3r-142/19 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- examinarea admisibilitătii apelului
3r-142/19 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr.3r-142/19
prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (P. Harmaniuc)
instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, V. Sîrbu, V. Mihaila)
DECIZIE
26 iunie 2019 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Mariana Pitic
Judecătorii Nicolae Craiu
Iurie Bejenaru
examinând recursul depus de Inspectoratul de poliție Rîșcani al Direcției de
Poliție a municipiului Chișinău,
în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă
de Gheorghe Străisteanu împotriva Inspectoratului de Poliție Rîșcani municipiul
Chișinău cu privire la constatarea îngrădirii dreptului de acces la informație,
obligarea examinării cererii și repararea prejudiciului moral,
împotriva încheierii din 24 aprilie 2019 a Curții Apel Chișinău, prin care a fost
declarat inadmisibil apelul depus de Inspectoratul de Poliție Rîșcani municipiul
Chișinău,
c o n s t a t ă:
La data de 31 iulie 2018 Gheorghe Străisteanu a depus cerere de chemare în
judecată împotriva Inspectoratului de Poliție Rîșcani municipiul Chișinău cu privire
la constatarea îngrădirii dreptului de acces la informație, obligarea examinării cererii
și repararea prejudiciului moral.
Prin hotărârea din 12 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani a
fost admisă parțial acțiunea depusă de Gheorghe Străisteanu, a fost constatată
îngrădirea dreptului lui Gheorghe Străisteanu la accesul la informație la soluționarea
cererii din 28 iunie 2018 și a dreptului la examinarea cererii menționate în termen de
15 zile stabilit de lege, a fost obligat Inspectoratul de Poliție Rîșcani mun. Chișinău
să examineze cererea din 28 iunie 2018 și să prezinte lui Gheorghe Străisteanu
informația solicitată în cererea din 28 iunie 2018 și a fost încasată de la Inspectoratul
de Poliție Rîșcani mun. Chișinău în beneficiul lui Gheorghe Străisteanu despăgubirea
pentru prejudiciul moral cauzat prin îngrădirea dreptului lui Gheorghe Străisteanu la
accesul la informație la soluționarea cererii din 28 iunie 2018, în sumă de 200 de lei.
În rest, acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.
La data de 28 februarie 2019 Inspectoratul de Poliție Rîșcani mun. Chișinău a
depus cerere de apel nemotivată, solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărârii
primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.
2
Prin încheierea din 27 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău nu a fost dat curs
cererii de apel depuse de Inspectoratul de Poliție Rîșcani mun. Chișinău, a fost
comunicat apelantului despre necesitatea prezentării apelului motivat în termen de 7
zile din momentul primirii copiei de pe încheierea în cauză, în caz contrar cererea de
apel nu va fi considerată depusă și va fi restituită.
Prin încheierea din 24 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost declarat
inadmisibil apelul depus de Inspectoratul de Poliție Rîșcani mun. Chișinău, deoarece
apelantul nu a îndeplinit în termen indicațiile instanței de apel.
La data de 21 mai 2019 Inspectoratul de Poliție Rîșcani mun. Chișinău a depus
cerere de recurs împotriva încheierii din 24 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău,
solicitând admiterea recursului, casarea încheierii contestate și de a considera ca fiind
depus în termen apelul motivat.
În motivarea recursului a indicat că instanța de apel neîntemeiat a declarat
inadmisibil apelul, deoarece la data de 10 aprilie 2019 secretariatul Direcției de
Poliție a mun. Chișinău a recepționat încheierea instanței de apel din 27 martie 2019,
care a fost expediată pe adresa Miron Costin 5/1, dar nu pe adresa indicată în cererea
de apel preliminară, mun. Chișinău str. Tighina 6, unde își are sediul Secția Juridică a
tuturor Inspectoratelor de Poliție din mun. Chișinău.
Astfel, încheierea instanței de apel din 27 martie 2019, prin care nu a fost dat
curs cererii de apel a fost recepționată de Direcția de poliție a mun. Chișinău la 10
aprilie 2018, iar la 16 aprilie 2019 a fost depus apelul motivat.
Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al
Republicii Moldova, care în conformitate cu art. 257 alin. (1) Codul administrativ a
intrat în vigoare la 01 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a
prezentului cod se abrogă Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10
februarie 2000.
În conformitate cu prevederile art. 258 alin. (3) Cod administrativ, procedurile
de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se
vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform
prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în
contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea
în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica
corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a
încheierilor judecătorești.
Completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că
încheierea contestată a fost pronunțată la data de 24 aprilie 2019, adică după intrarea
în vigoare a Codului administrativ.
În conformitate cu art. 242 Codul administrativ, recursul împotriva încheierii
judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea
contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu
stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea contestată
transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul
judiciar instanței competente să soluționeze recursul.
Din materialele cauzei rezultă că încheierea Curții de Apel Chișinău a fost
3
pronunțată la 24 aprilie 2019, însă la actele cauzei lipsesc date despre
recepționarea încheierii instanței de apel. Astfel, recursul depus de Inspectoratul de
Poliție Rîșcani mun. Chișinău la 21 mai 2019, este depus în termenul prevăzut de
lege.
În confomitate cu art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție
examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar,
Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.
Examinând recursul depus, prin prisma argumentelor invocate în recurs și a
materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept, Completul specializat în cauze
de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a anula încheierea
instanței de apel și de a trimite cauza spre rejudecare, din următoarele considerente.
Din actele cauzei rezultă că prin hotărârea din 12 februarie 2019 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Buiucani acțiunea depusă de Gheorghe Străisteanu a fost admisă
parțial.
La data de 28 februarie 2019 Inspectoratul de Poliție Rîșcani mun. Chișinău a
depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii primei instanțe.
Prin încheierea din 27 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău nu a fost dat curs
cererii de apel depusă de Inspectoratul de Poliție Rîșcani mun. Chișinău și a fost
acordat ultimului un termen de 7 zile din momentul recepționării încheierii date
pentru depunerea apelului motivat, fiind atenționat că în caz contrar cererea de apel
va fi restituită.
Prin încheierea din 24 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost declarat
inadmisibil apelul depus de Inspectoratul de Poliție Rîșcani mun. Chișinău, deoarece
apelantul nu a îndeplinit în termen indicațiile instanței de apel din încheierea emisă la
27 martie 2019.
În susținerea acestei soluții instanța de apel și-a motivat concluzia de
inadmisibilitate a apelului depus pe dispozițiile art. 236 alin. (2) lit. e) Codul
administrativ, și anume că, apelul se declară inadmisibil în special când motivarea
apelului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la
art. 232 alin. (2), și prin urmare, este necesară declararea apelului ca inadmisibil,
deoarece apelantul nu a îndeplinit în termen indicațiile instanței de apel din încheiere.
Completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiul civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, consideră că
soluția instanței de apel dată în prezentul litigiu este una eronată și contradictorie, or,
instanța de apel a făcut referire în textul încheierii contestate la art. 236 alin. (2) lit. e)
din Codul administrativ, dar a motivat și a declarat apelul inadmisibil în temeiul art.
236 alin. (2) lit. f) din același cod.
La caz, Colegiul reține că motivarea încheierii din 24 aprilie 2019 a Curții de
Apel Chișinău nu corespunde cu dispozitivul încheierii contestate, deoarece instanța
de apel în motivare indică că apelul se declară inadmisibil în special când motivarea
apelului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art.
232 alin. (2).
La fel, instanța de apel în încheierea emisă a făcut trimitere la art. 232 alin. (2) din
Codul administrativ care prevede că motivarea apelului se prezintă la instanța de apel
4
în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate. Dacă se
depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune la instanța de judecată care
a emis hotărîrea contestată.
Față de cele ce preced, instanța de recurs remarcă că instanța de apel a încălcat
normele de drept procedural privind declararea inadmisibilității apelului, nu a stabilit
cu certitudine dacă cererea de apel nu corespunde cerințelor stabilite la art.233
alin.(1) și (2) și art.234 alin.(1) și apelantul nu a înlăturat neajunsurile în termenul
stabilit de instanța de judecată, temei de inadmisibilitate apelului prevăzut de art. 236
alin. (2) lit. f) din Codul administrativ, sau dacă motivarea apelului nu a fost depusă
sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art.232 alin.(2), temei de
inadmisibilitate a apelului prevăzut de art. 236 alin. (2) lit. e) Codul administrativ,
motiv pentru care, încheierea din 24 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău urmează a
fi anulată, cu restituirea cauzei spre rejudecare în instanța de apel.
În consecință, instanța de recurs conchide că în prezenta acestei erori este
imposibil de stabilit opinia instanței de apel în ceea ce privește problema soluționată
prin încheierea contestată și anume dacă apelul a fost declarat inadmisibil așa după
cum s-a dispus în dispozitivul încheierii, sau totuși apelul a fost declarat inadmisibil
pe motivul omiterii termenului de depunere a cererii de apel motivate, așa după cum
s-a indicat în motivarea încheierii.
Din considerentele menționate și având în vedere că s-a constatat încălcarea
normelor de drept procedural, completul specializat în cauze de contencios
administrativ al Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție, ajunge la concluzia de a anula încheierea instanței de apel din
24 aprilie 2019 și de a restitui cauza spre rejudecare în instanța de apel.
În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. c), 258 alin. (3) Cod administrativ,
completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
d e c i d e:
Se anulează încheierea din 24 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în cauza
de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghe
Străisteanu împotriva Inspectoratului de Poliție Rîșcani municipiul Chișinău cu
privire la constatarea îngrădirii dreptului de acces la informație, obligarea examinării
cererii și repararea prejudiciului moral, cu restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea
de Apel Chișinău.
Decizia nu se supune niciunei căi de atac.
Președintele ședinței,
judecătorul Mariana Pitic
Judecătorii Nicolae Craiu
Iurie Bejenaru