința de

judecată a instanței de apel, dânsul a susținut apelul și a pledat pentru admiterea acestuia,

menționând că conform deciziei Consiliului local al satului Recea, raionul Râșcani din

anul 2017, la trei persoane, care aparțin grupului de persoane vulnerabile, le-au fost

atribuite apartamente sociale și anume, Svetlanei Bodiu, care deține în proprietate o

librărie, la prețul de câteva sute de mii de lei, iar lui Stepan Ataman în anul 2006, i-a fost

atribuit un teren pentru construcție, deși nu era căsătorit și nu urma să primească terenul

respectiv. Mai mult, în anul 2017, acesta a fost recunoscut ca persoană iresponsabilă și i-a

fost repartizat un apartament.

Recurentul consideră că decizia contestată a fost adoptată cu încălcarea procedurii,

fără a fi prezentată Comisiei de specialitate și fără a fi avizată public.

Recurentul a invocat, că nu s-a adresat cu cerere prealabilă către Consiliul local al

satului Recea, raionul Râșcani privind anularea deciziei contestate, deoarece decizia

contestată a fost atacată de către Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat, care a

solicitat anularea deciziei contestate.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca

instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în

termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un

termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de

30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea

de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la data de 23 februarie 2021, fiind

notificată recurentului Ivan Rotaraș la data de 17 martie 2021, fapt confirmat prin avizul de

recepție a scrisorii recomandate, anexat la materialele dosarului (f.d. 138).

Astfel, recursul depus la data de 06 aprilie 2021, de către Ivan Rotaraș, împotriva

deciziei din 23 februarie 2021 a Curții de Apel Bălți, este în termen.

La data de 19 aprilie 2021, în adresa intimatului Consiliului local al satului Recea,

raionul Râșcani și a persoanelor terțe Svetlana Bodiu și Stepan Ataman a fost expediată

copia recursului depus de Ivan Rotaraș, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii

referinței.

Intimatul Consiliului local al satului Recea, raionul Râșcani și persoana terță Svetlana

Bodiu nu și-au valorificat drepturile sale procedurale și nu au depus referințe la recursul

depus de Ivan Rotaraș.

Plicul cu recursul expediat în adresa persoanei terțe Stepan Ataman, a fost restituit

instanței de recurs cu mențiunea „nereclamat”. În acest context, neprezentarea la oficiul

poștal pentru ridicarea corespondenței, este apreciată de instanța de recurs ca eludarea

obligației de a-și valorifica dreptul procedural respectiv.

4

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Ivan Rotaraș, în raport cu

materialele cauzei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se

declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod administrativ,

recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza

acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se

limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului

administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al

instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de

serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține, că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor

veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile

instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o

eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează

că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și

din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume

din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la

formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului

de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și

funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și

interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel,

motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate

și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la

instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit,

pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor

de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din

partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo

împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât

pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai

5

reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic

superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut

cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports

1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu

chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c.

Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de

Ivan Rotaraș.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Ivan Rotaraș, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

Judecătorii

Victor Burduh

Nina Vascan

6