3ra-307/22 — cu privire la constatarea faptului limitării dreptului de acces la informatie

Dosarul nr. 3ra-307/2022

2-21047362-01-3ra-05042022

prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul Central (jud: I. Rusu)

instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: S. Procopciuc, D. Corolevschi, D. Stănilă)

Î N C H E I E R E

11 mai 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Aliona Miron

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului depus de Ivan Rotaraș,

în cauza de contencios administrativ, inițiată la cererea de chemare în judecată

depusă de Ivan Rotaraș împotriva Primarului satului Recea, raionul Rîșcani - Valeriu

Ghelan cu privire la constatarea faptului limitării dreptului de acces la informație,

obligarea furnizării informației solicitate, încasarea prejudiciului material și moral

cauzat,

împotriva deciziei din 27 ianuarie 2022 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

casată integral hotărârea din 29 iunie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul Central și

emisă o nouă decizie,

c o n s t a t ă:

La 24 martie 2021, Ivan Rotaraș a depus cerere de chemare în judecată, în

procedura contenciosului administrativ împotriva Primarului satului Recea, raionul

Rîșcani - Valeriu Ghelan cu privire la furnizarea informației.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că, la 1 februarie 2021, s-a adresat

către Primarul satului Recea, raionul Rîșcani - Valeriu Ghelan cu o cerere care a fost

înregistrată sub nr.3 prin care a solicitat să-i elibereze copiile unor documente de

organizare a executării lucrărilor de desființare a construcției din satul Recea.

A indicat reclamantul că la data de 25 februarie 2021, a primit un răspuns

înregistrat sub nr.23, însă din răspuns a remarcăt că solicitarea nu i-a fost soluționată.

Ulterior, la data de 03 martie 2021, reclamantul a depus o cerere prealabilă în

adresa Primarului satului Recea, raionul Rîșcani - Valeriu Ghelan, prin care a solicitat

soluționarea cererii din 1 februarie 2021 și să-i fie prezentat un răspuns, cerere

prealabilăînregistrată sub nr. 07.

A menționat reclamantul că la data de 17 martie 2021, a primit răspuns

înregistrat cu nr.37, însă la fel din conținutul răspunsului a constatat că nu i-a fost

soluționată solicitarea.

Astfel, a solicitat reclamantul Ivan Rotaraș obligarea prezentării informației

solicitate, repararea prejudiciului material și moral, atragerea la răspundere

persoanelor vinovate.

Prin hotărârea din 29 iunie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul Central, a fost

respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată, în procedura contenciosului

administrativ depusă de Ivan Rotaraș împotriva Primarului satului Recea, raionului

Rîșcani - Valeriu Ghelan privind constatarea faptului limitării dreptului de acces la

informație, obligarea furnizării informației solicitate și încasarea prejudiciului

material și moral cauzat.

Dispozitivul hotărârii din 29 iunie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul Central a

fost notificat lui Ivan Rotaraș la 13 iulie 2021, fapt confirmat prin avizul de recepție

anexat la materialele cauzei. (f.d. 36)

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 16 iulie 2021, Ivan Rotaraș a

depus apel împotriva hotărârii din 29 iunie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul

Central, solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărârii primei instanței și

pronunțarea unei noi hotărâri privind obligarea soluționării cererii și repararea

prejudiciului material și moral cauzat. (f.d. 47)

Prin decizia din 27 ianuarie 2022 a Curții de Apel Bălți, s-a casată integral

hotărârea din 29 iunie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul Central și s-a pronunț o

nouă decizie după cum urmează: S-a admis parțial cererea de chemare în judecată

depusă de Ivan Rotaraș împotriva Primarului satului Recea, raionul Rîșcani, cu privire

la furnizarea informației solicitate prin cererea nr.03 din 1 februarie 2021 și anume în

partea informației nefurnizate ce ține de eliberarea autorizației de desființare a

bunurilor imobile cu numerele cadastrale XXXXXX și XXXXXX din satul Recea,

raionul Rîșcani. S-a obligat Primarul satului Recea, raionul Rîșcani, să-i furnizeze lui

Ivan Rotaraș informația solicitată prin cererea nr.03 din 1 februarie 2021 și anume

autorizația de desființare a bunurilor imobile cu numerele cadastrale XXXXXX și

XXXXX amplasate în satul XXXX, raionul XXXXX. În rest, acțiunea lui Ivan

Rotaraș se respinge.

La 21 februarie 2022, Ivan Rotaraș a depus recurs nemotivat împotriva deciziei

din 27 ianuarie 2022 a Curții de Apel Bălți, prin care a solicitat admiterea recursului,

casarea deciziei instanței de apel în partea respingerii acțiunii cu emiterea unei noi

decizii de admitere integrală a acțiunii.

Examinând admisibilitatea recursului depus de Ivan Rotaraș, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl

consideră drept inadmisibil, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ, Curtea

Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Recursul

se declară inadmisibil în special când motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost

depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2).

Conform art.245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat

Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului

se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului

se depune la instanța de apel.

Totodată, regulile generale ce țin de calcularea termenelor în materie de

contencios administrativ sunt reglementate prin prisma art.195 din Codul

2

administrativ potrivit cărora procedura acțiunii în contenciosul administrativ se

desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător

prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171.

În conformitate cu art.110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură

este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța

(judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței

trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de

acte.

Conform art.111 alin.(1)-(4) din Codul de procedură civilă, actele de procedură

se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege,

termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească. Termenul de

procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării actului

de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor și cert că se va

produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul întregii

perioade. Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau

moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de

procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în

considerare la calcularea termenului. Dacă începutul curgerii termenului se determină

prin începutul unei zile, această zi se include în termen.

Potrivit art.113 din Codul de procedură civilă, dreptul de a efectua actul de

procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de

instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul

de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

Pornind de la prevederile legale menționate supra, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că termenele

procedurale stabilesc regimul optim pentru realizarea justiției, fiind o modalitate de

ordonare a realizării acțiunilor procedurale și fortificarea securității raporturilor

juridice. Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un

anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, căror li se

subsumează și instituirea unor termeni, după a căror expirare valorificarea

respectivului drept nu mai este posibilă.

Potrivit art.223 din Codul administrativ, hotărârile și alte acte de dispoziție prin

care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică

participanților la proces conform art.96–114.

În conformitate cu art.96 alin. (1) din Codul administrativ, notificările și

comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice

formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor.

Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului

comunicării și acceptată de participantul la procedură.

Din dispozițiile art. 97 alin. (1) și (3) din Codul administrativ, rezultă că,

notificarea este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma

stabilită de prezentul cod. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de

notificare: a) notificare prin act de recunoaștere a recepționării; b) notificare prin

poștă cu act de notificare; c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată.

Iar, reieșind din prevederile art.109 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, un

înscris poate fi notificat prin poștă cu scrisoare recomandată cu aviz de recepție.

Pentru probarea notificării este suficient avizul de recepție.

3

Astfel, din materialele cauzei rezultă că dispozitivul deciziei instanței de apel a

fost notificat lui Ivan Rotaraș la data de 4 februarie 2022, potrivit avizului de recepție

anexat la materialele cauzei. (f. d. 78)

La fel, actele cauzei relevă că copia deciziei motivate a instanței de apel a fost

recepționată de Ivan Rotaraș la data de 25 martie 2022, ceea ce se confirmă prin

avizul de recepție anexat la dosar. (f. d. 87)

Aici, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că actul judecătoresc contestat a fost expediat de către

Curtea de Apel Bălți la adresa de domiciliu indicată de către Ivan Rotaraș în antetul

mai multor cereri expediate în adresa instanței (f. d. 4, 37, 47), adresă care, de altfel,

coincide cu cea indicată în cererea de recurs nemotivată anexată la dosar (f. d.79).

Tot materialul probator atestă și că la data de 21 februarie 2022, Ivan Rotaraș a

depus recurs nemotivat, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din 27

ianuarie 2022 a Curții de Apel Bălți, cu emiterea unei noi decizii de admitere a

acțiunii. (f. d.79)

În această conjunctură, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție constată că recursul motivat nu a fost prezentat deIvan

Rotaraș, așa cum prevede art.245 alin.(2) din Codul administrativ, în termen de 30 de

zile de la notificarea deciziei instanței de apel, ceea ce în conformitate cu art.246

alin.(2) lit.e) din Codul administrativ, constituie temei de a declara recursul

inadmisibil.

Subsecvent, instanța de recurs stabilește că termenul de depunere a motivării

recursului a început a curge la data de 26 martie 2022, ziua imediat următoare datei

recepționării copiei deciziei motivate de către recurent (f.d.78), însă ținând de

prevederile pct.5.2.2 din Dispoziția Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii

Moldova nr. 5 din 2 martie 2022 potrivit căruia termenele de exercitare a căilor de

atac în procedurile de contencios administrativ care se suspenda de drept, aflate în

curs la data intrării în vigoare a prezentei dispoziții, se întrerup, urmând a curge noi

termene, de aceeași durata, de la data încetării stării de urgență, care a fost abrogată

prin Dispoziția Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova nr. 13 din

31 martie 2022, începând cu 4 aprilie 2022, astfel reieșind din prevederile enunțate

termenul-limită de prezentare a motivării recursului a expirat la 3 mai 2022, inclusiv.

Cu toate acestea, în pofida obligațiilor sale procesuale, recurentul Ivan Rotaraș

nu a depus motivarea recursului, motiv pentru care survin consecințele art. 246 alin.

(2) lit. e) din Codul administrativ – recursul se declară inadmisibil, în special, când

motivarea recursului nu a fost depusă.

Sub aspectul dat completul notează că, recursul depus împotriva deciziei

instanței de apel este o cale de atac de drept, vizând în exclusivitate legalitatea actului

de dispoziție contestat. Respectiv, dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o

motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici care,

circumscrise fiind motivelor de recurs îngăduite de lege, sunt de natură să facă

vizibile ilegalitatea deciziei contestate.

Așadar, recurentul Ivan Rotaraș nu s-a conformat prevederilor legale și a

formulat o simplă cerere de recurs nemotivată, fără a evidenția motivele ilegalității și

netemeiniciei deciziei recurate, limitându-se doar la manifestarea dezacordului față de

4

soluția pronunțată în apel. Această circumstanță face imposibilă exercitarea

controlului judiciar de către instanța învestită cu soluționarea căii de atac.

Mai cu seamă că în cererea de recurs nemotivată, însăși Ivan Rotaraș a evidențiat

că motivarea recursului va fi prezentată după recepționarea deciziei motivate a Curții

de Apel Bălți.

Or, în recurs nu este suficientă simpla expunere a dezacordului cu soluția

instanței judecătorești, ci este necesară motivarea cu indicarea temeiurilor de

ilegalitate pe care se întemeiază calea de atac, precum și dezvoltarea lor. Motivarea

recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție

pronunțat, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții,

instanța a pronunțat o decizie neîntemeiată. Condiția legală a dezvoltării motivelor de

recurs implică determinarea greșelilor anume imputate instanței ierarhice inferioare,

cu expunerea argumentată a criticilor în fapt și în drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

consideră că circumstanțele descrise supra evidențiază caracterul echivoc al recursului

depus de Ivan Rotaraș, or, ultimul fiind interesat în soarta soluționării prezentului

litigiu, urma să întreprindă măsurile necesare de a proteja dreptul său de acces la

instanță prin depunerea motivării recursului în termenul stabilit de lege, care să

corespundă exigențelor impuse de legiuitor, condiție însă ce nu se atestă la caz.

Din aceste considerente și având în vedere că în cazul examinării recursului

depus de Ivan Rotaraș, se va încălca principiul securității raporturilor juridice,

garantat de articolul 6 și preambulul Convenției Europene pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a-l

declara inadmisibil, or, ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind

protecția drepturilor sale de acces la justiție (Van Harn împotriva Germaniei).

În conformitate cu art. 230, 245, 246 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul

administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Ivan Rotaraș, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Aliona Miron

Iurie Bejenaru

5