3ra-29/19 — constatarea încălcării dreptului de acces liber la informație și la soluționarea în termenul legal a cererii, obligarea examinării cererii și repararea prejudiciului moral

3ra-29/19 — constatarea încălcării dreptului de acces liber la informație și la soluționarea în termenul legal a cererii, obligarea examinării cererii și repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 3ra-29/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (jud: O. Cojocaru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: G. Dașchevici, S. Gîrbu, L. Bulgac)

DECIZIE

23 ianuarie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Mariana Pitic

judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Maria Ghervas

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

examinând recursul declarat de către Gheorghe Străisteanu,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Gheorghe

Străisteanu împotriva Procuraturii municipiului Chișinău, oficiul Rîșcani cu privire la

constatarea încălcării dreptului de acces liber la informație și la soluționarea în

termenul legal a cererii, obligarea examinării cererii și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 11 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul declarat de Gheorghe Străisteanu și a fost menținută hotărârea din

10 august 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,

c o n s t a t ă:

La data de 17 iulie 2018, Gheorghe Străisteanu a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Procuraturii mun. Chișinău, oficiul Rîșcani cu privire la

constatarea încălcării dreptului de acces liber la informație și la soluționarea în

termenul legal a cererii, obligarea examinării cererii și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la 17 iunie 2018, ora 12:06, prin

poșta electronică, semnat digital, a expediat în adresa Procuraturii mun. Chișinău,

oficiul Rîșcani o cerere în baza Legii privind accesul la informație nr. 982 din 11 mai

2000, prin care a solicitat ca, în termenul stabilit de lege, să fie informat la ce dată a

fost emisă ordonanța privind anunțarea lui în căutare și de către care procuror, care a

fost necesitatea anunțării lui în căutare dacă la data de 07 mai 2018, ora 13:00, s-a

prezentat la biroul procurorului Ivanov Vsevolod, care lipsea de la serviciu și la

aceeași oră și dată a înregistrat în cancelaria procuraturii o cerere în care a indicat

adresa sa, numărul de telefon, poșta electronică și altă informație despre dânsul.

Totodată, a solicitat să-i fie expediată la adresa indicată în cerere copia ordonanței

prin care s-a dispus anunțarea lui în căutare.

Gheorghe Străisteanu a susținut că în termenul prevăzut de lege de 15 zile, nu a

primit niciun răspuns la cererea din 17 iunie 2018 și nici informația solicitată.

1

Consideră că pârâta i-a încălcat grav dreptul la informație și la examinarea

cererii din 17 iunie 2018 în termenul stabilit de Legea privind accesul la informație,

care prevede expres că informațiile, documentele solicitate vor fi puse la dispoziția

solicitantului din momentul în care vor fi disponibile pentru a fi furnizate, dar nu mai

târziu de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii de acces la informație.

Astfel, reclamantul a menționat că Procuratura mun. Chișinău, oficiul Rîșcani,

în temeiul prevederilor Legii privind accesul la informație, Legii contenciosului

administrativ și ale Codului civil, urmează să-i repare prejudiciul moral cauzat prin

neexaminarea cererii, pe care-l estimează în mărime de 12 250 de lei. În urma

acțiunilor ilicite ale pârâtei i-au fost provocate sentimente de frustrare și suferințe

continue din cauza nenumăratelor ilegalități comise în privința lui de către angajații

Procuraturii mun. Chișinău, oficiul Rîșcani, refuzului examinării plângerilor, cererilor

și prezentării informației solicitate, fabricarea dosarelor penale și contravenționale,

falsificarea diferitor documente.

Gheorghe Străisteanu a solicitat constatarea încălcării dreptului de acces la

informație și dreptului la examinarea cererii din 17 iunie 2018 în termenul stabilit de

lege, cu obligarea Procuraturii mun. Chișinău, oficiul Rîșcani de a examina cererea și

de a-i prezenta informația cerută, precum și încasarea sumei de 12 250 de lei cu titlu

de prejudiciu moral.

Prin hotărârea din 10 august 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,

acțiunea depusă de Gheorghe Străisteanu a fost admisă parțial și s-a constatat

încălcarea dreptului lui Gheorghe Străisteanu la informație și la examinarea în

termenul stabilit de lege a cererii din 17 iunie 2018, cu obligarea Procuraturii mun.

Chișinău, oficiul Rîșcani de a elibera răspuns lui Gheorghe Străisteanu la cererea din

17 iunie 2018. În rest, acțiunea a fost respinsă.

Prin decizia din 11 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de către Gheorghe Străisteanu și a fost menținută hotărârea din 10

august 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.

La data de 30 octombrie 2018, în termenul prevăzut de art. 434 alin. (1) din

Codul de procedură civilă, Gheorghe Străisteanu a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din 11 octombrie

2018 a Curții de Apel Chișinău și hotărârii din 10 august 2018 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Buiucani în partea respingerii acțiunii, cu pronunțarea în această

parte a unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului a invocat interpretarea în mod eronat a legii de către

instanța de apel, precum și neaplicarea legii care trebuia să fie aplicată.

Consideră că instanțele ierarhic inferioare urmau să admită pretenția cu privire

la repararea prejudiciului moral, or, prin refuzul Procuraturii mun. Chișinău, oficiul

Rîșcani de a-i furniza informația cerută, i-au fost provocate daune morale și materiale

irecuperabile. Iar, mărimea prejudiciului moral solicitat este cu mult mai mică decât

mărimea sumelor oferite de Curtea Europeană pentru Drepturile Omului în cauze

similare împotriva Republicii Moldova.

La data de 13 noiembrie 2018, Gheorghe Străisteanu a depus cerere de recurs

suplimentară, indicând argumente similare celor din recursul inițial.

2

În conformitate cu art. 440 alin. (2) din Codul de procedură civilă, completul

din 3 judecători prin încheierea din 16 ianuarie 2019 a considerat recursul admisibil

și a dispus examinarea fondului de un complet din 5 judecători.

În conformitate cu art. 444 din Codul de procedură civilă, recursul se

examinează fără înștiințarea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi

admis, cu casarea parțială a deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe în

partea respingerii pretenției cu privire la repararea prejudiciului moral și pronunțarea

în această parte a unei noi hotărâri de admitere parțială a acțiunii, în rest actele

judecătorești urmând a fi menținute, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă,

instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral

sau parțial decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, pronunțând o nouă

hotărâre.

Potrivit art. 10 din Legea privind accesul la informație nr. 982 din 11 mai 2000,

persoana are dreptul de a solicita furnizorilor de informații, personal sau prin

reprezentanții săi, orice informații aflate în posesia acestora, cu excepțiile stabilite de

legislație. Dreptul persoanei de a avea acces la informații, inclusiv la informațiile cu

caracter personal, nu poate fi îngrădit decît în condițiile legii. Orice persoană care

solicită acces la informații în conformitate cu prezenta lege este absolvită de obligația

dea-și justifica interesul pentru informațiile solicitate.

Conform art. 16 alin. (1) din Legea dată, informațiile, documentele solicitate

vor fi puse la dispoziția solicitantului din momentul în care vor fi disponibile pentru a

fi furnizate, dar nu mai tîrziu de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii de

acces la informație.

Art. 21 din Legea privind accesul la informație stipulează că, persoana care se

consideră lezată într-un drept sau interes legitim de către furnizorul de informații

poate ataca acțiunile acestuia atât pe cale extrajudiciară, cât și direct în instanța de

contencios administrativ competentă.

Iar, art. 24 din aceeași Lege prevede că, în funcție de gravitatea efectelor pe care

le-a avut refuzul nelegitim al funcționarului public, responsabil pentru furnizarea

informațiilor oficiale, de a asigura accesul la informația solicitată, instanța de

judecată decide aplicarea unor sancțiuni în conformitate cu legislația, repararea

prejudiciului cauzat prin refuzul nelegitim de a furniza informații sau prin alte acțiuni

ce prejudiciază dreptul de acces la informații, precum și satisfacerea neîntârziată a

cererii solicitantului.

Totodată, se reține că în conformitate cu art. 1422 alin. (1) din Codul civil, în

cazul în care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral (suferințe psihice sau fizice)

prin fapte ce atentează la drepturile ei personale nepatrimoniale, precum și în alte

cazuri prevăzute de legislație, instanța de judecată are dreptul să oblige persoana

responsabilă la reparația prejudiciului prin echivalent bănesc.

Conform art. 1423 din Codul civil, mărimea compensației pentru prejudiciu

moral se determină de către instanța de judecată în funcție de caracterul și gravitatea

suferințelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al

autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a răspunderii, și de măsura în

3

care această compensare poate aduce satisfacție persoanei vătămate. Caracterul și

gravitatea suferințelor psihice sau fizice le apreciază instanța de judecată, luând în

considerare circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul, precum și statutul social

al persoanei vătămate.

Materialele cauzei atestă că la 17 iunie 2018, ora 12:06, Gheorghe Străisteanu

prin intermediul poștei electronice a expediat la adresa proc-crs@procuratura.md o

cerere în baza Legii privind accesul la informație nr. 982 din 11 mai 2000, prin care a

solicitat Procuraturii mun. Chișinău, oficiul Rîșcani ca, în termenul stabilit de lege, să

fie informat la ce dată a fost emisă ordonanța privind anunțarea lui în căutare și de

către care procuror, care a fost necesitatea anunțării lui în căutare dacă la data de 07

mai 2018, ora 13:00, s-a prezentat la biroul procurorului Ivanov Vsevolod, care lipsea

de la serviciu și la aceeași dată și oră a înregistrat în cancelaria procuraturii o cerere

în care a indicat adresa sa, numărul de telefon, poșta electronică și altă informație

despre dânsul. Totodată, a solicitat să-i fie expediată la adresa indicată în cerere copia

ordonanței prin care s-a dispus anunțarea lui în căutare (f.d. 13-14).

Însă, în termenul prevăzut de lege de 15 zile, Gheorghe Străisteanu nu a primit

răspuns la cererea din 17 iunie 2018 și nici informația solicitată.

Instanțele ierarhic inferioare au ajuns la concluzia admiterii parțiale a acțiunii

depuse de către Gheorghe Străisteanu și au constatat încălcarea dreptului acestuia la

informație și la examinarea în termenul stabilit de lege a cererii din 17 iunie 2018, cu

obligarea Procuraturii mun. Chișinău, oficiul Rîșcani de a elibera răspuns lui

Gheorghe Străisteanu la cererea din 17 iunie 2018.

Deci, instanțele de judecată au constatat că în speță, de către Procuratura mun.

Chișinău, oficiul Rîșcani a fost admisă o încălcare a dispozițiilor legale ce

reglementează dreptul lui Gheorghe Străisteanu de acces la informație, drept garantat

de Legea privind accesul la informație, dar și de art. 34 din Constituția Republicii

Moldova, or, în termenul stabilit de lege nu i-a oferit informația solicitată, fiindu-i

astfel lezate inadmisibil drepturile.

Totodată, instanțele ierarhic inferioare au conchis că admiterea revendicărilor

cu privire la constatarea îngrădirii dreptului de acces la informație și la soluționarea

cererii din 17 iunie 2018, reprezintă prin sine o satisfacție echitabilă pentru

prejudiciul moral eventual suferit de către Gheorghe Străisteanu.

Analizând circumstanțele menționate în raport cu normele de drept supra citate,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție consideră justă concluzia instanțelor ierarhic inferioare privind constatarea

încălcării dreptului lui Gheorghe Străisteanu la informație și la examinarea în

termenul stabilit de lege a cererii, cu obligarea Procuraturii mun. Chișinău, oficiul

Rîșcani de a-i elibera răspuns, însă eronat au respins pretenția cu privire la repararea

prejudiciului moral.

Astfel, deși la soluționarea cauzei au fost stabilite pe deplin circumstanțele care

au importanță pentru judecarea cauzei în fond, concluziile instanței de apel și ale

instanței de fond în partea respingerii pretenției cu privire la repararea prejudiciului

moral, sunt nefondate, fapt ce rezultă din interpretarea greșită a prevederilor legale ce

guvernează raportul juridic litigios în coroborare cu materialul probator prezentat de

părți.

4

La examinarea cerinței privind compensarea prejudiciului moral, instanța de

recurs reține că unul din criteriile orientative generale de apreciere a prejudiciului

moral este criteriul echității, iar compensația trebuie să prezinte o justă și integrală

despăgubire.

În temeiul Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale, acest criteriu se traduce prin necesitatea ca, partea

vătămată să primească o satisfacție echitabilă pentru prejudiciul moral suferit.

Respectiv, fiecare persoană care pretinde că a suferit, este în drept să-și estimeze

prejudiciul adus, dar numai instanța de judecată este împuternicită de lege să

aprecieze cuantumul prejudiciului moral, conducându-se de noțiunea reparării

rezonabile, de circumstanțele cazului concret, de personalitatea părților. Cuantumul

despăgubirilor trebuie astfel stabilit, încât acestea să aibă efect compensatoriu și nu

trebuie să constituie nici sume excesive pentru autorii daunelor și nici venituri

nejustificative pentru victime.

La caz, luând în considerare că s-a constatat violarea dreptului lui Gheorghe

Străisteanu de a primi răspuns la cererea din 17 iunie 2018, Colegiul civil, comercial

și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră

întemeiată parțial pretenția cu privire la repararea prejudiciului moral cauzat prin

nefurnizarea informației solicitate.

Prin urmare, instanța de recurs ținând cont de circumstanțele și complexitatea

cauzei, comportamentul părților, conduita furnizorului de informație și de importanța

procesului pentru reclamant, consideră că suma de 200 de lei cu titlu de prejudiciu

moral este echitabilă suferințelor psihice suportate de către Gheorghe Străisteanu,

nefiind excesivă pentru intimat, dar care concomitent nu poate constitui un venit

nejustificat.

Totodată, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție reține că suma solicitată de recurentul-reclamant cu titlu de

prejudiciu moral în mărime de 12 250 de lei este una exagerată și nejustificată, or, la

stabilirea cuantumului despăgubirilor se impune necesitatea ca partea vătămată să

primească o satisfacție echitabilă pentru prejudiciul moral suferit, să aibă efect

compensatoriu și nu trebuie să constituie venituri nejustificative.

Astfel, concluzia instanțelor inferioare precum că recunoașterea încălcării

dreptului de acces la informare, constituie în sine o satisfacție echitabilă suficientă,

este eronată, deoarece această constatare nu este de natură să restabilească echitatea

socială și suferințele cauzate prin nefurnizarea în termenul prevăzut de lege a

informației solicitate, însă suma de 200 de lei ar putea acoperi suferințele suportate de

recurentul-reclamant.

Dreptul de acces la informație constituie un drept fundamental al persoanei,

garantat atât de legislația națională, cât și de cea internațională, iar instanțele au

stabilit deja comiterea de către Procuratura mun. Chișinău, oficiul Rîșcani a faptei

ilicite sus-indicate, iar încălcările corespunzătoare au cauzat lui Gheorghe Străisteanu

sentimente de anxietate, neliniște, perturbare a vieții, disconfort și retrăire,

incapacitate de a se bucura în modul cuvenit de garanțiile prescrise de lege, etc.,

atribuite și de Curtea Europeană a Drepturilor Omului la categoria componentelor

prejudiciului moral, respectiv, a suferințelor psihice (cauzele Sommerfeld vs.

Germania, McFarlane vs. Irlanda).

5

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție consideră că mărimea prejudiciului moral stabilit în mărime de

200 de lei este o sumă echitabilă în raport cu suferințele morale și psihice suportate

de reclamant.

Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite

recursul declarat de către Gheorghe Străisteanu, a casa parțial decizia din 11

octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 10 august 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani în partea respingerii pretenției cu privire la

repararea prejudiciului moral, cu pronunțarea în această parte a unei hotărâri noi de

admitere parțială a acțiunii și încasare din contul Procuraturii mun. Chișinău, oficiul

Rîșcani în beneficiul lui Gheorghe Străisteanu a sumei de 200 de lei cu titlu de

prejudiciu moral, în rest pretenția dată a respinge ca neîntemeiată.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se admite recursul declarat de către Gheorghe Străisteanu.

Se casează parțial decizia din 11 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău și

hotărârea din 10 august 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, în cauza

civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Gheorghe Străisteanu

împotriva Procuraturii municipiului Chișinău, oficiul Rîșcani cu privire la constatarea

încălcării dreptului de acces liber la informație și la soluționarea în termenul legal a

cererii, obligarea examinării cererii și repararea prejudiciului moral, în partea

respingerii pretenției cu privire la repararea prejudiciului moral și în această parte se

pronunță o hotărâre nouă, prin care:

Se admite parțial acțiunea lui Gheorghe Străisteanu cu privire la repararea

prejudiciului moral.

Se încasează din contul Procuraturii municipiului Chișinău, oficiul Rîșcani în

beneficiul lui Gheorghe Străisteanu suma de 200 (două sute) de lei cu titlu de

prejudiciu moral cauzat prin încălcarea dreptului de acces liber la informație.

În rest, decizia din 11 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din

10 august 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani se mențin.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Mariana Pitic

judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Maria Ghervas

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

6