3ra-1013/18 — constatarea incalcarii dreptului la informatie, obligarea examinarii cererii si incasarea prejudiciului moral

Dosar nr. 3ra-1013/2018

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, judecător: (O. Cojocaru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău judecători: (A. Minciuna, V. Mihaila, V. Sîrbu )

Î N C H E I E R E

15 august 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Nina Vascan

judecătorii Victor Burduh

Luiza Gafton

examinând admisibilitatea recursului declarat de Ministerul Afacerilor

Interne al Republicii Moldova,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghe

Străisteanu împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova cu

privire la constatarea încălcării dreptului la informație, obligarea examinării cererii

și încasarea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 28 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-

a respins apelul declarat de Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova și

s-a menținut hotărârea din 27 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani,

c o n s t a t ă :

La 16 octombrie 2017, Gheorghe Străisteanu a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Ministerului Afacerilor Interne al RM cu privire la constatarea

încălcării dreptului la informație, obligarea examinării cererii și încasarea

prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii, reclamantul Gheorghe Străisteanu, a indicat că, la

11 septembrie 2017, ora 18:02 prin poștă electronică, a expediat la adresa

mai@mai.gov.md o cerere, în baza Legii privind accesul la informație, prin care a

solicitat în termenul stabilit, să fie informat despre data, anul, luna, de către cine

au fost prelucrate, datele personale a lui Gheorghe Străisteanu, în perioada

01 ianuarie 2017 - 11 septembrie 2017 și în baza cărui actul juridic, referitor la

informația criminalistică, criminologică, dactiloscopică.

Reclamantul Gheorghe Străisteanu, a invocat că, la 12 septembrie 2017, ora

08:34, angajații Ministerului Afacerilor Interne, i-au comunicat că, cererea sa a

fost recepționată și înregistrată cu nr. S- P/E-1948/17 și în pofida faptului că, au

trecut 35 de zile de la data expedierii și recepționării cererii din 11 septembrie

2017, el nu a primit răspuns pe marginea informației solicitate, fiindu-i grav

încălcat dreptul la informație.

1

Reclamantul Gheorghe Străisteanu, a estimat mărimea prejudiciului moral în

sumă de 5250 lei, sumă care este mai mică decât mărimea sumelor oferite de

CEDO în cauze similare decise împotriva Moldovei, cauzat prin: sentimente de

frustrare provocate prin caracterul ilegal al acțiunilor persoanelor cu funcție de

răspundere din cadrul Ministerului Afacerilor Interne al RM comise contrar

legislației; suferințe continuie din cauza ilegalităților comise în privința sa de

către pârât, refuzul examinării plângerilor, cererilor, refuzul prezentării

informației solicitate, șantaj, amenințări, acțiuni care demonstrează refuzul

aplicării legii cu bună credință; anxietate cauzată de incertitudinea creată de

angajații Ministerului Afacerilor Interne al RM din comportamentul cărora a

înțeles că ilegalitățile comise, în viziunea lor, este o normă de drept; suferințe

psihice, stresuri, nervi, griji, afectare sufletească și spirituală, oboseală, dificultăți,

demoralizare, descurajare, dificultatea în depășirea obstacolelor impuse din cauza

ignorării intenționate a legislației în vigoare naționale și crearea condițiilor pentru

a-și apăra drepturile numai la Curtea Europeană, suportând astfel cheltuieli

materiale suplimentare.

Reclamantul Gheorghe Străisteanu, a menționat că, prejudiciul moral și

material cauzat, este în directă legătură cu acțiunile ilegale ale colaboratorilor

Ministerului Afacerilor Interne, mai mult, este în afara oricăror dubii că,

persoanele responsabile ale Ministerului Afacerilor Interne al RM au acționat

vădit ilegal, ignorând intenționat, termenul prevăzut de lege, pentru soluționarea

cerințelor indicate în cererea din 11 septembrie 2017 și furnizarea informației

solicitate.

Reclamantul Gheorghe Străisteanu, a susținut că, prin refuzurile nemotivate

de a examina în termen legal cererea sa, angajații Ministerului Afacerilor Interne

au încălcat limitele legale, iar circumstanțele în care administrația pârâtului refuză

să acționeze, i-a provocat daune morale și materiale irecuperabile.

Reclamantul Gheorghe Străisteanu, a solicitat admiterea acțiunii, constatarea

încălcării drepturilor sale la informație și la examinarea în termen a cererii din

11 septembrie 2017, obligarea Ministerului Afacerilor Interne să examineze

cererea din 11 septembrie 2017, în strictă conformitate cu prevederile legislației

în vigoare și să-i prezinte informația solicitată, precum și repararea prejudiciului

moral în mărime de 5250 lei.

Prin hotărârea din 27 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghe

Străisteanu împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova cu

privire la constatarea încălcării dreptului la informație, obligarea examinării

cererii și încasarea prejudiciului moral, s-a constat încălcarea dreptului lui

Gheorghe Străisteanu la informație, s-a obligat Ministerul Afacerilor Interne de a

elibera răspuns lui Gheorghe Străisteanu la cererea din 11 septembrie 2017, s-a

încasat din contul Ministerului Afacerilor Interne în beneficiul lui Gheorghe

Străisteanu prejudiciul moral în mărime de 100 lei. În rest pretenția lui Gheorghe

Străisteanu cu privire la încasarea prejudiciului moral s-a respins.

Prin decizia din 28 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul

declarat de Ministerul Afacerilor Interne al RM, s-a menținut hotărârea din

27 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, în cauza civilă la

cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghe Străisteanu împotriva

Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova cu privire la constatarea

2

încălcării dreptului la informație, obligarea examinării cererii și încasarea

prejudiciului moral.

La 04 iunie 2018, Ministerul Afacerilor Interne al RM, a declarat recurs

împotriva deciziei din 28 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii

instanței de fond cu emiterea unei decizii, prin care acțiunea lui Gheorghe

Străisteanu să fie respinsă ca neîntemeiată.

În motivarea cererii de recurs recurentul Ministerul Afacerilor Interne al

RM, a indicat că, nu este de acord cu hotărârile judecătorești și le consideră

neîntemeiate, deoarece au fost încălcate normele de drept material și, anume, a

fost aplicată o lege care nu trebuia să fie aplicată și a fost interpretată eronat

legea.

Recurentul Ministerul Afacerilor Interne al RM, a menționat că, instanța de

apel neîntemeiat a concluzionat precum că, Ministerul Afacerilor Interne nu a

oferit intimatului un răspuns la cererea înaintată, în termenul stabilit de legislația

în vigoare, deoarece la data de 12 septembrie 2017, Ministerul Afacerilor Interne

al RM, a emis răspunsul nr. 23/S-40/17, prin care a informat intimatul referitor la

solicitările înaintate, iar dovada recepționării răspunsului nu a parvenit.

Respectiv, nu este vina Ministerul Afacerilor Interne că petiționarul Gheorghe

Străisteanu nu a primit răspuns la adresa indicată, în cererea prealabilă.

Recurentul Ministerul Afacerilor Interne al RM a invocat că, instanța de

apel, la determinarea mărimii compensației pentru prejudiciul moral, trebuia

neapărat să i-a în considerație atît aprecierea subiectivă privind gravitatea cauzării

suferințelor psihice sau fizice părții vătămate, cât și datele obiective, care certifică

acest fapt. Astfel, intimatul Gheorghe Străisteanu nu a prezentat probe, care ar

demonstra suportarea suferințelor psihice, sentimentelor de frustrare cauzate de

caracterul ilegal al acțiunilor persoanelor cu funcție de răspundere, din cadrul

Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă,

recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a

deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

După cum denotă materialele cauzei, copia deciziei motivate din

28 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost expediată participanților la

proces la data de 26 aprilie 2018, prin scrisoarea de expediere nr. 5379 (f. d. 72),

însă dovada recepționării acesteia la materialele cauzei, lipsește.

În aceste circumstanțe, instanța de recurs precizează că recursul, a fost depus

de Ministerul Afacerilor Interne al RM, la data de 04 iunie 2018, cu respectarea

termenului prevăzut la art. 434 Cod de procedură civilă.

La 27 iunie 2018, în adresa intimatului Gheorghe Străisteanu, a fost

expediată copia recursului declarat de Ministerul Afacerilor Interne al RM, cu

înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței.

Intimatul, Gheorghe Străisteanu, nu și-a valorificat dreptul procedural

respectiv, și nu a depus referință în termenul stabilit, la cererea de recurs declarată

de Ministerul Afacerilor Interne al RM.

Examinând temeiurile recursului declarat de Ministerul Afacerilor Interne al

RM, în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este

inadmisibil.

3

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul, nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Ministerul Afacerilor

Interne al RM, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat de Ministerul Afacerilor

Interne al RM, se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către

instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială, sau aplicarea eronată a

normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei

recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul, exercitat conform

secțiunii a II-a, are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material

și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în

fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție, reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute la art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii, sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii, doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor, stabilite în art. 130 Cod de procedură

civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă

a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

4

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului,

25 februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de Ministerul Afacerilor Interne al RM.

În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 alin. 1 Cod de procedură

civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se considera inadmisibil recursul declarat de Ministerul Afacerilor Interne al

Republicii Moldova, împotriva deciziei din 28 martie 2018 a Curții de Apel

Chișinău, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghe

Străisteanu împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova cu

privire la constatarea încălcării dreptului la informație, obligarea examinării

cererii și încasarea prejudiciului moral.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Nina Vascan

Judecătorii Victor Burduh

Luiza Gafton

5