3ra-180/21 — obligarea prezentării informatiei solicitate, încasarea prejudiciului material si moral cauzat

Dosarul nr. 3ra-180/21

Prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul Central (jud. I. Rusu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. A. Gheorghieș, A. Toderaș, E. Bejenaru)

Î N C H E I E R E

14 aprilie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Victor Burduh

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de către Ivan Rotaraș,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

către Ivan Rotaraș împotriva Primarului comunei Recea, raionul Rîșcani – Valeriu

Ghelan, Primăriei comunei Recea raionul Rîșcani, Comisiei de Privatizare a GAS

„Fîntîna Rece”, lichidatorului a GAS „Fîntîna Rece” cu privire la obligarea prezentării

informației solicitate, încasarea prejudiciului material și moral cauzat,

împotriva deciziei din 27 octombrie 2020 a Curții de Apel Bălți,

c o n s t a t ă:

La 3 decembrie 2018 Ivan Rotaraș a depus cerere de chemare în judecată în

procedura contenciosului administrativ împotriva Primarului comunei Recea, raionul

Rîșcani – Valeriu Ghelan, Primăriei comunei Recea raionul Rîșcani, Comisiei de

Privatizare a GAS „Fîntîna Rece”, lichidatorului a GAS „Fîntîna Rece” cu privire la

obligarea prezentării informației solicitate, încasarea prejudiciului material și moral

cauzat.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că fiind consilier local, în cadrul

Consiliului comunal Recea, r-nul Rîșcani, proprietar al cotelor părți valorice din GAS

„Fîntîna Rece”, la data de 26 octombrie 2018, a depus cererea nr. 56 către Primăria

Recea, raionul Rîșcani și Comisia de Privatizare, lichidatorului GAS ”Fîntîna Rece”,

prin care a cerut să i se elibereze informația solicitată. Însă, răspuns complet

reclamantul la informația solicitată nu a primit nici până în prezent.

Astfel, Ivan Rotaraș a solicitat obligarea prezentării informației cerute și încasarea

prejudiciului material și moral cauzat în mărime de 1 000 de lei.

Prin încheierea din 29 mai 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central au fost

scoase de pe rol capetele de acțiune împotriva Comisiei de Privatizare a GAS „Fîntîna

Rece” și lichidatorului GAS „Fîntîna Rece”.

Prin hotărârea din 29 mai 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central a fost

respinsă ca neîntemeiată acțiunea depusă de către Ivan Rotaraș.

1

La data de 17 iunie 2020 Ivan Rotaraș a declarat recurs nemotivat împotriva

încheierii din 29 mai 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central.

La 25 iunie 2020 Ivan Rotaraș a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii din 29

mai 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central, prin care a solicitat casarea acesteia

cu emiterea unei noi decizii de admitere integrală a acțiunii.

Prin decizia din 27 octombrie 2020 a Curții de Apel Bălți a fost respins apelul

declarat de către Ivan Rotaraș împotriva hotărârii din 29 mai 2020 a Judecătoriei

Drochia, sediul Central. S-a anulat încheierea din 29 mai 2020 a Judecătoriei Drochia,

sediul Central și s-a adoptat o nouă decizie, după cum urmează: s-a declarat

inadmisibilă acțiunea depusă de către Ivan Rotaraș împotriva Comisiei de Privatizare a

GAS „Fîntîna Rece” și lichidatorului a GAS „Fîntîna Rece”.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a conchis că Primăria comunei Recea a

respectat prevederile legale, Or, pe parcursul examinării cauzei s-a stabilit cu

certitudine că intimatul/pârât i-a expediat apelantului/intimat răspuns la cererea privind

accesul la informație în termenul stabilit de lege, astfel răspunzând la informația

solicitată.

Cât privește pretenția de încasare a prejudiciului moral, instanța inferioară a

concluzionat a fi respinsă, așa cum aceasta reprezintă o cerință subsecventă pretenției

de constatare a încălcării dreptului de acces la informație.

Concomitent, instanța de apel a notat că urmează a fi declarată inadmisibilă

acțiunea formulată de Ivan Rotaraș împotriva Comisiei de Privatizare a GAS „Fîntîna

Rece” și lichidatorul a GAS „Fîntîna Rece”, dat fiind că nu a fost respectată procedura

prealabilă.

La data de 22 decembrie 2020, Ivan Rotaraș a depus recurs împotriva deciziei din

27 octombrie 2020 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea acestuia, casarea

parțială a deciziei instanței de apel și integrală a hotărârii instanței de fond cu emiterea

unei noi decizii prin care acțiunea să fie admisă integral.

În motivarea cererii de recurs a invocat că consideră decizia contestată ca fiind

nefondată, deoarece instanța de apel la adoptarea acesteia a aplicat eronat normele de

drept material și a interpretat greșit suportul probatoriu în ansamblu referitor la

legătura lor reciprocă.

Recurentul a mai menționat că instanța de apel a examinat cauza unilateral,

neobiectiv, favorizând în acest sens intimații.

A notat că concluziile instanței de fond și de apel sunt eronate, deoarece sunt în

contradicție cu prevederile Legii nr. 982 din 11 mai 2000 privind accesul la informație,

Legii contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000 și Codului

administrativ.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la

instanța de apel.

2

La caz, Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la 27 octombrie 2020,

însă date privind notificarea dispozitivului deciziei la dosar nu există.

Totodată, decizia motivată din 27 octombrie 2020 a Curții de Apel Bălți a fost

notificată lui Ivan Rotaraș la data de 2 decembrie 2020, fapt confirmat prin avizul de

recepție nr. DS3118573034AS (f.d. 191).

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ menționează că Ivan Rotaraș, s-a conformat prevederilor legale și a

depus recursul la 22 decembrie 2020, în termenul prevăzut de art. 245 din Codul

administrativ.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de către Ivan Rotaraș, în raport cu

materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246, alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 din

Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la

literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă

caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual

succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării

unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să

răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel

ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de

drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o

motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul

administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din

Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele

expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

3

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la

instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform

jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și

procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi

conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie

1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus

de Ivan Rotaraș.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de către Ivan Rotaraș, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Victor Burduh

Nicolae Craiu

4