3ra-1340/19 — constatarea ingradirii dreptului de acces la informatie si obligarea examinarii cererii

3ra-1340/19 — constatarea ingradirii dreptului de acces la informatie si obligarea examinarii cererii (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr.3ra-1340/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: V.Chisilița)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A.Pahopol, V.Negru, A.Bostan)

ÎNCHEIERE

27 noiembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Sveatoslav Moldovan

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de Gheorghe Străisteanu,

în cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de Gheorghe

Străisteanu împotriva Inspectoratului de Poliție Rîșcani al Direcției de Poliție

mun. Chișinău cu privire la constatarea încălcării dreptului la informație,

obligarea examinării cererii, prezentării informației și repararea prejudiciului

moral cauzat prin această încălcare,

împotriva deciziei din 17 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin

care a fost admis apelul declarat de Inspectoratul de Poliție Rîșcani, a fost casată

hotărârea din 27 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și a fost

pronunțată o decizie nouă, de respingere ca neîntemeiată a acțiunii,

c o n s t a t ă:

La 5 noiembrie 2018 Gheorghe Străisteanu a depus cerere de chemare în

judecată în ordinea contenciosului administrativ împotriva Inspectoratului de

Poliție Rîșcani al Direcției de Poliție mun. Chișinău (în continuare Inspectoratul

de Poliție Rîșcani, mun. Chișinău) cu privire la constatarea încălcării dreptului

la informație, obligarea examinării cererii, prezentării informației și repararea

prejudiciului moral cauzat prin această încălcare.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la 30 septembrie 2018, ora

11:31, a expediat prin poșta electronică la adresa Inspectoratului de Poliție

Rîșcani, mun. Chișinău o cerere în baza Legii privind accesul la informație

semnată digital, solicitând să fie informat: care este data și nr. de înregistrare a

cererii sale din 21 septembrie 2018, ora 18:34; la care persoana responsabilă din

cadrul Inspectoratul de Poliție Rîșcani, mun. Chișinău se află în procedură de

examinare și la ce etapă de examinare se află cererea.

1

Reclamantul a subliniat că de la data expedierii și recepționării cererii din

30 septembrie 2018, au trecut 36 de zile, însă răspuns și informația solicitată de

la Inspectoratul de Poliție Rîșcani, mun. Chișinău nu a primit.

În opinia reclamantului, angajații Inspectoratului de Poliție Rîșcani, mun.

Chișinău i-au încălcat grav dreptul la informație și dreptul la examinarea cererii

din 30 septembrie 2018 în termenul stabilit de lege, motiv pentru care a fost

depusă prezenta acțiune.

Gheorghe Străisteanu a solicitat constatarea încălcării dreptului acestuia

la informație și dreptul la examinarea cererii din 30 septembrie 2018 în

termenul stabilit de lege, obligarea pârâtului Inspectoratul de Poliție Rîșcani,

mun. Chișinău de a examina cererea din 30 septembrie 2018 conform legislației

în vigoare și de a-i prezenta informația solicitată cu încasarea din contul

Inspectoratului de Poliție Rîșcani, mun. Chișinău în beneficiul său a

prejudiciului moral în sumă de 3000 lei cauzat prin încălcarea dreptului la

examinarea în termenul prevăzut de lege a cererii din 30 septembrie 2018 și prin

refuzul de a furniza informația solicitată.

Prin hotărârea din 27 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

cererea de chemare în judecată depusă de către Gheorghe Străisteanu a fost

admisă parțial, fiind constatată încălcarea de către Inspectoratul de Poliție

Rîșcani, mun. Chișinău a dreptului lui Gheorghe Străisteanu la acces la

informație, manifestat prin nefurnizarea în termen a informației solicitată prin

cererea din 30 septembrie 2018. S-a obligat Inspectoratul de Poliție Rîșcani,

mun. Chișinău de a examina cererea lui Gheorghe Străisteanu din 30 septembrie

2018 conform legislației în vigoare și de a-i prezenta acestuia informația

solicitată. S-a încasat din contul Inspectoratului de Poliție Rîșcani, mun.

Chișinău în beneficiul lui Gheorghe Străisteanu suma de 500 lei cu titlu de

prejudiciu moral. În rest, acțiunea a fost respinsă ca fiind nefondată.

Prin decizia din 17 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost

admis apelul declarat de Inspectoratul de Poliție Rîșcani, a fost casată hotărârea

din 27 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și a fost pronunțată o

decizie nouă, de respingere ca neîntemeiată a acțiunii.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat ca fiind neîntemeiată

soluția instanței de fond de admitere a acțiunii. Aceasta deoarece deși

reclamantul/intimat a invocat că partea pârâtă/apelantă - Inspectoratul de Poliție

Rîșcani, mun. Chișinău nu i-a oferit un răspuns la cererea sa din 30 septembrie

2018 în baza Legii privind accesul la informație, reclamantul/intimat nu a

probat faptul că informația solicitată prin cererea din 30 septembrie 2018 care a

fost expediată la adresa electronică-ips_riscani@igp.gov.md a fost recepționată

de partea apelantă și că această informație a fost sistematizată de către

Inspectoratul de Poliție Rîșcani, mun. Chișinău.

Or, reclamantul/intimat nu a anexat la materialele cauzei, nici în instanța

de fond și nici în instanța de apel confirmarea faptului că cererea din 30

septembrie 2018 expediată la adresa electronică - ips_riscani@igp.gov.md, a

2

fost recepționată de Inspectoratul de Poliție Rîșcani, mun. Chișinău și

înregistrată în registrul de evidență a corespondenței.

La acest capitol, instanța de apel a subliniat că extrasul din căsuța

poștală electronică anexat de reclamant la materialele dosarului, confirmă doar

faptul și momentul expedierii cererii din 30 septembrie 2018 și nicidecum nu

certifică faptul că această cerere a fost recepționată de destinatar, nereflectând

nici momentul recepționării acesteia, or, nu poate fi acceptă în calitate de probă

suficientă faptul expedierii unei scrisori, ci este necesară dovada recepționării

acesteia.

De asemenea, Curtea de Apel Chișinău a mai menționat că prin cererea de

chemare în judecată și suportul probator administrat la caz, reclamantul/intimat

nu a probat faptul că, informația solicitată prin cererea din 30 septembrie 2018

prin care a solicitat să fie informat despre: care este data și nr. de înregistrare a

cererii sale din 21 septembrie 2018 ora 18:34; la care persoană responsabilă din

cadrul IP Rîșcani se află în procedură de examinare și la ce etapă de examinare

se află cererea, reprezintă informație oficială în sensul art. 6 alin.(1) al Legii

privind accesul la informație.

Or, nu constituie obiect al Legii precitate - activitatea autorității publice

care acționează în baza Codului contravențional sau Codului Penal sau

desfășurată conform atribuțiilor acestora, dacă aceasta se referă la alte aprobări,

autorizații, prestări de servicii și orice alte solicitări, în afara informațiilor

oficiale.

Astfel prima instanță, la caz, greșit a constatat nesoluționarea în termen a

cererii de acces la informație, dat fiind că, precum s-a menționat mai sus, cu

certitudine a fost constatat faptul că în mod prioritar reclamantul/intimat nu a

anexat suficiente probe care ar confirma recepționarea cererii de către

Inspectoratul de Poliție Rîșcani, mun. Chișinău și nu în ultimul rând -

informațiile solicitate de Gheorghe Străisteanu prin cererea depusă nu sunt

asimilate informațiilor oficiale, ci țin de realizarea dreptului acestuia în calitate

de persoană care a sesizat autoritatea competentă – la caz Inspectoratul de

Poliție Rîșcani, mun. Chișinău cu o cererere de pornire a unor investigații cu

caracter contravențional sau penal.

Respectiv, în această procedură toate drepturile reclamantului/apelant

urmând a fi realizate reieșind din calitatea sa procesuală concretă, fiind

reglementate de legislația contravențională sau procesual-penală, după caz.

Din considerentele enunțate, instanța de apel a respins ca fiind

neîntemeiate pretențiile reclamantului cu privire la constatarea îngrădirii

dreptului de acces la informație, obligarea examinării cererii din 30 septembrie

2018 și prezentării informației indicate în cerere.

Cu referire la pretenția acțiunii privind încasarea prejudiciului moral,

aceasta a fost considerată neîntemeiată și respinsă, deoarece aceasta reprezintă o

pretenție subsecventă pretenției privind constatarea încălcării dreptului de acces

la informație, care a fost apreciată de instanță ca fiind neîntemeiată.

3

Invocând netemeinicia și ilegalitatea deciziei enunțate, la 1 octombrie

2019, Gheorghe Străisteanu a contestat-o cu recurs, solicitând admiterea

acestuia, casarea actului judecătoresc contestat ce constituie obiectul prezentului

recurs cu menținerea hotărârii instanței de fond.

În motivarea recursului s-au indicat motivele de drept și de fapt invocate

în cererea de chemare în judecată și în referința asupra cererii de apel anexate la

dosar, suplimentar invocându-se că la dosar nu este anexată nici o probă despre

faptul eliberării informației de către furnizorul de informație, aviz poștal de

recepție sau altă semnătură precum că recurentul în calitate de petiționar, ar fi

primit informația solicitată, cum nu există și alt document care ar confirma cele

învocat de pîrît și admise greșit de instanța de apel.

Respectiv, instanța de apel a ignorat toate probele, toate prevederile

legislației în vigoare, inclusiv recomandările CEDO, care prevăd expres că:

hotărârea instanței judecătorești se pronunță în numele Legii, trebuie să fie

legală, întemeiată și să conțină răspunsuri la toate pretențiile; hotărârea

judecătorească trebuie să fie pe cât de posibil de concisă. Ea poate fi întocmită

liber, dar trebuie să corespundă tuturor normelor de drept, să fie clară, înțeleasă

de părțile implicate în litigiu si să răspundă în mod sigur si expres la toate

cererile și obiecțiile formulate de reclamant și pârât, condiții însă ce nu se atestă

la caz.

Plus la aceasta, instanța de apel contrar unificării practice judiciare nu a

ținut cont de deciziile irevocabile emise în litigiile asemănătoare, iar aceste

aspecte denotă ilegalitatea actului judecătoresc contestat.

Ca urmare, instanța de apel s-a eschivat de la exercitarea obligației

impusă prin lege, de înfăptuire a actului de justiție, a examinat superficial

circumstanțele cauzei, nu a intrat în esența litigiului și nu a apreciat toate

circumstanțele și probele existente ale cauzei, pronunțând hotărâre neîntemeiată,

de respingere a acțiunii.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ reține că prezentul litigiu a fost soluționat în baza Legii

contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova, care în conformitate cu art. 257 alin. (1) Cod administrativ

a intrat în vigoare la 1 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în

vigoare a prezentului cod, Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din

10 februarie 2000 a fost abrogată.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile

de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod

se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod,

conform prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel

de acțiuni de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform

prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile

prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de

recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

4

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărîrile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

Iar conform art. 245 din același cod, recursul se depune la instanța de apel

în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntîrziat Curții

Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului

se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea

deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs,

motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține că recursul depus la 1 octombrie 2019 este în

termen, or, decizia instanței de apel a fost adoptată la 17 septembrie 2019.

Având în vedere că prezenta procedură de contencios administrativ a fost

inițiată până la intrarea în vigoare a Codului administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ va aprecia condițiile de

admisibilitate a recursului conform reglementărilor anterioare intrării în vigoare

a Codului administrativ.

Examinând temeiurile recursului depus de Gheorghe Străisteanu în raport

cu materialele cauzei civile, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este

inadmisibil.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care

se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost

încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări

decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în

cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea

greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea

probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

5

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ consideră că recursul depus de Gheorghe Străisteanu nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de

procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul enunțat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv

nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform

secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept

material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și

temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reiterează și faptul că procedura admisibilității constă

în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ precizează că, în contextul normelor

procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă,

instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

În conformitate cu art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de

recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și

anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele,

încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130

Cod de procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul

privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale,

că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de

recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat

împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de

succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor

Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

declara inadmisibil recursul depus de Gheorghe Străisteanu.

6

În conformitate cu art. 193, 195, 230 și 258 alin. (3) ale Codului

administrativ și art. 270, 433 lit. a) și 440 alin. (1) ale Codului de procedură

civilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Gheorghe Străisteanu se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Sveatoslav Moldovan

Nicolae Craiu

7