3ra-598/19 — Constatarea încălcării dreptului de acces la informație și repararea prejudiciului moral.

3ra-598/19 — Constatarea încălcării dreptului de acces la informație și repararea prejudiciului moral. (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 3ra-598/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (D. Dulghieru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, V. Mihaila și V. Sîrbu)

D E C I Z I E

19 iunie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecător Mariana Pitic

judecătorii Maria Ghervas

Nina Vascan

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

examinînd recursul depus de către Străisteanu Gheorghe,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de către Străisteanu Gheorghe împotriva Agenției de Administrare a Instanțelor

Judecătorești cu privire la constatarea încălcării dreptului de acces la informație și

repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 27 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost admis apelul declarat de către Străisteanu Gheorghe, casată hotărârea din 12

noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, fiind emisă o nouă

hotărâre,

c o n s t a t ă:

Străisteanu Gheorghe a depus cerere de chemare în judecată la 2 august 2018

împotriva Agenției de Administrare a Instanțelor Judecătorești cu privire la

constatarea încălcării dreptului de acces la informație și repararea prejudiciului

moral.

În motivarea pretențiilor reclamantul a indicat că la 29 iunie 2018, la poșta

electronică a pârâtului a expediat o cerere prin care a solicitat, să fie informat cu

privire la procedura de înregistrare a adresei electronice deținută de reclamant în

Programul Integrat de Gestionare a Dosarelor, adresa electronică la care se poate

înregistra, acordul necesar de semnat și instituția semnatară și dacă forma acestui

acord este publicată, precum și dacă acest acord este posibil de semnat prin poșta

electronică sau manual la prezentarea la instituția respectivă și dacă este necesară

1

aplicarea semnăturii digitale pe toate documentele anexate la cererea de chemare în

judecată sau doar pe prima filă.

Reclamantul a menționat că în termen de 33 de zile, nu a recepționat nici un

răspuns, deși termenul de examinare a cererii este de 15 zile.

A solicitat Străisteanu Gheorghe constatarea încălcării dreptului de acces la

informația solicitată prin cererea din 29 iunie 2018, constatarea încălcării dreptului

la examinarea cererii din 29 iunie 2018 în termenul de 15 zile, obligarea Agenției de

Administrare a Instanțelor Judecătorești să examineze cererea din 29 iunie 2018 în

corespundere cu prevederile legii cu prezentarea informației solicitate și repararea

prejudiciului moral în mărime de 6250 lei cauzat prin aceste încălcări.

Prin hotărârea din 12 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani

cererea de chemare în judecată depusă de către Străisteanu Gheorghe împotriva

Agenției de Administrare a Instanțelor Judecătorești cu privire la constatarea

încălcării dreptului de acces la informație și repararea prejudiciului moral a fost

respinsă ca neîntemeiată. (f.d. 53, 58-63)

Pentru a hotărî astfel, instanța de judecată a considerat că probele anexate la

dosar justifică pretențiile invocate în acțiune.

Manifestînd dezacord față de hotărârea primei instanțe, Străisteanu Gheorghe

la 19 noiembrie 2018, a contestat-o cu apel.

Prin decizia din 27 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis

apelul declarat de către Străisteanu Gheorghe, casată hotărârea din 12 noiembrie

2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, fiind emisă o nouă hotărâre, după

cum urmează:

A fost admisă parțial cererea de chemare în judecată depusă de către

Străisteanu Gheorghe împotriva Agenției de Administrare a Instanțelor Judecătorești

cu privire la constatarea încălcării dreptului de acces la informație și repararea

prejudiciului moral.

S-a constatat încălcat de către Agenția de Administrare a Instanțelor

Judecătorești a dreptului lui Străisteanu Gheorghe la acces la informație, manifestat

prin neexaminarea în termenul stabilit de lege a cererii din 29 iunie 2018.

A fost obligată Agenția de Administrare a Instanțelor Judecătorești să prezinte

lui Străisteanu Gheorghe informația solicitată prin cererea din 29 iunie 2018. În rest

pretențiile au fost respinse ca fiind neîntemeiate (f.d. 99, 100-105).

Pentru a decide astfel, instanța de apel a concluzionat că prima instanță nu a

elucidat toate circumstanțele pricinii, nu a apreciat obiectiv și sub toate aspectele

probele administrate la dosar și în consecință a fost emisă o soluție parțial incorectă.

Curtea de Apel Chișinău a accentuat că reieșind din natura informației

solicitate, precum și din faptul că răspuns la cererea adresată a fost dat, dar nu există

dovada recepționării lui, prin urmare se constată încălcarea dreptului și obligarea

furnizării răspunsului, în cazul cînd acesta a luat deja cunoștință cu acest răspuns pe

parcursul examinării cauzei, reprezintă în sine o satisfacție echitabilă suficientă, în

condițiile în care, prejudiciul moral nu a fost demonstrat ( vezi cz. Amihalachioaie

vs Moldova). Astfel, pretenția cu privire la încasarea despăgubirii pentru prejudiciul

moral înaintată de Străisteanu Gheorghe în prezenta cauză, urmează a fi respinsă ca

neîntemeiată.

2

Invocînd ilegalitatea deciziei instanței de apel, Străisteanu Gheorghe, la 26

martie 2019 a contestat-o cu recurs, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei

instanței de apel și hotărârea primei instanțe în partea respingerii acțiunii, cu

emiterea în această parte a unei noi hotărâri prin care pretențiile cu privire la

repararea prejudiciului moral să fie admise.

În motivarea recursului s-a invocat că atît instanța de apel, cît și prima instanță

nu au constatat toate circumstanțele importante pentru soluționarea corectă a cauzei,

fiind încălcate normele de drept procedural și aplicate eronat normele de drept

material.

Recurentul a specificat că în motivarea hotărârii instanța judecătorească este

obligată să indice: circumstanțele pricinii, constatate de instanță; probele veridice pe

care se întemeiază concluziile ei privitoare la aceste circumstanțe, locul aflării, în

cadrul dosarului, a probei la care se face referire, argumentele invocate de instanță la

respingerea unor probe, pretențiile sau obiecțiile căror participanți la proces sunt

recunoscute în întregime sau parțial temeinice, cum instanța consideră necesar de a

soluționa acțiunea.

Instanțele judecătorești naționale sunt obligate să-și motiveze soluțiile și

concluziile, să furnizeze toate răspunsurile la întrebările care sunt pertinente pentru

rezultatul procesului și necesită un răspuns special în hotărâre. In cazul în care

instanța de judecată se abține de a da un răspuns special și explicit la cele mai

importante întrebări, fără a acorda părții care a formulat-o posibilitatea de a ști dacă

acest mijloc de apărare a fost neglijat sau respins, acest fapt se va considera o

încălcare a art. 6 par. 1 din Convenția Europeană.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră

în vigoare la 1 aprilie 2019.

Potrivit art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios

administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în

continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor

prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul

administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a

prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru

procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Potrivit art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni

de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este

termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Instanța de recurs constată că la dosar este atașată scrisoarea Curții de Apel

Chișinău din 18 martie 2019, prin care a fost expediată în adresa recurentului copia

deciziei instanței de apel (f.d. 106), însă la dosar nu sunt date care ar certifica data

recepționării de către recurentă a copiei deciziei recurate.

Prin urmare, Colegiul constată că recursul declarat de către Străisteanu

Gheorghe la 26 martie 2019, a fost depus în termen.

Copia recursului a fost expediată în adresa intimatei la 8 aprilie 2019, iar la 13

mai 2019, în adresa Curții Supreme de Justiție a parvenit referința prin care intimata

a solicitat respingerea recursului.

3

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, consideră recursul declarat de către

Străisteanu Gheorghe întemeiat și care urmează a fi admis.

În favoarea concluziei enunțate se invocă următoarele argumente.

În conformitate cu prevederile art. 248 alin. (1) lit. b) Cod administrativ,

examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă decizie prin care casează

parțial decizia instanței de apel și emite o altă decizie în partea casată.

Din materialele cauzei rezultă că Străisteanu Gheorghe a depus cerere de

chemare în judecată la 2 august 2018 împotriva Agenției de Administrare a

Instanțelor Judecătorești, prin care a solicitat constatarea încălcării dreptului de

acces la informația solicitată prin cererea din 29 iunie 2018, constatarea încălcării

dreptului la examinarea cererii din 29 iunie 2018 în termenul de 15 zile, obligarea

Agenției de Administrare a Instanțelor Judecătorești să examineze cererea din 29

iunie 2018 în corespundere cu prevederile legii cu prezentarea informației solicitate

și repararea prejudiciului moral în mărime de 6250 lei cauzat prin aceste încălcări.

Prima instanță, prin hotărârea din 12 noiembrie 2018 a respins ca neîntemeiată

cererea de chemare în judecată depusă de către Străisteanu Gheorghe împotriva

Agenției de Administrare a Instanțelor Judecătorești cu privire la constatarea

încălcării dreptului de acces la informație și repararea prejudiciului moral.

Ulterior, instanța de apel prin decizia din 27 februarie 2019 a admis apelul

declarat de către Străisteanu Gheorghe, a casat hotărârea din 12 noiembrie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, emițând o nouă hotărâre, prin care a admis

parțial cererea de chemare în judecată depusă de către Străisteanu Gheorghe

împotriva Agenției de Administrare a Instanțelor Judecătorești cu privire la

constatarea încălcării dreptului de acces la informație și repararea prejudiciului

moral, a constatat încălcat de către Agenția de Administrare a Instanțelor

Judecătorești a dreptului lui Străisteanu Gheorghe la acces la informație, manifestat

prin neexaminarea în termenul stabilit de lege a cererii din 29 iunie 2018 și a obligat

Agenția de Administrare a Instanțelor Judecătorești să prezinte lui Străisteanu

Gheorghe informația solicitată prin cererea din 29 iunie 2018. În rest a respins

pretențiile neîntemeiate.

Analizînd criticile invocate asupra temeiniciei deciziei recurate, Colegiul

consideră că sunt întemeiate argumentele exprimate de către recurent, or soluția

instanței de apel este parțial incorectă, adoptată cu încălcarea normelor de procedură

și cu aplicarea eronată a normelor de drept material, care afectează legalitatea

deciziei contestate și însuși conținutul unui proces echitabil.

Prin prisma art. 6 CEDO și art. 241 Cod de procedură civilă, întru asigurarea

legalității și temeiniciei hotărârii, instanțele de judecată au obligația de a-și motiva

hotărîrile, care trebuie să cuprindă circumstanțele cauzei, constatate de instanță,

probele pe care se întemeiază concluziile ei privitoare la aceste circumstanțe,

argumentele invocate de instanță la respingerea unor probe, răspunsuri la

argumentele părților și legile de care s-a călăuzit instanța.

Totodată, Curtea Europeană în jurisprudența sa constantă subliniază și faptul că

„orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil a cauzei sale. Dreptul la un

proces echitabil vizează respectarea principiului egalității armelor, care consimte că

4

fiecare parte trebuie să obțină o posibilitate rezonabilă de a-și prezenta cauza în

condiții care să nu o plaseze într-o situație net dezavantajoasă în raport cu adversul”.

Instanța de recurs punctează că deși la soluționarea pricinii au fost stabilite

circumstanțele care au importanță pentru soluționarea corectă a litigiului, concluzia

instanței de apel cu privire la respingerea pretențiilor cu privire la repararea

prejudiciului moral este incorectă, rezultată din aplicarea eronată a normelor de

drept material pertinente speței. Astfel, în partea respectivă decizia instanței de apel

urmează a fi casată, cu pronunțarea unei noi hotărâri.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție, analizînd situația de fapt din prezenta speță, în raport cu probele anexate

la dosar, consideră oportun de a reliefa prevederile art. 10 din Legea nr. 982 din 11

mai 2000 privind accesul la informație, persoana are dreptul de a solicita

furnizorilor de informații, personal sau prin reprezentanții săi, orice informații aflate

în posesia acestora, cu excepțiile stabilite de legislație. Dreptul persoanei de a avea

acces la informații, inclusiv la informațiile cu caracter personal, nu poate fi îngrădit

decît în condițiile legii. Orice persoană care solicită acces la informații în

conformitate cu prezenta lege este absolvită de obligația dea-și justifica interesul

pentru informațiile solicitate.

Conform art. 16 alin. (1) din Legea dată, informațiile, documentele solicitate

vor fi puse la dispoziția solicitantului din momentul în care vor fi disponibile pentru

a fi furnizate, dar nu mai tîrziu de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii de

acces la informație.

Potrivit art. 21 din Legea privind accesul la informație, persoana care se

consideră lezată într-un drept sau interes legitim de către furnizorul de informații

poate ataca acțiunile acestuia atât pe cale extrajudiciară, cât și direct în instanța de

contencios administrativ competentă.

Iar, art. 24 din aceeași Lege prevede că în funcție de gravitatea efectelor pe

care le-a avut refuzul nelegitim al funcționarului public, responsabil pentru

furnizarea informațiilor oficiale, de a asigura accesul la informația solicitată,

instanța de judecată decide aplicarea unor sancțiuni în conformitate cu legislația,

repararea prejudiciului cauzat prin refuzul nelegitim de a furniza informații sau prin

alte acțiuni ce prejudiciază dreptul de acces la informații, precum și satisfacerea

neîntârziată a cererii solicitantului.

Totodată, se reține că în conformitate cu art. 1422 alin. (1) din Codul civil (în

redacția de până la 1 martie 2019), în cazul în care persoanei i s-a cauzat un

prejudiciu moral (suferințe psihice sau fizice) prin fapte ce atentează la drepturile ei

personale nepatrimoniale, precum și în alte cazuri prevăzute de legislație, instanța de

judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparația prejudiciului prin

echivalent bănesc.

Conform art. 1423 din același cod, mărimea compensației pentru prejudiciu

moral se determină de către instanța de judecată în funcție de caracterul și gravitatea

suferințelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al

autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a răspunderii, și de măsura în

care această compensare poate aduce satisfacție persoanei vătămate. Caracterul și

gravitatea suferințelor psihice sau fizice le apreciază instanța de judecată, luând în

5

considerare circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul, precum și statutul social

al persoanei vătămate.

Din materialele cauzei se atestă că la 29 iunie 2018, ora 17:06, la poșta

electronică a Agenției de Administrare a Instanțelor Judecătorești, de către

Străisteanu Gheorghe a fost expediată cererea prin care acesta a solicitat să fie

informat cu privire la procedura de înregistrare a adresei electronice deținută de

reclamant în Programul Integrat de Gestionare a Dosarelor, adresa electronică la

care se poate înregistra, acordul necesar de semnat și instituția semnatară și dacă

forma acestui acord este publicată, precum și dacă acest acord este posibil de semnat

prin poșta electronică sau manual la prezentarea la instituția respectivă, dacă este

necesară aplicarea semnăturii digitale pe toate documentele anexate la cererea de

chemare în judecată sau doar pe prima filă (f.d. 18-20).

Deasemenea, materialele administrate la dosar, certifică faptul că cererea

respectivă a fost înregistrată la Agenția de Administrare a Instanțelor Judecătorești

la 2 iulie 2018 (f.d. 32).

Totodată, instanța de recurs menționează că la dosar nu sunt atazate probe care

ar certifica faptul că răspunsul Agenției de Administrare a Instanțelor Judecătorești a

fost recepționat de către Gheorghe Străisteanu.

Instanța de apel a ajuns la concluzia admiterii parțiale a acțiunii depuse de către

Gheorghe Străisteanu și a constatat încălcarea dreptului acestuia la informație.

Deci, Curtea de Apel Chișinău a constatat că în speță, de către Agenției de

Administrare a Instanțelor Judecătorești a fost admisă o încălcare a dispozițiilor

legale ce reglementează dreptul lui Gheorghe Străisteanu de acces la informație,

drept garantat de Legea privind accesul la informație, dar și de art. 34 din

Constituția Republicii Moldova, or, în termenul stabilit de lege nu i-a oferit

informația solicitată, fiindu-i astfel lezate inadmisibil drepturile.

Totodată, instanța de apel a conchis că admiterea revendicărilor cu privire la

constatarea îngrădirii dreptului de acces la informație și la soluționarea cererii din

29 iunie 2018, reprezintă prin sine o satisfacție echitabilă pentru prejudiciul moral

eventual suferit de către Gheorghe Străisteanu.

Analizând circumstanțele menționate în raport cu normele de drept supra citate,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție consideră justă concluzia Curții de Apel Chișinău privind constatarea

încălcării dreptului lui Gheorghe Străisteanu la informație și obligarea Agenției de

Administrare a Instanțelor Judecătorești să-i prezinte reclamantului informația

solicitată, însă eronat au respins pretenția cu privire la repararea prejudiciului moral.

Astfel, deși la soluționarea cauzei au fost stabilite pe deplin circumstanțele care

au importanță pentru judecarea cauzei în fond, concluziile instanței de apel în partea

respingerii pretenției cu privire la repararea prejudiciului moral, sunt nefondate, fapt

ce rezultă din interpretarea greșită a prevederilor legale ce guvernează raportul

juridic litigios în coroborare cu materialul probator prezentat de părți.

La examinarea cerinței cu privire la repararea prejudiciului moral, instanța de

recurs reține că unul din criteriile orientative generale de apreciere a prejudiciului

moral este criteriul echității, iar compensația trebuie să prezinte o justă și integrală

despăgubire.

6

În temeiul Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale, acest criteriu se traduce prin necesitatea ca, partea

vătămată să primească o satisfacție echitabilă pentru prejudiciul moral suferit.

Respectiv, fiecare persoană care pretinde că a suferit, este în drept să-și

estimeze prejudiciul adus, dar numai instanța de judecată este împuternicită de lege

să aprecieze cuantumul prejudiciului moral, conducându-se de noțiunea reparării

rezonabile, de circumstanțele cazului concret, de personalitatea părților. Cuantumul

despăgubirilor trebuie astfel stabilit, încât acestea să aibă efect compensatoriu și nu

trebuie să constituie nici sume excesive pentru autorii daunelor și nici venituri

nejustificative pentru victime.

La caz, luând în considerare că s-a constatat violarea dreptului lui Gheorghe

Străisteanu de acces la informație, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră întemeiată parțial

pretenția cu privire la repararea prejudiciului moral cauzat prin nefurnizarea

informației solicitate.

Prin urmare, instanța de recurs ținând cont de circumstanțele și complexitatea

cauzei, comportamentul părților, conduita furnizorului de informație și de

importanța procesului pentru reclamant, consideră că suma de 200 de lei cu titlu de

prejudiciu moral este echitabilă suferințelor psihice suportate de către Gheorghe

Străisteanu, nefiind excesivă pentru intimat, dar care concomitent nu poate constitui

un venit nejustificat.

Totodată, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție reține că suma solicitată de recurentul-reclamant cu titlu

de prejudiciu moral în mărime de 6 250 de lei este una exagerată și nejustificată, or,

la stabilirea cuantumului despăgubirilor se impune necesitatea ca partea vătămată să

primească o satisfacție echitabilă pentru prejudiciul moral suferit, să aibă efect

compensatoriu și nu trebuie să constituie venituri nejustificative.

Astfel, concluzia instanțai de apel precum că recunoașterea încălcării dreptului

de acces la informare, constituie în sine o satisfacție echitabilă suficientă, este

eronată, deoarece această constatare nu este de natură să restabilească echitatea

socială și suferințele cauzate prin nefurnizarea în termenul prevăzut de lege a

informației solicitate, însă suma de 200 de lei ar putea acoperi suferințele suportate

de recurentul-reclamant.

Dreptul de acces la informație constituie un drept fundamental al persoanei,

garantat atât de legislația națională, cât și de cea internațională, iar instanța de apel a

stabilit deja comiterea de către Agenția de Administrare a Instanțelor Judecătorești a

faptei ilicite sus-indicate, iar încălcările corespunzătoare au cauzat lui Gheorghe

Străisteanu sentimente de anxietate, neliniște, perturbare a vieții, disconfort și

retrăire, incapacitate de a se bucura în modul cuvenit de garanțiile prescrise de lege,

etc, atribuite și de Curtea Europeană a Drepturilor Omului la categoria

componentelor prejudiciului moral, respectiv, a suferințelor psihice (cauzele

Sommerfeld vs. Germania, McFarlane vs. Irlanda).

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție consideră că mărimea prejudiciului moral stabilit în mărime de 200 de lei

este o sumă echitabilă în raport cu suferințele morale și psihice suportate de

reclamant.

7

Din considerentele sus-menționate și avînd în vedere că circumstanțele pricinii

au fost constatate pe deplin de către prima instanță și instanța de apel, nefiind

necesară verificarea suplimentară, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a casa parțial

decizia instanței de apel, cu pronunțarea unei noi hotărâri în partea casată.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. b) Cod administrativ, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se casează parțial decizia din 27 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de către

Străisteanu Gheorghe împotriva Agenției de Administrare a Instanțelor Judecătorești

cu privire la constatarea încălcării dreptului de acces la informație și repararea

prejudiciului moral, în partea respingerii pretențiilor cu privire la repararea

prejudiciului moral, cu emiterea în această parte a unei noi decizii după cum

urmează:

Se admite parțial pretenția lui Străisteanu Gheorghe cu privire la repararea

prejudiciului moral.

Se încasează din contul Agenției de Administrare a Instanțelor Judecătorești, în

beneficiul lui Străisteanu Gheorghe suma de 200 (două sute) de lei, cu titlu de

prejudiciu moral cauzat prin încălcarea dreptului de acces liber la informație.

În rest, decizia din 27 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău se menține.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecător Mariana Pitic

judecătorii Maria Ghervas

Nina Vascan

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

8