3ra-222/20 — constatarea îngrădirii dreptului de acces la informatie, obligarea examinării cererii si prejudiciului moral,

Dosarul nr. 3ra-222/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. P. Harmaniuc)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, V. Mihaila, V. Sîrbu)

Î N C H E I E R E

26 februarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Sveatoslav Moldovan

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de către Inspectoratul de Poliție

Rîșcani al Direcției de Poliție a municipiului Chișinău,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

către Gheorghe Străisteanu împotriva Inspectoratului de Poliție Rîșcani al Direcției de

Poliție a municipiului Chișinău cu privire la constatarea îngrădirii dreptului de acces la

informație, obligarea examinării cererii și prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 23 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul declarat de Inspectoratul de Poliție Rîșcani al Direcției de Poliție a

municipiului Chișinău,

c o n s t a t ă:

La data de 31 iulie 2018 Gheorghe Străisteanu a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Inspectoratului de Poliție Rîșcani municipiul Chișinău cu privire la

constatarea îngrădirii dreptului de acces la informație, obligarea examinării cererii cu

prezentarea informației solicitate și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la data de 28 iunie 2018, ora 10:38

min. a expediat prin intermediul poștei electronice în adresa Inspectoratului de Poliție

Rîșcani municipiul Chișinău cerere în baza Legii privind accesul la informație, prin

care a solicitat furnizarea informației cu privire la: data și numărul de înregistrare a

cererii din 17 iunie 2018; la care persoana responsabilă din cadrul Inspectoratului de

Poliție Rîșcani se află în procedura spre examinare; și la ce etapă de examinare. Însă,

nici peste 33 de zile după expedierea și înregistrarea cererii din 28 iunie 2018 nu a

primit nici un răspuns.

A susținut că astfel i-a fost încălcat dreptul de acces la informație și dreptul la

examinarea cererii din 28 iunie 2018 în termenul stabilit de lege, fiindu-i cauzat

prejudiciul moral manifestat prin frustrare, suferințe psihice, stres, afectare sufletească

și spirituală, oboseală, demoralizare, descurajare și anxietate, estimat la suma de 14

100 lei, iar încasarea acestuia constituie obligația impusă de lege.

1

În drept și-a întemeiat acțiunea în baza prevederilor art. 16, 24 și 25 din Legea

contenciosului administrativ, art. 16, 21, 22 și 23 din Legea privind accesul la

informație și art. 14. 15, 1398, 1404, 1416, 1422 și 1423 din Codul civil.

Gheorghe Străisteanu a solicitat constatarea încălcării dreptului de acces la

informație, dreptului la examinarea cererii din 28 iunie 2018 în termenul stabilit de

lege, obligarea examinării cererii cu prezentarea informației solicitate și compensarea

prejudiciului moral în mărime de 14 100 lei.

Prin hotărârea din 12 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani a fost

admisă parțial acțiunea depusă de către Gheorghe Străisteanu. A fost constatată

îngrădirea dreptului lui Gheorghe Străisteanu de acces la informație, la soluționarea

cererii din 28 iunie 2018 și a dreptului la examinarea cererii menționate în termen de

15 zile stabilit de lege. A fost obligat Inspectoratul de Poliție Rîșcani municipiul

Chișinău să examineze cererea din 28 iunie 2018 și să prezinte lui Gheorghe

Străisteanu informația solicitată în cererea din 28 iunie 2018. A fost încasat de la

Inspectoratul de Poliție Rîșcani municipiul Chișinău în beneficiul lui Gheorghe

Străisteanu despăgubirea pentru prejudiciul moral cauzat prin îngrădirea dreptului de

acces la informație, la soluționarea cererii din 28 iunie 2018, în sumă de 200 de lei. În

rest, acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia din 23 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul

declarat de Inspectoratul de Poliție Rîșcani municipiul Chișinău.

Pentru a decide astfel, instanțele ierarhic inferioare au reținut că, reprezentantul

pîrîtului nu a prezentat dovada expedierii în termenul legal stabilit a răspunsului la

cererea reclamantului din 28 iunie 2018, ceea ce lezează dreptul reclamantului garantat

de art.5 alin.(2) din Legea cu privire la accesul la informație, de a fi informat prompt,

corect și clar asupra măsurilor preconizate.

Instanțele de judecată au notat că Inspectoratul de Poliție Rîșcani municipiul

Chișinău urma să ofere răspuns petiționarului la cererea depusă și corespunzător să

decidă asupra informațiilor oficiale care urmează a fi furnizate reclamantului.

La data de 6 decembrie 2019, Inspectoratul de Poliție Rîșcani municipiul Chișinău

a depus recurs împotriva deciziei din 23 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea cererii de recurs a invocat că, nu este de acord cu decizia contestată,

deoarece a fost adoptată cu încălcarea și aplicarea greșită a normelor de drept

procedural și material, ce s-a manifestat prin interpretarea eronată a legii.

A menționat că instanțele de judecată prin concluzii ambigue și deloc pertinente a

admis acțiunea depusă de către Gheorghe Străisteanu.

În opinia recurentului, instanțele inferioare eronat au concluzionat că a fost încălcat

dreptul reclamantului/intimatului la accesul liber la informație și la soluționarea în

termen legal a cererii, din motiv că la examinarea cauzei nu a fost demonstrată

existența faptei ilegale și vinovăției Inspectoratului.

A afirmat că este greșită concluzia instanțelor precum că Inspectoratul de Poliție

nu a examinat cererea depusă de către Gheorghe Străisteanu.

Recurentul a solicitat admiterea cererii de recurs, casarea deciziei instanței de apel

cu pronunțarea unei noi decizii de respingere a acțiunii.

La 23 decembrie 2019 în adresa lui Gheorghe Străisteanu a fost expediată copia

recursului depus de Inspectoratul de Poliție Rîșcani al Direcției de Poliție a

2

municipiului Chișinău, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, însă

intimatul nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv.

Examinând admisibilitatea recursului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

Conform art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios

administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în

continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor

prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul

administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a

prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru

procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, însă rezultând din

aceeași normă legală, completul specializat va examina admisibilitatea cererii de

recurs prin prisma prevederilor Codului de procedură civilă, având în vedere că

prezenta procedură de contencios administrativ a fost inițiată până la intrarea în

vigoare a Codului administrativ.

În conformitate cu prevederile art. 244 alin. (1), 245 alin. (1) din Codul

administrativ al Republicii Moldova, hotărârile curții de apel ca instanță de fond,

precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Potrivit art. 245 alin. (1) din Codul administrativ al Republicii Moldova, recursul

se depune la instanța de apel în termen de 30 zile de la notificarea deciziei instanței de

apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat

Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Decizia instanței de apel a fost adoptată la 23 octombrie 2019, iar recurentul a

recepționat-o la data de 25 noiembrie 2019, fapt ce se atestă prin avizul de

recepție/livrare anexat la materialele cauzei (f.d.122).

Prin urmare, recursul depus de către Inspectoratul de Poliție Rîșcani al Direcției de

Poliție a municipiului Chișinău la data de 6 decembrie 2019 este în termen.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că,

recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

3

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursul depus de către Inspectoratul de Poliție Rîșcani al Direcției de

Poliție a municipiului Chișinău nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432

alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în cererea de recurs nu denotă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei

recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei,

dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în

verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în

art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO,

recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației

prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod

direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în

recursul depus de către Inspectoratul de Poliție Rîșcani al Direcției de Poliție a

municipiului Chișinău asemenea aspecte nu se regăsesc.

4

Astfel, din considerentele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara recursul

depus de către Inspectoratul de Poliție Rîșcani al Direcției de Poliție a municipiului

Chișinău, ca inadmisibil.

În conformitate cu art.193, 195, 230 și 258 alin. (3) din Codul administrativ și art.

270, 433 lit. a), 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de către Inspectoratul de Poliție Rîșcani al Direcției de Poliție a

municipiului Chișinău se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Sveatoslav Moldovan

Nicolae Craiu

5