3ra-823/19 — constatarea încălcării dreptului de acces la informatie, obligarea examinării cererii si prezentării informatiei si repararea prejudiciului moral

3ra-823/19 — constatarea încălcării dreptului de acces la informatie, obligarea examinării cererii si prezentării informatiei si repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 3ra-823/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (jud. V. Chisilița)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. L. Bulgac, A. Danilov, G. Dașchevici)

ÎNCHEIERE

17 iulie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic

judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea cererii de recurs depusă de către Inspectoratul de

poliție Rîșcani al Direcției de poliție a municipiului Chișinău,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă

de către Gheorghe Străisteanu împotriva Inspectoratului de poliție Rîșcani al

Direcției de poliție a municipiului Chișinău cu privire la constatarea încălcării

dreptului de acces la informație, obligarea examinării cererii și prezentării

informației și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 28 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respins apelul declarat de către Inspectoratul de poliție Rîșcani al Direcției de

poliție a municipiului Chișinău și a fost menținută hotărârea din 29 octombrie 2018

a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,

constată:

La data de 24 iulie 2018 Gheorghe Străisteanu a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Inspectoratului de poliție Rîșcani al Direcției de poliție a

mun.Chișinău cu privire la constatarea încălcării dreptului de acces la informație,

obligarea examinării cererii și prezentării informației și repararea prejudiciului

moral.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la data de 23 iunie 2018, prin

poșta electronică, a expediat în adresa pârâtului o cerere în baza Legii privind accesul

la informație, în care a indicat că, la data de 14 iunie 2018, prin poșta electronică, a

expediat în adresa sa o cerere în baza Legii enunțate, prin care a solicitat să fie

informat, în termenul stabilit de lege, cîte plângeri au fost depuse de avocații săi în

cancelaria Inspectoratului de poliție Rîșcani la data de 14 iunie 2018, care este

conținutul fiecărei plângeri, cereri, care sunt numerele de înregistrare a cererilor și

1

plângerilor din 14 iunie 2018, la care persoană cu funcție de răspundere se află în

procedură; la ce etapă de examinare se află.

A menționat că, a mai solicitat să fie informat despre recepționarea, data și

numărul de înregistrare a cererii expediate, însă angajații Inspectoratului de poliție

Rîșcani nu a confirmat cele solicitate de către el.

A susținut că, a solicitat repetat să fie informat care este data și numărul de

înregistrare a cererii din 14 iunie 2018, la care persoană responsabilă din cadrul

Inspectoratului de poliție Rîșcani se află în procedura de examinare și la ce etapă de

examinare.

A afirmat că, au trecut 32 de zile de la data expedierii și recepționării cererii

din 23 iunie 2018, însă răspuns la cererea sa nu a primit și informația solicitată nu i-

a fost furnizată.

A considerat că, reieșind din prevederile legislației în vigoare, pârâtul i-a

încălcat grav dreptul la informație și dreptul la examinarea cererii în termenul stabilit

de lege – 15 zile.

A relevat că, în temeiul Legii privind accesul la informație, Legii

contenciosului administrativ și Codului civil, pârâtul urmează să-i repare prejudiciul

moral cauzat prin neexaminarea cererii din 23 iunie 2018.

A mai relevat că, informația solicitată era necesară pentru a fi prezentată în

instanța de judecată judecătorului de instrucție.

A solicitat constatarea încălcării dreptului său de acces la informație și

dreptului la examinarea cererii din 23 iunie 2018 în termenul stabilit de lege,

obligarea pârâtului de a examina cererea sa din 23 iunie 2018 în strictă conformitate

cu prevederile legislației în vigoare și de a-i prezenta informația solicitată și

încasarea de la pârât a sumei de 7100 de lei, cu titlu de prejudiciu moral.

Prin hotărârea din 29 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani

a fost admisă parțial acțiunea depusă de către Gheorghe Străisteanu, a fost constatată

îngrădirea dreptului lui Gheorghe Străisteanu la accesul la informație la soluționarea

cererii din 23 iunie 2018 adresată Inspectoratului de poliție Rîșcani al Direcției de

poliție a mun. Chișinău, a fost obligat Inspectoratul de poliție Rîșcani al Direcției de

poliție a mun. Chișinău să examineze cererea lui Gheorghe Străisteanu din 23 iunie

2018, înregistrată cu nr. S-195/18 la data de 25 iunie 2018 și să pună la dispoziția

lui Gheorghe Străisteanu informația solicitată în cererea din 23 iunie 2018,

înregistrată cu nr. S-195/28 la data de 25 iunie 2018 și a fost încasată din contul

Inspectoratului de poliție Rîșcani al Direcției de poliție a mun. Chișinău în beneficiul

lui Gheorghe Străisteanu suma de 500 de lei, cu titlu de prejudiciu moral. În rest

acțiunea a fost respinsă.

Prin decizia din 28 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost respins

apelul declarat de către Inspectoratul de poliție Rîșcani al Direcției de poliție a mun.

Chișinău și a fost menținută hotărârea primei instanțe.

Instanța de apel a constatat că, prima instanța corect a concluzionat că, cererea

lui Gheorghe Străisteanu din 23 iunie 2018, înregistrată cu nr. 195 la data de 25 iunie

2018, nu a fost examinată și soluționată de apelant, care nici în cadrul examinării

cauzei în prima instanță, nici în instanța de apel, nu a demonstrat că, a expediat în

2

adresa intimatului, în termenul stabilit de lege - 15 zile, răspunsul la cererea din 23

iunie 2018 și l-a informat despre rezultatul examinării cererii acestuia.

În acest context, instanța de apel a apreciat ca fiind nefondat argumentul

apelantului precum că, cererea din 23 iunie 2018 a fost repartizată și examinată de

către ofițerul de urmărire penală, Virginia Guzun, care a stabilit că, cererea

respectivă constituie o cerere repetată a cererii din 14 iunie 2018, înregistrată cu

nr.S-178 la data de 15 iunie 2018, la care s-a oferit deja răspuns la data de 29 iunie

2018 și un răspuns repetat a fost oferit intimatului la data de 01 august 2018, prin

care acesta a fost informat și despre cererea din 23 iunie 2018. Or, din conținutul

răspunsului prezentat în calitate de probă de către reprezentantul apelantului și,

anume, scrisoarea din 29 iunie 2018 (f. d. 35) reiese că, acesta se referă la cererile

înregistrate cu nr. S-178, S-177, S-176, S-174, S-175, fără a fi menționată și cererea

cu nr. S-195. Totodată, în textul răspunsului nu se regăsesc informațiile solicitate de

către intimat prin cererea din 23 iunie 2018.

Astfel, instanța de apel a relevat că, în acest răspuns nu există nici o mențiune

despre data și numărul de înregistrare a cererii intimatului din 14 iunie 2018, la care

persoană responsabilă din cadrul Inspectoratului de poliție Rîșcani se află în

procedură de examinare și la ce etapă se află examinarea. La fel, răspunsul la cererea

din 23 iunie 2018 nu se regăsește nici în scrisoarea apelantului din 01 august 2018,

ce se referă la cererea înregistrată cu nr. S-250 la data de 30 iulie 2019 (f. d. 32).

Conform acestui răspuns, intimatul a fost informat că, la data de 23 iunie 2018 au

fost înregistrate cererile sale cu nr. S-187 și S-188, repartizate spre examinare șefului

Secției urmărire penală, Valentin Costea, însă nu se regăsește nici o mențiune în

privința cererii înregistrate cu nr. S-195/18, repartizată spre examinare ofițerului de

urmărire penală, Virginia Guzun.

În consecință, instanța de apel a constatat că, informația solicitată prin cererea

din 23 iunie 2018, înregistrată la data de 25 iunie 2018 cu nr. S-195, nu a fost

comunicată intimatului, probe contrare lipsind de la materialele cauzei.

Instanța de apel a respins argumentul apelantului precum că, a furnizat

intimatului informația solicitată în termen, deoarece conform art. 16 alin. (1) din

Legea privind accesul la informație, informațiile, documentele solicitate vor fi puse

la dispoziția solicitantului din momentul în care vor fi disponibile pentru a fi

furnizate, dar nu mai tîrziu de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii de

acces la informație.

Prin urmare, luând în considerare că, cererea lui Gheorghe Străisteanu a fost

înregistrată la Inspectoratul de poliție Rîșcani la data de 25 iunie 2018, ultima zi

pentru a pune la dispoziția intimatului informația solicitată a expirat la data de 16

iulie 2018, astfel încît data invocată de apelant - 01 august 2018 depășește termenul

legal stabilit.

Instanța de apel, ținând cont de circumstanțele cauzei, pretențiile invocate,

complexitatea cauzei, comportamentul părților, conduita furnizorului de informație

și de importanța procesului pentru intimat, a considerat ca fiind justă concluzia

primei instanței precum că, suma de 500 de lei, cu titlu de prejudiciu moral este

3

echitabilă suferințelor psihice suportate de către Gheorghe Străisteanu, nefiind

excesivă pentru acesta, dar care concomitent nu poate constitui un venit nejustificat.

La data de 13 mai 2019 Inspectoratul de poliție Rîșcani al Direcției de poliție

a mun. Chișinău a depus recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând

admiterea acestuia, casarea integrală sau parțială a deciziei instanței de apel și

hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri.

În motivarea recursului a indicat că, nu este de acord cu decizia instanței de

apel.

A considerat că, instanța de apel, aplicând eronat normele de drept material, a

constatat temeinicia pretențiilor înaintate de către Gheorghe Străisteanu.

A menționat că, instanța de apel eronat a concluzionat că, Inspectoratul de

poliție Rîșcani urmează a fi obligat la achitarea sumei în mărime de 500 de lei, cu

titlu de prejudiciu moral, cauzat prin încălcarea dreptului la acces la informație,

examinarea în termenul stabilit de lege a cererii și examinarea repetată a cererii

intimatului din 23 iunie 2018.

A susținut că, la data de 23 iunie 2018, prin intermediul poștei electronice,

intimatul s-a adresat la Inspectoratul de poliție Rîșcani cu o cerere în baza Legii

privind accesul la informație, care a fost înregistrată în Registrul de evidență a

actelor de intrare sub nr. S-19/18 din 25 iunie 2018.

A afirmat că, cererea din 23 iunie 2018, la data de 26 iunie 2018 a fost

repartizată spre examinare ofițerului de urmărire penală, Virginia Guzun, care a

stabilit că, cererea din 23 iunie 2018 este o cerere repetată a cererii din 14 iunie 2018

înregistrată cu nr. S-178 la data de 15 iunie 2018, căruia i-a fost expediat deja

răspunsul la data de 29 iunie 2018.

A relatat că, i-a mai fost expediat repetat un răspuns la data de 01 august 2018,

prin care a fost informat și despre cererea sa din 23 iunie 2018.

A declarat că, Inspectoratul de poliție Rîșcani a furnizat intimatului în

termenul cuvenit informația solicitată, asigurând întocmai informarea activă a

solicitantului.

A invocat că, prejudiciul moral solicitat spre încasare din contul

Inspectoratului de poliție Rîșcani este neîntemeiat și lipsit de orice argumentare

juridică.

A mai invocat că, intimatul nu a justificat în nici un fel cuantumul și

necesitatea admiterii acestor pretenții de către instanța de apel.

Examinând admisibilitatea cererii de recurs, Completul specializat în cauze

de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod

intră în vigoare la 01 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

4

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni de

acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până

la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Prin urmare, Completul specializat în cauze de contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție va aprecia condițiile de admisibilitate a recursului în conformitate cu

prevederile art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, adică conform reglementărilor

anterioare intrării în vigoare a Codului administrativ.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2

luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă legea nu prevede

astfel.

Din materialele dosarului rezultă că, Curtea de Apel Chișinău a expediat

decizia contestată în adresa părților la data de 08 aprilie 2019.

Astfel, recursul, depus la data de 13 mai 2019, este în termen.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei de contencios

administrativ, Completul specializat în cauze de contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

5

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul

în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din

oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4).

Completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că,

recursul depus de către Inspectoratul de poliție Rîșcani al Direcției de poliție a

mun.Chișinău nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4)

din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, Completul specializat în cauze de contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea

faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432

alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, Completul specializat în cauze de contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective,

adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul

trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell

contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul depus de către Inspectoratul de

poliție Rîșcani al Direcției de poliție a mun. Chișinău, asemenea aspecte nu se

regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, Completul specializat în cauze de

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara recursul depus de către

Inspectoratul de poliție Rîșcani al Direcției de poliție a mun. Chișinău ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 193, 195, 230 și 258 alin. (3) din Codul administrativ

și art. 270 din Codul de procedură civilă, Completul specializat în cauze de

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

6

dispune:

Recursul depus de către Inspectoratul de poliție Rîșcani al Direcției de poliție

a municipiului Chișinău se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Mariana Pitic

judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

7