3ra-1372/19 — constatarea incalcarii dreptului de acces la informatie, obligarea examinarii cererii, furnizarea informatiei si repararea prejudiciului moral.
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- constatarea incalcarii dreptului de acces la informatie, obligarea examinarii cererii, furnizarea informatiei si repararea prejudiciului moral.
- Temei legal
- examinarea admisibilitatii cererii de recurs.
3ra-1372/19 — constatarea incalcarii dreptului de acces la informatie, obligarea examinarii cererii, furnizarea informatiei si repararea prejudiciului moral. (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 3ra-1372/19
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (jud: L. Lavric)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, V. Sîrbu, V. Mihaila)
Î N C H E I E R E
27 noiembrie 2019 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Nicolae Craiu
Sveatoslav Moldovan
examinând admisibilitatea recursului depus din numele Inspectoratului General al
Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova,
în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată
depusă de Străisteanu Gheorghe împotriva Inspectoratului General al Poliției al
Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova și Direcției de Poliției a mun.
Chișinău a Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al
Republicii Moldova cu privire la încălcarea dreptului de acces la informație, obligarea
examinării cererii, furnizarea informației și repararea prejudiciului moral,
împotriva deciziei din 11 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a
respins apelul depus de Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne
al Republicii Moldova împotriva hotărârii din 05 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Buiucani
c o n s t a t ă:
La 24 noiembrie 2017 Străisteanu Gheorghe a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Inspectoratului General al Poliției și Direcției de Poliției a mun. Chișinău cu
privire la încălcarea dreptului de acces la informație, obligarea examinării cererii,
furnizarea informației și repararea prejudiciului moral.
În motivarea acțiunii a indicat că la 16 noiembrie 2017 prin poșta electronică a
expediat la adresa electronică a Inspectoratului General al Poliției: igp@igp.gov.md,
cerere, solicitând în termenul stabilit de lege să fie informat dacă angajații Serviciului
Operativ de Poliție 902, care sunt chemați primii la locul comiterii contravenției sunt
împuterniciți cu atribuții de constatare a contravenției și de sancționare a persoanelor
vinovate, dacă da, care lege, Regulament prevede această competență și care sunt
obligațiile și drepturile polițiștilor din Serviciul Operativ 902 deplasați la locul comiterii
unei contravenții sau infracțiuni, ce măsuri trebuie să întreprindă acești angajați și ce
măsuri sunt interzise.
La 23 noiembrie 2017, peste 7 zile, a recepționat răspunsul Direcției de Poliției a
mun. Chișinău, prin care i s-a refuzat în furnizarea informației solicitate, motivând că
informația este publică și o poate obține prin accesarea internetului, iar în caz de
imposibilitate să se adreseze pentru consultație la un avocat.
1
Consideră Străisteanu Gheorghe că Inspectoratul General al Poliției și Direcția de
Poliției a mun. Chișinău i-au încălcat dreptul de acces la informație, deoarece nu i-au
furnizat informația solicitată prin cererea din 16 noiembrie 2017.
A cerut Străisteanu Gheorghe admiterea acțiunii, constatarea încălcării dreptului de
acces la informația solicitată prin cererea din 16 noiembrie 2017; obligarea
Inspectoratului General al Poliției și Direcției de Poliției a mun. Chișinău să examineze
cererea din 16 noiembrie 2017 în strictă conformitate cu prevederile legislației în vigoare
și să-i prezinte informația solicitată, și încasarea în mod solidar a sumei de 6250 de lei
prejudiciul moral.
Prin hotărârea din 05 februarie 2018 a Judecătorie Chișinău, sediul Buiucani,
acțiunea a fost admisă în parte.
S-a constatat încălcarea dreptului lui Străisteanu Gheorghe de acces la informație,
manifestat prin nefurnizarea informației solicitate prin cererea din 16 noiembrie 2017.
S-a obligat Inspectoratul General al Poliției și Direcția de Poliției a mun. Chișinău
să examineze cererea lui Străisteanu Gheorghe din 16 noiembrie 2017 în strictă
conformitate cu prevederile legislației în vigoare și să-i prezinte informația solicitată.
S-a încasat din contul Inspectoratului General al Poliției în beneficiul lui Străisteanu
Gheorghe suma de 500 de lei cu titlu de prejudiciu moral.
În rest, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.
Prin decizia din 11 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul
depus de Inspectoratul General al Poliției împotriva hotărârii din 05 februarie 2018 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.
Prima instanță și instanța de apel au motivat soluțiile că Inspectoratul General al
Poliției și Direcția de Poliției a mun. Chișinău contrar obligațiilor prevăzute la art. 11 din
Legea nr. 982 din 11 mai 2000 privind accesul la informație nu au asigurat liberul acces
al lui Străisteanu Gheorghe la informațiile oficiale solicitate prin cererea din 16
noiembrie 2017, nu au acordat asistența și sprijinul necesar solicitantului în cauză pentru
căutarea și identificarea informațiilor cerute, care conform opiniei pârâților sunt publice,
întru informarea activă și corectă a reclamantului.
Prin neasigurarea accesului liber la informația solicitată lui Străisteanu Gheorghe i
s-a cauzat un prejudiciu moral, pe care instanțele de judecată l-au estimat în mărime de
500 de lei cu titlu de satisfacție echitabilă, or, la determinarea cuantumului prejudiciului
moral urmează să se respecte criteriul echității, care presupune că despăgubirile pentru
prejudiciul moral trebuie să fie juste, raționale și echitabile, adică trebuie stabilite în așa
fel încât să asigure efectiv o compensare suficientă a prejudiciului moral cauzat, ca astfel
să fie menținut echilibrul între daunele efectiv pricinuite și suma acordată.
La 09 octombrie 2019 din numele Inspectoratului General al Poliției s-a depus
recurs împotriva deciziei din 11 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, fără însă a fi
indicate solicitările recurentului, propunerile respective, precum și lipsește semnătura
recurentului sau a reprezentantului său.
La 22 octombrie 2019, în adresa lui Străisteanu Gheorghe a fost expediată copia
recursului depus din numele Inspectoratului General al Poliției, cu înștiințarea despre
posibilitatea depunerii referinței, însă intimatul nu și-a valorificat dreptul procesual
respectiv.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
reține că prezentul litigiu a fost soluționat în baza Legii contenciosului administrativ nr.
793 din 10 februarie 2000.
2
Prin Legea nr. 116 din data de 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al
Republicii Moldova.
Conform art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în vigoare la
01 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a prezentului cod se abrogă
Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000.
Conform art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios
administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în
continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului
cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se
va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod.
Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de
recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.
Din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru principiul
aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, însă rezultând din aceeași normă
legală, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție va
examina admisibilitatea cererii de recurs prin prisma prevederilor Codului de procedură
civilă, având în vedere că prezenta procedură de contencios administrativ a fost inițiată
până la intrarea în vigoare a Codului administrativ.
Conform art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la
instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă
legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții
Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se
prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei
instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se
depune la instanța de apel.
Cererea de recurs împotriva deciziei din 11 septembrie 2019 a Curții de Apel
Chișinău a fost depusă la 09 octombrie 2019, adică în termenul prevăzut de lege.
Examinând temeiurile recursului depus din numele Inspectoratului General al
Poliției, în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ din cadrul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că acesta este
inadmisibil, din următoarele motive.
Conform art. 246 alin. (1) și (2) lit. f) din Codul administrativ, Curtea Supremă de
Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,
recursul se declară ca atare printr-o încheiere.
Recursul se declară inadmisibil în special când: cererea de recurs nu corespunde
cerințelor stabilite la art. 244 alin. (2), art. 233 alin. (1) și (2) și art. 234 alin. (2) și
recurentul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de Curtea Supremă de Justiție.
Conform art. 244 alin. (2) din Codul administrativ, pentru procedura de recurs se
aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile
prezentului capitol nu rezultă altceva.
Potrivit art. 233 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, cererea de apel trebuie să
conțină datele prevăzute la art. 211 alin.(1) lit. a)–d) și să indice hotărârea care se
contestă cu apel.
Cererea de apel se semnează de apelant sau de reprezentantul lui legal ori
împuternicit.
3
Analizând cererea de recurs se constată că aceasta nu corespunde cerințelor stabilite
la art. 233 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, deoarece nu este integrală, lipsesc
solicitările recurentului, propunerile respective, precum și semnătura acestuia sau a
reprezentantului său, ceea ce condiționează declararea recursului depus din numele
Inspectoratului General al Poliției ca inadmisibil.
Stabilirea unui termen suplimentar pentru înlăturarea neajunsurilor cererii de recurs
nu este posibilă din motiv că prezentarea acesteia integral, după expirarea deja a
termenului de atac al deciziei instanței de apel, ar duce la încălcarea securității
raporturilor juridice și o nouă condamnarea a Republicii Moldova de Curtea Europeană a
Drepturilor Omului.
În conformitate cu art. 193, art. 230, art. 245 alin. (1), art. 246 alin. (1) și (2) lit. f) și
art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Recursul depus din numele Inspectoratului General al Poliției al Ministerului
Afacerilor Interne al Republicii Moldova, se declară inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Nicolae Craiu
Sveatoslav Moldovan
4