3ra-1013/18 — constatarea incalcarii dreptului la informatie, obligarea examinarii cererii si incasarea prejudiciului moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- constatarea incalcarii dreptului la informatie, obligarea examinarii cererii si incasarea prejudiciului moral
- Temei legal
- Temeiurile declararii recursului
3ra-1013/18 — constatarea incalcarii dreptului la informatie, obligarea examinarii cererii si incasarea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosar nr. 3ra-1013/2018 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, judecător: (O. Cojocaru) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău judecători: (A. Minciuna, V. Mihaila, V. Sîrbu ) Î N C H E I E R E 15 august 2018 mun.
Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Nina Vascan judecătorii Victor Burduh Luiza Gafton examinând admisibilitatea recursului declarat de Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghe Străisteanu împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării dreptului la informație, obligarea examinării cererii și încasarea prejudiciului moral, împotriva deciziei din 28 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s- a respins apelul declarat de Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova și s-a menținut hotărârea din 27 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, c o n s t a t ă : La 16 octombrie 2017, Gheorghe Străisteanu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Afacerilor Interne al RM cu privire la constatarea încălcării dreptului la informație, obligarea examinării cererii și încasarea prejudiciului moral.
În motivarea acțiunii, reclamantul Gheorghe Străisteanu, a indicat că, la 11 septembrie 2017, ora 18:02 prin poștă electronică, a expediat la adresa mai@mai.gov.md o cerere, în baza Legii privind accesul la informație, prin care a solicitat în termenul stabilit, să fie informat despre data, anul, luna, de către cine au fost prelucrate, datele personale a lui Gheorghe Străisteanu, în perioada 01 ianuarie 2017 - 11 septembrie 2017 și în baza cărui actul juridic, referitor la informația criminalistică, criminologică, dactiloscopică. Reclamantul Gheorghe Străisteanu, a invocat că, la 12 septembrie 2017, ora 08:34, angajații Ministerului Afacerilor Interne, i-au comunicat că, cererea sa a fost recepționată și înregistrată cu nr. S- P/E-1948/17 și în pofida faptului că, au trecut 35 de zile de la data expedierii și recepționării cererii din 11 septembrie 2017, el nu a primit răspuns pe marginea informației solicitate, fiindu-i grav încălcat dreptul la informație.
1 Reclamantul Gheorghe Străisteanu, a estimat mărimea prejudiciului moral în sumă de 5250 lei, sumă care este mai mică decât mărimea sumelor oferite de CEDO în cauze similare decise împotriva Moldovei, cauzat prin: sentimente de frustrare provocate prin caracterul ilegal al acțiunilor persoanelor cu funcție de răspundere din cadrul Ministerului Afacerilor Interne al RM comise contrar legislației; suferințe continuie din cauza ilegalităților comise în privința sa de către pârât, refuzul examinării plângerilor, cererilor, refuzul prezentării informației solicitate, șantaj, amenințări, acțiuni care demonstrează refuzul aplicării legii cu bună credință; anxietate cauzată de incertitudinea creată de angajații Ministerului Afacerilor Interne al RM din comportamentul cărora a înțeles că ilegalitățile comise, în viziunea lor, este o normă de drept; suferințe psihice, stresuri, nervi, griji, afectare sufletească și spirituală, oboseală, dificultăți, demoralizare, descurajare, dificultatea în depășirea obstacolelor impuse din cauza ignorării intenționate a legislației în vigoare naționale și crearea condițiilor pentru a-și apăra drepturile numai la Curtea Europeană, suportând astfel cheltuieli materiale suplimentare.
Reclamantul Gheorghe Străisteanu, a menționat că, prejudiciul moral și material cauzat, este în directă legătură cu acțiunile ilegale ale colaboratorilor Ministerului Afacerilor Interne, mai mult, este în afara oricăror dubii că, persoanele responsabile ale Ministerului Afacerilor Interne al RM au acționat vădit ilegal, ignorând intenționat, termenul prevăzut de lege, pentru soluționarea cerințelor indicate în cererea din 11 septembrie 2017 și furnizarea informației solicitate. Reclamantul Gheorghe Străisteanu, a susținut că, prin refuzurile nemotivate de a examina în termen legal cererea sa, angajații Ministerului Afacerilor Interne au încălcat limitele legale, iar circumstanțele în care administrația pârâtului refuză să acționeze, i-a provocat daune morale și materiale irecuperabile.
Reclamantul Gheorghe Străisteanu, a solicitat admiterea acțiunii, constatarea încălcării drepturilor sale la informație și la examinarea în termen a cererii din 11 septembrie 2017, obligarea Ministerului Afacerilor Interne să examineze cererea din 11 septembrie 2017, în strictă conformitate cu prevederile legislației în vigoare și să-i prezinte informația solicitată, precum și repararea prejudiciului moral în mărime de 5250 lei.
Prin hotărârea din 27 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghe Străisteanu împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării dreptului la informație, obligarea examinării cererii și încasarea prejudiciului moral, s-a constat încălcarea dreptului lui Gheorghe Străisteanu la informație, s-a obligat Ministerul Afacerilor Interne de a elibera răspuns lui Gheorghe Străisteanu la cererea din 11 septembrie 2017, s-a încasat din contul Ministerului Afacerilor Interne în beneficiul lui Gheorghe Străisteanu prejudiciul moral în mărime de 100 lei. În rest pretenția lui Gheorghe Străisteanu cu privire la încasarea prejudiciului moral s-a respins.
Prin decizia din 28 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul declarat de Ministerul Afacerilor Interne al RM, s-a menținut hotărârea din 27 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghe Străisteanu împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova cu privire la constatarea 2 încălcării dreptului la informație, obligarea examinării cererii și încasarea prejudiciului moral. La 04 iunie 2018, Ministerul Afacerilor Interne al RM, a declarat recurs împotriva deciziei din 28 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond cu emiterea unei decizii, prin care acțiunea lui Gheorghe Străisteanu să fie respinsă ca neîntemeiată.
În motivarea cererii de recurs recurentul Ministerul Afacerilor Interne al RM, a indicat că, nu este de acord cu hotărârile judecătorești și le consideră neîntemeiate, deoarece au fost încălcate normele de drept material și, anume, a fost aplicată o lege care nu trebuia să fie aplicată și a fost interpretată eronat legea. Recurentul Ministerul Afacerilor Interne al RM, a menționat că, instanța de apel neîntemeiat a concluzionat precum că, Ministerul Afacerilor Interne nu a oferit intimatului un răspuns la cererea înaintată, în termenul stabilit de legislația în vigoare, deoarece la data de 12 septembrie 2017, Ministerul Afacerilor Interne al RM, a emis răspunsul nr. 23/S-40/17, prin care a informat intimatul referitor la solicitările înaintate, iar dovada recepționării răspunsului nu a parvenit.
Respectiv, nu este vina Ministerul Afacerilor Interne că petiționarul Gheorghe Străisteanu nu a primit răspuns la adresa indicată, în cererea prealabilă. Recurentul Ministerul Afacerilor Interne al RM a invocat că, instanța de apel, la determinarea mărimii compensației pentru prejudiciul moral, trebuia neapărat să i-a în considerație atît aprecierea subiectivă privind gravitatea cauzării suferințelor psihice sau fizice părții vătămate, cât și datele obiective, care certifică acest fapt. Astfel, intimatul Gheorghe Străisteanu nu a prezentat probe, care ar demonstra suportarea suferințelor psihice, sentimentelor de frustrare cauzate de caracterul ilegal al acțiunilor persoanelor cu funcție de răspundere, din cadrul Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova.
În conformitate cu prevederile art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. După cum denotă materialele cauzei, copia deciziei motivate din 28 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost expediată participanților la proces la data de 26 aprilie 2018, prin scrisoarea de expediere nr. 5379 (f. d. 72), însă dovada recepționării acesteia la materialele cauzei, lipsește. În aceste circumstanțe, instanța de recurs precizează că recursul, a fost depus de Ministerul Afacerilor Interne al RM, la data de 04 iunie 2018, cu respectarea termenului prevăzut la art. 434 Cod de procedură civilă.
La 27 iunie 2018, în adresa intimatului Gheorghe Străisteanu, a fost expediată copia recursului declarat de Ministerul Afacerilor Interne al RM, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței. Intimatul, Gheorghe Străisteanu, nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv, și nu a depus referință în termenul stabilit, la cererea de recurs declarată de Ministerul Afacerilor Interne al RM. Examinând temeiurile recursului declarat de Ministerul Afacerilor Interne al RM, în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil. 3 În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Ministerul Afacerilor Interne al RM, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat de Ministerul Afacerilor Interne al RM, se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială, sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul, exercitat conform secțiunii a II-a, are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute la art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii, sunt în afara controlului instanței de recurs.
Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii, doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor, stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției 4 Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera inadmisibil recursul declarat de Ministerul Afacerilor Interne al RM.
În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 alin. 1 Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se considera inadmisibil recursul declarat de Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, împotriva deciziei din 28 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghe Străisteanu împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării dreptului la informație, obligarea examinării cererii și încasarea prejudiciului moral. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Nina Vascan Judecătorii Victor Burduh Luiza Gafton 5
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.