3ra-113/21 — constatarea incalcarii dreptului de acces la informatie si repararea prejudiciului

Dosarul nr. 3ra-113/21 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (jud: M. Murguleț) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru) Î N C H E I E R E 10 februarie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Maria Ghervas Nina Vascan examinând admisibilitatea recursului depus de Gheorghe Străisteanu, în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghe Străisteanu împotriva Inspectoratului de Poliție Răcani, municipiul Chișinău cu privire la constatarea încălcării dreptului de acces la informație și repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei din 28 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul depus de Gheorghe Străisteanu și a fost menținută hotărârea din 04 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, c o n s t a t ă: La 03 septembrie 2018 Gheorghe Străisteanu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului de Poliție Râșcani, mun.

Chișinău cu privire la constatarea încălcării dreptului de acces la informație și repararea prejudiciului moral. În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că la 24 iulie 2018, ora 18:07, prin intermediul poștei electronice, a expediat în adresa Inspectoratului de Poliție Râșcani, mun. Chișinău o cerere, în baza Legii privind accesul la informație, în care a indicat, că la 11 iulie 2018, ora 16:58, prin intermediul poștei electronice, a expediat o cerere în adresa Inspectoratului de Poliție Râșcani, mun. Chișinău și a solicitat să fie informat despre recepționarea, data și numărul de înregistrare a cererii expediate, însă angajații Inspectoratului de Poliție Râșcani, mun. Chișinău nu i-au comunicat cele solicitate de acesta.

A menționat, că la 24 iulie 2018 repetat, a solicitat să fie informat, care este data și numărul de înregistrare a cererii din 11 iulie 2018, ora 16:58, la care persoană responsabilă din cadrul Inspectoratului de Poliție se află în procedură de examinare și la ce etapă de examinare se află. 1 A susținut că au trecut 41 de zile, expirând termenul de 15 zile prevăzut de lege, însă răspuns la cererea din 24 iulie 2018 și informația solicitată nu a primit. Reclamantul consideră că angajații Inspectoratului de Poliție Râșcani, mun.Chișinău i-au încălcat grav dreptul de acces la informație și dreptul la examinarea cererii în termenul prevăzut de lege de 15 zile. Or, cererea din 24 iulie 2018 a fost depusă în baza Legii privind accesul la informație și prin urmare, angajații Inspectoratului Poliție Râșcani urmau să examineze cererea în termen de 15 zile.

A afirmat că nu i-a fost prezentată informația solicitată și astfel i-a fost încălcat grav dreptul de acces la informație, un drept fundamental prevăzut de Constituția Republicii Moldova și Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale. A relevat că prin cererea din 24 iulie 2018 a solicitat doar o informație și o confirmare, solicitările și conținutul textului din cerere nu necesitau o studiere și examinare complexă, astfel, cererea urma să fie examinată și informația furnizată fără întârziere în termen de cel mult 15 zile de la data înregistrării acesteia. A notat că prejudiciu moral și material este în directă legătură cu acțiunea ilegală a angajaților Inspectoratului de Poliție Râșcani, mun.

Chișinău. Este în afara oricăror dubii că angajații Inspectoratului de Poliție Râșcani, mun.Chișinău au acționat vădit ilegal, ignorând intenționat termenul prevăzut de lege, pentru soluționarea cerințelor indicate în cererea sa din 24 iulie 2018 și furnizarea informației solicitate. A declarat că informația era și este necesară pentru a fi prezentată în instanța de judecată, judecătorului de instrucție. A invocat că prin încălcarea obligațiilor și a competenței prevăzute de lege de către persoanele responsabile din cadrul Inspectoratului de Poliție Râșcani, mun.Chișinău, i-a fost cauzat prejudiciu moral, pe care l-a estimat la suma de 9100 de lei, sumă care este cu mult mai mică decât mărimea sumelor oferite de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauze similare împotriva Moldovei.

Reclamantul a solicitat constatarea încălcării dreptului de acces la informația solicitată prin cererea din 24 iulie 2018, constatarea încălcării dreptului la examinarea cererii din 24 iulie 2018 în termenul prevăzut de lege de 15 zile, obligarea Inspectoratului de Poliție Râșcani, mun. Chișinău de a examina cererea din 24 iulie 2018 în strictă conformitate cu prevederile legislației în vigoare, de a-i prezenta informația solicitată și încasarea din contul Inspectoratului de Poliție Râșcani, mun. Chișinău, în beneficiul său a sumei de 9100 de lei, cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin încălcarea dreptului de acces la informația solicitată prin cererea din 24 iulie 2018, prin refuzul de a furniza informația solicitată și prin încălcarea dreptului la examinarea cererii în termen de 15 zile.

Prin hotărârea din 04 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, a fost respinsă acțiunea depusă de Gheorghe Străisteanu ca fiind nefondată. La 07 decembrie 2018 Gheorghe Străisteanu a depus apel împotriva hotărârii din 04 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, solicitând admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii primei instanțe și trimiterea cauzei spre rejudecare în primă instanță sau emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii. 2 Prin decizia din 28 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul depus de Gheorghe Străisteanu și a fost menținută hotărârea primei instanțe.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a constatat că informația solicitată de apelant prin cererea depusă la 24 iulie 2018, i-a fost oferită în termen de 3 zile, fapt ce se confirmă prin răspunsul prezentat de intimat și confirmat prin avizul de recepție nr. DS2000112474AR din 02 august 2018, prin urmare, apelantului nu i-a fost încălcat dreptul de acces la informație. Reieșind din cele constatate, instanța de apel a reținut ca fiind neîntemeiate argumentele invocate de apelant în cererea de apel, or, prima instanță corect a aplicat normele de drept care se referă speței, a apreciat complet, obiectiv și sub toate aspectele probele anexate la materialele dosarului, iar hotărârea este legală și întemeiată, fiind adoptată cu respectarea drepturilor și intereselor legale ale participanților la proces.

Totodată, instanța de apel, raportând prevederile art. 21 alin. (3) lit. i) și 24 din Legea cu privire la accesul la informație nr. 982 din 11 mai 2000, la circumstanțele cauzei și ținând cont de faptul că apelantului i s-a furnizat în termenul convenit informația solicitată, prin urmare nu i-a fost încălcat dreptul la informare, a conchis asupra netemeiniciei solicitării cu privire la repararea prejudiciului moral, or, reieșind din circumstanțele cauzei, apelantul nu a prezentat nicio dovadă pertinentă și plauzibilă, prin care s-ar demonstra existența unor traume și suferințe psihice în urma acțiunilor intimatului.

La 31 octombrie 2020, prin intermediul poștei electronice, cu semnătura electronică avansată calificată, Gheorghe Străisteanu a depus recurs împotriva deciziei din 28 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi decizii de admitere a acțiunii. În motivarea recursului a invocat că decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe sunt ilegale, fiind emise contrar prevederilor legislației naționale și celei internaționale. A menționat că la dosar nu este anexată nicio probă, care ar confirma faptul eliberării informației solicitate. A susținut că nu a primit răspuns la cererea sa și nici informația solicitată.

A afirmat că la dosar nu există nicio probă, cum ar fi: aviz poștal de recepție de către el a răspunsului, sau un alt document, care ar confirma cele invocate de către intimat și admise de instanța de apel. La 09 decembrie 2020 Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatului copia recursului depus de Gheorghe Străisteanu, însă ultimul nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv și nu a depus referință. În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. 3 Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Completul relevă că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 28 octombrie 2020. Astfel, recursul depus de către Gheorghe Străisteanu la data de 31 octombrie 2020, este în termen. Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră drept inadmisibil, din următoarele motive.

Prin prisma art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art.246 Codul administrativ, recursurile se declară inadmisibile în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate, ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține, cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Instanța de recurs mai reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ.

În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme, care constă, în special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont 4 pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (Botten versus Norway, hotărârea din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, 7 p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers contra Suediei, hotărârea din 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul depus de Gheorghe Străisteanu este inadmisibil. În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul depus de Gheorghe Străisteanu se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Maria Ghervas Nina Vascan 5