2ra-530/21 — constatarea faptului încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 2ra-530/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. M. Alexei)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. N. Budăi, I. Muruianu, A. Malîi)

ÎNCHEIERE

12 mai 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Străisteanu

Gheorghe,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Străisteanu Gheorghe

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea

încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului

moral,

împotriva deciziei din 17 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul declarat de Străisteanu Gheorghe și a fost menținută hotărârea din 20

august 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

constată:

La data de 03 martie 2020, Străisteanu Gheorghe a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Ministerului Justiției al RM cu privire la constatarea încălcării

dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că la 31 iulie 2018 a înregistrat la

Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani cererea de chemare în judecată împotriva

Inspectoratului de Poliție Rîșcani cu privire la constatarea încălcării dreptului de acces

la informație și repararea prejudiciului cauzat prin această încălcare. La 12 februarie

2019, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, judecător Petru Harmaniuc a pronunțat

dispozitivul hotărârii, prin care acțiunea a fost admisă parțial.

A susținut că după depunerea cererii de apel, hotărârea integrală a fost întocmită

timp de 8 luni. La 23 octombrie 2019 Curtea de Apel Chișinău a emis o decizie prin

care a respins apelul declarat de Inspectoratul de Poliție Rîșcani și a menținut hotărârea

primei instanțe. La 26 februarie 2020, peste 2 ani, Curtea Supremă de Justiție a declarat

inadmisibil recursul declarat de Inspectoratul de Poliție Rîșcani. Astfel, examinarea

1

cauzei civile, care urma să fie examinată în mod de urgență, prioritar, a durat 2 ani, cu

încălcarea gravă a termenului rezonabil.

A menționat că prin încălcarea termenului rezonabil la examinarea cauzei, i-a fost

cauzat prejudiciu moral, pe care îl estimează în sumă de 2000 de lei, manifestat prin

sentimente de frustrare, anxietate, stres, neliniște cauzată de incertitudinea creată de

instanța de fond, care a depășit termenul legal de motivare a hotărârii.

Străisteanu Gheorghe a solicitat constatarea încălcării dreptului la judecarea în

termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului moral în sumă de 2000 de lei.

Prin hotărârea din 20 august 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, acțiunea

depusă de către Străisteanu Gheorghe a fost respinsă ca neîntemeiată.

La data de 01 septembrie 2020, Străisteanu Gheorghe a declarat apel împotriva

hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii din 20 august

2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care

acțiunea să fie admisă integral.

Prin decizia din 17 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de Străisteanu Gheorghe și a fost menținută hotărârea din 20 august 2020

a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Pentru a decide astfel, instanțele ierarhic inferioare au constatat că la 31 iulie

2018, Străisteanu Gheorghe a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Inspectoratului de Poliție Rîșcani, mun. Chișinău cu privire la constatarea încălcării

dreptului de acces la informație, a dreptului la examinarea cererii în termenul stabilit de

lege, obligarea examinării cererii cu prezentarea informației solicitate și compensarea

prejudiciului moral, care prin hotărârea din 12 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Buiucani a fost admisă parțial. La cererea de apel depusă la 28 februarie 2019 de

către Inspectoratul de Poliție Rîșcani, mun. Chișinău, a fost întocmită hotărârea

motivată și a fost expediată în adresa participanților la proces la 18 martie 2019. La 27

martie 2019 dosarul civil a fost repartizat judecătorului Curții de Apel Chișinău, iar,

prin încheierea din 24 aprilie 2019 apelul declarat de reprezentantul Inspectoratului de

Poliție Rîșcani, mun. Chișinău a fost declarat inadmisibil. Prin încheierea din 26 iunie

2019 a Curții Supreme de Justiție, a fost anulată încheierea din 24 aprilie 2019, cauza

fiind restituită Curții de Apel Chișinău. La data de 05 iulie 2019, dosarul nominalizat a

fost repartizat judecătorului Curții de Apel Chișinău, iar la 21 septembrie 2019

Inspectoratul de Poliție Rîșcani, mun. Chișinău a depus cererea de apel motivat. Prin

decizia din 23 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat

împotriva hotărârii primei instanțe, iar, prin încheierea din 26 februarie 2020 a Curții

Supreme de Justiție recursul a fost declarat inadmisibil.

Astfel, instanțele de judecată au reținut că responsabilitatea principală pentru

judecarea cauzei și pentru desfășurarea rapidă a unui proces îi revine instanței de

judecată, în speță însă, instanțele de judecată au demonstrat diligență în gestionarea

cauzei a cărei tergiversare se solicită a fi constatată, or, motivul de bază care a generat

prelungirea termenului de examinare a cauzei civile, după cum s-a constatat, a fost

contestarea încheierii din 24 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău de către

2

Inspectoratul de Poliție Rîșcani și ulterior, restituirea cauzei la rejudecare după casarea

încheierii enunțate, de către Curtea Supremă de Justiție.

Prin urmare, anume aceste circumstanțe au dus la prelungirea termenului de

examinare a cauzei, circumstanțe pe care instanțele de judecată le-a apreciat ca fiind

întemeiate, or, aceste acțiuni reprezintă drepturi procesuale garantate fiecărui

participant la proces întru asigurarea dreptului la un proces echitabil.

La data de 29 ianuarie 2021 Străisteanu Gheorghe a declarat recurs împotriva

deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din 17

decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 20 august 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu pronunțarea unei hotărâri noi, prin care

acțiunea să fie admisă integral.

În motivarea recursului s-a invocat ilegalitatea și netemeinicia deciziei instanței

de apel.

Recurentul a afirmat că a prezentat probe incontestabile care confirmă faptul

încălcării dreptului la examinare în termen rezonabil a cauzei civile din 31 iulie 2018,

care urma a fi judecată de urgență și în mod prioritar. Iar, mărimea prejudiciului moral

solicitat de 2000 de lei este cu mult mai mică decât sumele oferite de Curtea Europeană

pentru Drepturile Omului în cauze similare decise împotriva Moldovei.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 17 decembrie

2020.

Decizia motivată a instanței de apel a fost expediată la adresa electronică a

recurentului la data de 27 ianuarie 2021 (f.d. 130).

Astfel, recursul, declarat la data de 29 ianuarie 2021, este în termen.

La 01 martie 2021, copia recursului declarat de Străisteanu Gheorghe a fost

expediată în adresa intimatului Ministerul Justiției al RM, cu înștiințarea despre

depunerea referinței (f.d. 161).

Intimatul nu și-a valorificat dreptul respectiv și nu a depus referință.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, Completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

3

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Străisteanu Gheorghe nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură

civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că recursul exercitat asupra deciziilor instanțelor de apel are

caracter nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de

drept material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie

să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la

4

fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza

Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul depus de Străisteanu

Gheorghe asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, Completul Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Străisteanu Gheorghe, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de Străisteanu Gheorghe se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

5