3ra-1015/18 — constatarea incalcarii dreptului de acces la informatie, obligarea examinarii cererii, repararea prejudiciului material si moral.

Dosarul nr.3ra-1015/18

Prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani: R. Pascari

Instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău: A. Bostan, A. Pahopol, V. Negru

Î N C H E I E R E

19 septembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu

judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

Inspectoratul Național de Patrulare al Inspectoratului General al Poliției al Ministerului

Afacerilor Interne al Republicii Moldova,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Străisteanu Gheorghe

împotriva Inspectoratului Național de Patrulare al Inspectoratului General al Poliției al

Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova cu privire la constatarea faptului

încălcării dreptului de acces la informație, obligarea examinării cererii și repararea

prejudiciului material și moral,

împotriva deciziei din 06 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de către Inspectoratul Național de Patrulare al Inspectoratului

General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova și menținută

hotărârea din 26 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediu Buiucani

c o n s t a t ă:

La data de 30 august 2017, Străisteanu Gheorghe a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Inspectoratului Național de Patrulare al Inspectoratului General al

Poliției cu privire la constatarea faptului încălcării dreptului de acces la informație,

obligarea examinării cererii și repararea prejudiciului material și moral.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la 07 august 2017, prin intermediul

poștei electronice, a expediat în adresa Inspectoratului Național de Patrulare o cerere, prin

care a solicitat să-i fie furnizată informație privind numele persoanei responsabile (agentul

constatator), care a inclus în baza de date că în privința lui au fost aplicate 12 puncte de

penalizare, temeiul lega de care s-a călăuzit persoana responsabilă, cu expedierea în adresa

sa a deciziei, procesului-verbal, încheierii, care au stat la baza includerii în baza de date a

celor 12 puncte de penalizare, întru contestarea acestora, în caz de necesitate, în ordinea

prevăzută de legislația în vigoare.

1

A susținut că la 29 august 2017, a recepționat răspunsul Inspectoratului Național de

Patrulare nr. INP/1-4910, care nu conținea informația solicitată, fiind indicate doar niște

fraze generale, cu un conținut declarativ și eronat.

A considerat reclamantul că Inspectoratul Național de Patrulare i-a încălcat grav

dreptul de acces la informație, deoarece nu i-a fost furnizată informația solicitată prin

cererea din 07 august 2017, or, conform art. 11 alin. (1) pct. 1) din Legea privind accesul

la informație nr. 982 din 11 mai 2000, furnizorul de informații, în conformitate cu

competențele ce îi revin, este obligat să asigure informarea activă, corectă și la timp a

cetățenilor asupra chestiunilor de interes public și asupra problemelor de interes personal.

Prin urmare, accesul la informațiile oficiale constituie un drept fundamental al

persoanei de a fi informat, o modalitate de control asupra activității

autorităților/instituțiilor publice, de stimulare a formării opiniilor și participării active a

populației la procesul de luare a deciziilor în spirit democratic.

A invocat că prin acțiunile ilegale ale pârâtului i-a fost cauzat un prejudiciu material,

pe care îl estimează în mărime totală de 1.300 de lei, ce constituie 200 de lei cheltuieli

suportate pentru corespondența poștală și 1.100 de lei cheltuieli de transport.

La fel, i-a fost cauzat și un prejudiciu moral, ce constă din sentimente de frustrare,

anxietate, suferințe psihice, stresuri, nervozitate ș.a., pe care îl estimează în mărime de

9.200 de lei.

În contextul expus, a cerut Străisteanu Gheorghe constatarea încălcării dreptului de

acces la informație, obligarea Inspectoratului Național de Patrulare să examineze cererea

din 07 august 2017, cu furnizarea informației solicitate, încasarea din contul pârâtului în

beneficiul său sumei de 1.300 de lei cu titlu de prejudiciu material și 9.200 de lei cu titlu

de prejudiciu moral.

Prin hotărârea din 26 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,

acțiunea a fost admisă în parte, fiind constatată încălcarea de către Inspectoratul Național

de Patrulare a dreptului lui Străisteanu Gheorghe de acces la informație la examinarea

cererii din 07 august 2017. A fost obligat Inspectoratul Național de Patrulare să examineze

cererea din 07 august 2017 în strictă conformitate cu prevederile legislației în vigoare și să

prezinte informația solicitată. A fost încasată din contul Inspectoratului Național de

Patrulare în beneficiul lui Străisteanu Gheorghe suma de 500 de lei cu titlu de prejudiciu

moral, în rest, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia din 06 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de către Inspectoratul Național de Patrulare și menținută hotărârea din 26

octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediu Buiucani.

Instanțele de judecată ierarhic inferioare și-au motivat soluția prin faptul că reieșind

din prevederile pct. 24 subpunctul 2) din Hotărârea Guvernului nr. 283 din 24 aprilie 2013

„Pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea și funcționarea Inspectoratului

General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne”, Inspectoratul Național de Patrulare

a fost creat în scopul asigurării și menținerii ordini publice, securității circulației rutiere,

reacționării prompte și operative la manifestările negative, prezenței masive și evidente a

Poliției în locuri publice și de agrement, precum și sporirii climatului de siguranță în

societate. Inspectoratul Național de Patrulare coordonează activitatea tuturor serviciilor de

patrulare subordonate Inspectoratului. Raza de acoperire a Inspectoratului Național de

Patrulare cuprinde municipii, orașe și centre raionale al căror număr de populație

depășește 20 mii locuitori, precum și traseele naționale.

2

Au stabilit instanțele de judecată ierarhic inferioare că Inspectoratul Național de

Patrulare duce o anumită evidență a proceselor-verbale, existând și un serviciul separat

referitor la procesele-verbale contestate. În baza de date fiind inclusă și informația

referitoare la faptul cine a introdus cele 12 puncte de penalizare ale reclamantului și

decizia agentului constatator.

Faptul că informația solicitată de către reclamantul Străisteanu Gheorghe este

deținută de Inspectoratul Național de Patrulare rezultă și din răspunsul INP/1-4910 din 21

august 2017, căruia i s-a comunicat despre data întocmirii ultimului proces-verbal cu

privire la contravenție, fără însă să i se comunice despre restul proceselor-verbale

întocmite în privința lui și care au contribuit la acumularea punctelor de penalizare.

Au concluzionat instanțele de judecată ierarhic inferioare că Inspectoratul Național de

Patrulare, în calitate de posesor a informațiilor oficiale, prin prisma Legii privind accesul

la informație, era obligată să elibereze lui Străisteanu Gheorghe informația solicitată de

către acesta prin cererea din 07 august 2017. Cu atît mai mult, că informația solicitată de

către Străisteanu Gheorghe îl viza direct pe acesta, având un interes personal, care avea

intenția să conteste deciziile agentului constatator în baza cărora a fost sancționat

contravențional cu 12 puncte de penalizare în ordinea prevăzută de legislația în vigoare.

La 18 iunie 2018, Inspectoratul Național de Patrulare a declarat recurs împotriva

deciziei instanței de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei din 06 martie

2018 a Curții de Apel Chișinău și hotărârii din 26 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Buiucani, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii.

În susținerea recursului Inspectoratul Național de Patrulare a invocat ilegalitatea și

netemeinicia deciziei instanței de apel, declarând că Curtea de Apel Chișinău a examinat

superficial prezenta speță, cu interpretarea și aplicarea eronată a normelor de drept

material.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel.

Materialele dosarului atestă că copia deciziei din 06 martie 2018 a Curții de Apel

Chișinău a fost expediată în adresa Inspectoratului Național de Patrulare la 21 aprilie 2018

(f.d. 84), însă lipsesc date când a fost recepționată de către recurent.

Totodată, din textul cererii de recurs rezultă că Inspectoratul Național de Patrulare a

recepționat decizia recurată la 23 aprilie 2018.

În circumstanțele relevate, recursul declarat de către Inspectoratul Național de

Patrulare la 18 iunie 2018, se consideră depus în termenul prevăzut de lege.

La data de 27 iunie 2018, în adresa lui Străisteanu Gheorghe a fost expediată copia

recursului declarat de către Inspectoratul Național de Patrulare, cu înștiințarea despre

posibilitatea depunerii referinței, însă intimatul nu și-a valorificat dreptul procedural

respectiv și nu a depus referință în termenul stabilit.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursul declarat de către Inspectoratul Național de Patrulare este inadmisibil,

din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4).

3

Conform prevederilor art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă, se

consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care

instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea

ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat

locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate

în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a

recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la

soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea

probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile

comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Inspectoratul Național de

Patrulare nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de

procedură civilă.

Or, argumentele invocate în recurs se referă la dezacordul recurentului cu soluția

pronunțată de către instanțele de judecată ierarhic inferioare și nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural,

respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate și urmează a fi respinse.

Nu poate fi reținut drept temei al admisibilității recursului argumentul Inspectoratului

Național de Patrulare precum că Curtea de Apel Chișinău a examinat superficial prezenta

speță, cu interpretarea și aplicarea eronată a normelor de drept material, deoarece fără

specificarea prin ce s-a manifestat aceste încălcări și din care circumstanțe acestea rezultă,

nu permite încadrarea în temeiurile prevăzute la art. 400 alin. (2), (3) și (4) Cod de

procedură civilă.

Alte argumente invocate în recursul declarat nu au relevanță, deoarece nu denotă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept

procedural, respectiv nu constituie temei pentru casarea deciziei recurate și urmează a fi

respinse.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a din Codul

de procedură civilă are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

4

de drept procedural, verificându-se exclusiv legalitatea deciziei adoptate, dar nu și

temeinicia în fapt a acesteia.

Distinct de cele relatate, se reiterează că conform jurisprudenței degajate de Curtea

Europeană a Drepturilor Omului, recursurile trebuie să fie efective, adică să dispună de

puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (speța Purcell c. Irlandei, decizia cu

privire la admisibilitate din 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speță

sunt similare celor indicate în procesul judecării cauzei asupra cărora instanțele de

judecată ierarhic inferioare s-au pronunțat deja în modul corespunzător.

Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către

Inspectoratul Național de Patrulare ca inadmisibil.

În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 lit. a) și art. 440 Cod

de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de către Inspectoratul Național de Patrulare al Inspectoratului

General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova se consideră

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Iulia Sîrcu

judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

5