3ra-825/19 — constatarea încălcării dreptului de acces la informatie si la examinarea cererii, obligarea prezentării informatiei si repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 3ra-825/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (jud. R. Pascari)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. V. Clima, E. Palanciuc, A. Malîi)

Î N C H E I E R E

10 iulie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de către Inspectoratul de Poliție Râșcani

al Direcției de Poliție a mun. Chișinău,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

către Gheorghe Străisteanu împotriva Inspectoratului de Poliție Râșcani al Direcției de

Poliție a mun. Chișinău cu privire la constatarea încălcării dreptului de acces la

informație și la examinarea cererii, obligarea prezentării informației și repararea

prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 13 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

admisă cererea de apel declarată de către Gheorghe Străisteanu, a fost casată hotărârea

din 3 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani și a fost emisă o nouă

hotărâre de admitere parțială a acțiunii,

c o n s t a t ă:

La 16 iulie 2018, Gheorghe Străisteanu a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Inspectoratului de Poliție Râșcani al Direcției de Poliție a mun. Chișinău cu

privire la constatarea încălcării dreptului de acces la informație și la examinarea cererii,

obligarea prezentării informației și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la data de 14 iunie 2018 prin

intermediul poștei electronice, semnat digital, a expediat în adresa Inspectoratului de

Poliție cerere în baza Legii privind accesul la informație, prin care a solicitat să fie

informat câte plângeri au fost depuse de avocații săi în cancelaria Inspectoratului de

Poliție Râșcani al Direcției de Poliție a mun. Chișinău la 14 iunie 2018, care este

conținutul fiecărui plângeri, care sunt numerele de înregistrare a cererilor și plângerilor,

la care persoană responsabilă din cadrul procuraturii se află în procedura de examinare.

A precizat că până la data depunerii cererii de chemare în judecată au trecut 33 de

zile, însă răspuns la cerere nu a primit.

În opinia reclamantului i s-a încălcat dreptul la informație și dreptul la examinarea

cererii în termenul de 15 zile stabilit de Legea privind accesul la informație, iar în baza

1

Legii contenciosului administrativ și a Codului civil este în drept să înainteze prezenta

cerere de chemare în judecată.

Gheorghe Străisteanu a afirmat că prejudiciul moral și material este în directă

legătură cu acțiunea ilegală a angajaților Inspectoratului de Poliție Râșcani al Direcției

de Poliție a mun. Chișinău, aceștia ignorând intenționat prevederile legislației în

vigoare.

Reclamantul a estimat prejudiciului moral în mărime de 4 250 de lei, sumă care este

cu mult mai mică decât cele oferite de Curtea Europeană pentru Drepturile Omului în

cauze similare decise împotriva Republicii Moldova.

A solicitat constatarea încălcării dreptului la informație și dreptul la examinarea

cererii din 14 iunie 2018 în termenul prevăzut de lege, obligarea examinării cererii din

14 iunie 2018 în strictă conformitate cu prevederile legislației în vigoare, obligarea

prezentării informației solicitate și încasarea sumei de 4 250 de lei cu titlu de prejudiciu

moral.

Prin hotărârea din 3 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani a fost

respinsă acțiunea depusă de către Gheorghe Străisteanu, ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia din 13 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost admisă cererea de

apel declarată de către Gheorghe Străisteanu, s-a casat hotărârea din 3 decembrie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani și s-a emis o nouă hotărâre de admitere parțială a

acțiunii. S-a constatat faptul încălcării de către Inspectoratul de Poliție Râșcani al

Direcției de Poliție a mun. Chișinău a dreptului lui Gheorghe Străisteanu de acces liber

la informație și la soluționarea în termen legal a cererii nr. S-178/18 din 15 iunie 2018.

S-a obligat Inspectoratul de Poliție Râșcani al Direcției de Poliție a mun. Chișinău de a

elibera răspuns lui Gheorghe Străisteanu la cererea din 14 iunie 2018. S-a încasat de la

Inspectoratul de Poliție Râșcani al Direcției de Poliție a mun. Chișinău în beneficiul lui

Gheorghe Străisteanu suma de 200 de lei, cu titlu de prejudiciu moral, cauzat prin

încălcarea dreptului de acces la informație. În rest, cerința cu privire la repararea

prejudiciului moral a fost respinsă.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut prevederile art. 16 din Legea privind

accesul la informație, care statuează că informațiile, documentele solicitate, vor fi puse

la dispoziția solicitantului din momentul în care vor fi disponibile pentru a fi furnizate,

dar nu mai târziu de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii de acces la

informație. Termenul de furnizare a informației, documentului poate fi prelungit cu 5

zile lucrătoare de către conducătorul instituției publice dacă: a) cererea se referă la un

volum foarte mare de informații care necesită selectarea lor, b) sunt necesare consultații

suplimentare pentru a satisface cererea. Autorul cererii va fi informat despre orice

termen de prelungire a termenului de furnizare a informației și despre motivele acesteia

cu 5 zile înainte de expirare termenului inițial.

La caz, instanța a stabilit că întrucît nu au fost administrate probe ce ar confirma

faptul că Gheorghe Străisteanu a primit în termen răspunsul la cererea de acces la

informație din 14 iunie 2018, urmează a fi recunoscută lezarea dreptului de a primi

răspuns la cerere în termenul prevăzut de lege, deoarece nesoluționarea în termenul

legal a unei cereri produce efecte juridice, împiedicându-l pe Gheorghe Străisteanu de a-

și realiza un interes al său, interes ce face obiectul cererii la care nu a primit răspunsul

solicitat în termen, or accesul la informațiile oficiale constituie un drept fundamental al

persoanei de a fi informat, o modalitate de control asupra activității instituțiilor publice,

2

de stimulare a formării opiniilor și participării active a populației la procesul de luare a

deciziilor în spirit democratic.

Instanța ierarhic inferioară a conchis că, în condițiile în care Inspectoratul de Poliție

Râșcani al Direcției de Poliție a mun. Chișinău avea obligația legală de a recepționa

cererea lui Gheorghe Străisteanu privind accesul la informație, de a o examina și de a-i

comunica acestuia informația solicitată și nu s-a conformat cerințelor legale, urmează a

fi obligat să examineze cererea de furnizare a informației din 14 iunie 2018 și să remită

lui Gheorghe Străisteanu un răspuns pe marginea ei, într-un mod ce ar garanta

recepționarea și conștientizarea acesteia.

Cât privește temeinicia pretenției de încasarea prejudiciului moral, instanța de

judecată a invocat în acest sens prevederile art. 25 alin. (3) și (4) din Legea

contenciosului administrativ, conform căruia, în cazul admiterii acțiunii, instanța de

contencios administrativ se pronunță, la cerere și asupra reparării prejudiciului material

și moral cauzat prin actul administrativ ilegal sau prin neexaminarea în termen legal a

cererii prealabile.

La data de 14 mai 2019, Inspectoratul de Poliție Râșcani al Direcției de Poliție a

mun. Chișinău a depus recurs împotriva deciziei din 13 martie 2019 a Curții de Apel

Chișinău.

În motivarea recursului a invocat că consideră hotărârea instanței de fond întemeiată

și corectă, iar decizia instanței de apel neîntemeiată și lipsită de suport juridic.

A menționat că, la caz instanța de fond a aplicat corect și legal normele de drept

aplicabile speței, însă instanța de apel a constatat temeinicia pretențiilor lui Gheorghe

Străisteanu aplicând eronat normele de drept.

A mai adăugat că la materialele cauzei nu se regăsesc dovezi care să ateste

gravitatea efectelor pe care le-a avut drept urmare a nesoluționării în termen legal a

cererii reclamantului.

În drept, recurentul și-a întemeiat recursul în baza prevederilor art. 429 alin. (1),

430, 432 alin. (1), (2) lit. c) și alin. (4), 434, 437, 445 alin. (1) lit. b) din Codul de

procedură civilă și art. 245 alin. (1), (2), 248 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ.

A solicitat admiterea cererii de recurs, casarea deciziei instanței de apel cu

menținerea hotărârii instanței de fond.

Examinând admisibilitatea recursului, Completul specializat în cauze de contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție menționează următoarele.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al Republicii

Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în

vigoare la 1 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor

prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul

administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a

prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru

procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru principiul

aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

3

Prin urmare, Completul specializat în cauze de contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

va aprecia condițiile de admisibilitate a recursului în conformitate cu prevederile art.

258 alin. (3) din Codul administrativ, adică conform reglementărilor anterioare intrării

în vigoare a Codului administrativ.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă

legea nu prevede astfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 13 martie 2019,

dar date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurentă la dosar lipsesc.

Astfel, recursul declarat la data de 14 mai 2019, este în termen.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, Completul

specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este

inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți

la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate

în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare

a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la

soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

Completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că

recursul depus de către Inspectoratul de Poliție Râșcani al Direcției de Poliție a mun.

4

Chișinău, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din

Codul de procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în cererea de recurs nu denotă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei

recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei,

dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, Completul specializat în cauze de contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă

motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4)

din Codul de procedură civilă.

Totodată, Completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că,

conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să

ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea

de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie

1991), pe când în recursul depus de către Inspectoratul de Poliție Râșcani al Direcției de

Poliție a mun. Chișinău, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, Completul specializat în cauze de contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara recursul depus de către

Inspectoratul de Poliție Râșcani al Direcției de Poliție a mun. Chișinău, ca inadmisibil.

În conformitate cu art.193, 195, 230 și 258 alin. (3) din Codul administrativ și art.

270 din Codul de procedură civilă, Completul specializat în cauze de contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de către Inspectoratul de Poliție Râșcani al Direcției de Poliție a

mun. Chișinău se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

5