3ra-1238/18 — ingrădirea accesului la informatie si repararea prejudiciului moral

3ra-1238/18 — ingrădirea accesului la informatie si repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

dosar nr. 3ra-1238/2018

prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, judecător: O. Parfeni

instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău judecători: E. Palanciuc, A. Malîi, V. Clima

Î N C H E I E R E

24 octombrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului declarat de Ministerul Afacerilor

Interne al Republicii Moldova,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghe

Străisteanu împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova cu

privire la constatarea încălcării dreptului la informație, obligarea examinării cererii

și încasarea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 13 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins apelul declarat de Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova și s-

a admis apelul declarat de Gheorghe Străisteanu, s-a casat parțial hotărârea din

16 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, în partea respingerii

încasării prejudiciului moral și în această parte, s-a emis o nouă hotărâre, prin care

s-a încasat de la Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova în beneficiul

lui Gheorghe Străisteanu, prejudiciul moral în sumă de 500 lei, iar, în încasarea

excedentului valorii revendicate, cererea s-a respins,

c o n s t a t ă :

La 27 noiembrie 2017, Gheorghe Străisteanu a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Ministerului Afacerilor Interne al RM cu privire la constatarea

încălcării dreptului la informație, obligarea examinării cererii și încasarea

prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii, reclamantul Gheorghe Străisteanu, a indicat că, la 20

octombrie 2017, ora 11:10, prin poșta electronică, a expediat la adresa

mai@mai.gov.md, o cerere în baza Legii privind accesul la informație, în care a

indicat că: la data de 11 septembrie 2017 a depus o cerere către Agenția Servicii

Publice, prin care a solicitat informarea despre data, ora, luna, de către cine a fost

prelucrate datele sale personale, Straisteanu Gheorghe, IDNP: XXXXXXXXXX,

în perioada 01 ianuarie 2017 - 11 septembrie 2017.

Reclamantul Gheorghe Străisteanu, a invocat că, la 20 octombrie 2017, a

primit un răspuns înscris în care este indicat că, angajații Ministerului Afacerilor

1

Interne, în perioada 01 ianuarie 2017 - 11 septembrie 2017, într-o perioadă de 8

luni, au prelucrat, imprimat, vizionat datele sale cu caracter personal de 155 ori.

Reclamantul Gheorghe Străisteanu, a invocat că, la 24 octombrie 2017, ora

11:10:30, angajații Ministerului Afacerilor Interne, i-au comunicat că, cererea sa a

fost recepționată și înregistrată cu nr. S- P/E-2211/17, și în pofida faptului că, au

trecut 39 de zile, de la data expedierii și recepționării cererii din 20 octombrie

2017, el nu a primit răspuns pe marginea informației solicitate, fiindu-i grav

încălcat dreptul la informație.

Reclamantul Gheorghe Străisteanu, a estimat mărimea prejudiciului moral în

sumă de 4250 lei, sumă care este mai mică decât mărimea sumelor oferite de

CEDO, în cauze similare decise împotriva Moldovei, cauzat prin: sentimente de

frustrare, provocate prin caracterul ilegal al acțiunilor persoanelor cu funcții de

răspundere, din cadrul Ministerului Afacerilor Interne al RM, comise contrar

legislației; suferințe continuie din cauza ilegalităților, comise în privința sa de

către pârât, refuzul examinării plângerilor, cererilor, refuzul prezentării

informației solicitate, șantaj, amenințări, acțiuni care demonstrează refuzul

aplicării legii cu bună credință; anxietate cauzată de incertitudinea creată de

angajații Ministerului Afacerilor Interne al RM, din comportamentul cărora a

înțeles că ilegalitățile comise, în viziunea lor, este o normă de drept; suferințe

psihice, stresuri, nervi, griji, afectare sufletească și spirituală, oboseală, dificultăți,

demoralizare, descurajare, dificultatea în depășirea obstacolelor impuse, din cauza

ignorării intenționate a legislației în vigoare naționale și crearea condițiilor pentru

a-și apăra drepturile, numai la Curtea Europeană, suportând astfel cheltuieli

materiale suplimentare.

Reclamantul Gheorghe Străisteanu, a menționat că, prejudiciul moral și

material cauzat, este în directă legătură cu acțiunile ilegale ale colaboratorilor

Ministerului Afacerilor Interne, mai mult, este în afara oricăror dubii că,

persoanele responsabile ale Ministerului Afacerilor Interne al RM, au acționat

vădit ilegal, ignorând intenționat, termenul prevăzut de lege, pentru soluționarea

cerințelor indicate în cererea din 20 octombrie 2017 și furnizarea informației

solicitate.

Reclamantul Gheorghe Străisteanu, a susținut că, prin refuzurile nemotivate,

de a examina în termen legal cererea sa, angajații Ministerului Afacerilor Interne

au încălcat limitele legale, iar circumstanțele în care administrația pârâtului refuză

să acționeze, i-a provocat daune morale și materiale irecuperabile.

Reclamantul Gheorghe Străisteanu, a solicitat admiterea acțiunii, constatarea

încălcării drepturilor sale la informație și la examinarea în termen a cererii din

20 octombrie 2017, obligarea Ministerului Afacerilor Interne să examineze

cererea din 20 octombrie 2017, în strictă conformitate cu prevederile legislației în

vigoare și să-i prezinte informația solicitată, precum și repararea prejudiciului

moral în mărime de 4250 lei.

Ulterior, la 21 februarie 2018 prin intermediul cancelariei instanței de

judecată, reclamantul Gheorghe Străisteanu, a depus supliment, la cererea de

chemare în judecată, în care a indicat că, la 20 octombrie 2017, în adresa

Ministerului Afacerilor Interne, au fost expediate 2 cereri, prin intermediul poștei

electronice mai@mai. gov. md, la ora 11:10, a fost expediată cererea cu privire la

informația, ce se referă la răspunsul Agenției Servicii Publice, iar la ora 15:48, a

2

fost expediată o cerere, prin care a solicitat executarea deciziei Curții Supreme de

Justiție din 18 octombrie 2017.

Reclamantul Gheorghe Străisteanu, a menționat că, documentele prezentate

confirmă că, cererea din 20 octombrie 2017, ora 15:48, a fost recepționată,

înregistrată, examinată și oferit răspuns, pe care reprezentantul Ministerului

Afacerilor Interne le-a prezentat instanței de judecată, precum că, este răspunsul

la cererea din 20 octombrie 2017, ora 11:10, prin care a solicitat informația despre

accesarea datele cu caracter personal de 155 de ori, în 8 luni, indicate în răspunsul

Agenției Servicii Publice.

Astfel, indică reclamantul că, cererea din 20 octombrie 2017, ora 11:10,

privind accesul la informație, despre cine concret a accesat datele cu caracter

personal de 155 ori, în 8 luni, și în baza cărui act juridic, nu a fost înregistrată de

către reprezentanții Ministerului Afacerilor Interne, nu a fost examinată și nu a

fost oferit răspuns.

Prin hotărârea din 16 martie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,

s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghe Străisteanu

împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova cu privire la

constatarea încălcării dreptului la informație, obligarea examinării cererii și

încasarea prejudiciului moral, s-a constatat încălcarea de către Ministerul

Afacerilor Interne a dreptului lui Gheorghe Străisteanu de acces la informație,

manifestat prin neexaminarea în termenul stabilit de lege a cererii din 20

octombrie 2017 și s-a dispus obligarea Ministerului Afacerilor Interne să

examineze cererea lui Gheorghe Străisteanu din 20 octombrie 2017 potrivit

prevederilor legii nr.190 din 19 iulie 1994, coroborată cu legea nr. 982 din 11 mai

2000 și să-l informeze pe Gheorghe Străisteanu în modul stabilit de legile

enunțate,în rest acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia din 13 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul

declarat de Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova și s-a admis

apelul declarat de Gheorghe Străisteanu, s-a casat parțial hotărârea din 16 martie

2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, în partea respingerii încasării

prejudiciului moral și în această parte s-a emis o nouă hotărâre, prin care s-a

încasat de la Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova în beneficiul lui

Gheorghe Străisteanu, prejudiciul moral în sumă de 500 lei, în încasarea

excedentului valorii revendicate, cererea a fost respinsă.

În consolidarea soluției adoptate instanța de apel a stabilit că, la

20 octombrie 2017, ora 11:10 reclamantul Gheorghe Străisteanu, a remis în

adresa pârâtului Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, la poșta

electronică mai@mai.gov.md, o cerere prin care a solicitat informarea sa, în

termenul stabilit de lege, pe fiecare caz în parte, de către cine, numele prenumele

și funcția persoanei, care a prelucrat datele sale cu caracter personal, în baza cărui

act juridic, dosar, încheiere, ordonanță, hotărâre judecătorească și în ce scop au

fost obținute aceste date cu caracter personal, informația fiind necesară pentru a o

prezenta în instanța de judecată, concomitent solicitându-se furnizarea urgentă a

informației și confirmarea recepționării cu indicarea datei și numărului de

înregistrare a cererii respective, la cererea dată, fiind anexată scrisoarea Agenției

Servicii Publice din 16 octombrie 2017.

Instanța de apel a reținut că, în cazul dat a fost admisă o încălcare a

dispozițiilor legale, ce reglementează dreptul reclamantului Gheorghe

3

Străisteanu, de acces la informație, drept garantat și de art. 34 al Constituției

Republicii Moldova, or, pârâtul Ministerul Afacerilor Interne al RM, nu a oferit

reclamantului Gheorghe Străisteanu, în termenul stabilit de lege informațiile

solicitate și, astfel, au fost lezate inadmisibil drepturile acestuia.

Instanța de apel a respins argumentele Ministerului Afacerilor Interne al

RM, referitor la nerecepționarea cererii reclamantului Gheorghe Străisteanu,

indicate mai sus, deoarece la dosar au fost anexate probe, ce confirmă cert

remiterea cererii respective la adresa electronică a pârâtului, astfel încât

inadvertențele referitoare la recepția și înregistrarea cererii respective, sunt

imputabile pârâtului.

Instanța de apel, de asemenea a respins argumentele Ministerului Afacerilor

Interne al RM, referitor la faptul că cererea reclamantului Gheorghe Străisteanu

este similară, unei alte cereri depuse de reclamant la 11 septembrie 2017, la care a

fost oferit răspunsul Ministerului Afacerilor Interne al RM nr. 23/S-40/17 din

12 octombrie 2017, deoarece cererea reclamantului din 20 octombrie 2017, viza

informații mai concrete, axate pe scrisoarea Agenției Servicii Publice, astfel încât

neexaminarea acesteia, pentru motivul invocat de pârât nu se admite.

Instanța de apel a apreciat că, fiind echitabilă și suficientă adjudecarea din

contul Ministerului Afacerilor Interne al RM, în beneficiul lui Gheorghe

Străisteanu a sumei de 500 lei, cu titlu de compensație a prejudiciului moral.

Ca consecință instanța de apel a respins apelul declarat de Ministerul

Afacerilor Interne al RM, și a admis apelul declarat de Străisteanu Gheorghe, a

casat parțial hotărârea contestată, în partea pretențiilor respinse, a rejudecat cauza

și a adoptat în această parte, o nouă hotărâre de admitere parțială a pretențiilor.

La 04 iunie 2018, Ministerul Afacerilor Interne al RM, a declarat recurs

împotriva deciziei din 28 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii

instanței de fond, cu emiterea unei decizii, prin care acțiunea lui Gheorghe

Străisteanu să fie respinsă ca neîntemeiată.

În motivarea cererii de recurs recurentul Ministerul Afacerilor Interne al

RM, a indicat că, nu este de acord cu hotărârile instanțelor judecătorești și le

consideră neîntemeiate, deoarece au fost încălcate normele de drept material și,

anume, a fost aplicată o lege, care nu trebuia să fie aplicată și a fost interpretată în

mod eronat legea.

Recurentul Ministerul Afacerilor Interne al RM, a menționat că, instanța de

apel neîntemeiat a concluzionat precum că, Ministerul Afacerilor Interne nu a

oferit intimatului Gheorghe Străisteanu, un răspuns la cererea înaintată, în

termenul stabilit de legislația în vigoare, deoarece la data de 24 noiembrie,

Direcția de Poliție a mun. Chișinău a Inspectoratului General al Poliției al

Ministerului Afacerilor Interne al RM, a emis răspunsul nr. S-1561/17, prin care a

informat intimatul Gheorghe Străisteanu referitor la solicitările înaintate.

Recurentul Ministerul Afacerilor Interne al RM a invocat că, în cererea de

chemare în judecată, intimatul Gheorghe Străisteanu a solicitat constatarea

încălcarii dreptului la informație și dreptului la examinarea cererii din

20 octombrie 2017, înregistrată cu nr. S-P/E-2211/17. Ulterior, în cadrul

examinării acțiunii în instanța de fond, Gheorghe Străisteanu, a anexat

suplimentar, încă o cerere prealabilă, care a fost expediată la Ministerul

Afacerilor Interne al RM, la 20 octombrie 2018 ora 11.10.

4

Recurentul Ministerul Afacerilor Interne al RM, a susținut că, nu este

dovada recepționării și înregistrării cererii prealabile, depuse de intimatul

Gheorghe Străisteanu, la 20 octombrie 2018, la poșta electronică și cancelaria

Ministerului Afacerilor Interne al RM.

Recurentul Ministerul Afacerilor Interne al RM a invocat că, instanța de

apel, la determinarea mărimii compensației pentru prejudiciul moral, trebuia

neapărat să i-a în considerație atât aprecierea subiectivă privind gravitatea

cauzării suferințelor psihice sau fizice părții vătămate, cât și datele obiective, care

certifică acest fapt. Astfel, intimatul Gheorghe Străisteanu nu a prezentat probe,

care ar demonstra suportarea suferințelor psihice, sentimentelor de frustrare,

cauzate de caracterul ilegal al acțiunilor persoanelor cu funcție de răspundere, din

cadrul Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă,

recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a

deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

După cum denotă materialele cauzei, copia deciziei motivate din

13 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost expediată participanților la proces

la data de 12 iulie 2018, prin scrisoarea de expediere nr. 7780 (f. d. 155), însă

dovada recepționării acesteia la materialele cauzei, lipsește.

În aceste circumstanțe, instanța de recurs precizează că recursul, a fost depus

de Ministerul Afacerilor Interne al RM, la data de 25 iulie 2018, cu respectarea

termenului prevăzut la art. 434 Cod de procedură civilă.

La 14 august 2018, în adresa intimatului Gheorghe Străisteanu, a fost

expediată copia recursului declarat de Ministerul Afacerilor Interne al RM, cu

înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței.

Intimatul, Gheorghe Străisteanu, nu și-a valorificat dreptul procedural

respectiv, și nu au depus referință în termenul stabilit, la cererea de recurs declarată

de Ministerul Afacerilor Interne al RM.

Examinând temeiurile recursului declarat de Ministerul Afacerilor Interne al

RM, în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este

inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul, nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

5

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Ministerul Justiției al

RM, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de

procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat de Ministerul Afacerilor

Interne al RM, se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către

instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială, sau aplicarea eronată a

normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei

recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul, exercitat conform

secțiunii a II-a, are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material

și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în

fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție, reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute la art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii, sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii, doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor, stabilite în art. 130 Cod de procedură

civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă

a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului,

25 februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de Ministerul Afacerilor Interne al RM.

În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 alin. 1 Cod de procedură

civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se considera inadmisibil recursul declarat de Ministerul Afacerilor Interne al

Republicii Moldova, împotriva deciziei din 13 iunie 2018 a Curții de Apel

6

Chișinău, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghe

Străisteanu împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova cu

privire la constatarea încălcării dreptului la informație, obligarea examinării cererii

și încasarea prejudiciului moral.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Nina Vascan

7