3ra-515/19 — cu privire la constatarea încălcării termenului de examinare a cererii de acces la informație, obligarea examinării cererii și furnizării informației, repararea prejudiciului moral

3ra-515/19 — cu privire la constatarea încălcării termenului de examinare a cererii de acces la informație, obligarea examinării cererii și furnizării informației, repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 3ra-515/19

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani – O. Parfeni

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – I. Țurcanu, I. Cotruță, N. Simciuc

DECIZIE

15 mai 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

judecători Tamara Chișca-Doneva

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Maria Ghervas

examinând recursului declarat de către Gheorghe Străisteanu,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă

de către Gheorghe Străisteanu împotriva Procuraturii Generale cu privire la

constatarea încălcării termenului de examinare a cererii de acces la informație,

obligarea examinării cererii și furnizării informației, repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 13 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins apelul declarat de către Gheorghe Străisteanu, s-a menținut hotărârea din

29 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,

constată:

La 17 iulie 2018 Gheorghe Străisteanu a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Procuraturii Generale cu privire la constatarea încălcării termenului de

examinare a cererii de acces la informație din 17 iunie 2018, obligarea examinării

cererii și furnizării informației și repararea prejudiciului moral în mărime de 7 520

lei.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la 17 iunie 2018, ora 12:34, prin

poșta electronică, semnată digital, a expediat în adresa Procuraturii Generale o

cerere în baza Legii privind accesul la informație.

Gheorghe Străisteanu a menționat că de la depunerea cererii cu privire la

eliberarea informației au trecut 31 de zile, însă răspuns la cererea din 17 iunie 2018

și informația solicitată, de la Procuratura Generală nu a primit.

Totodată, a mai invocat că prejudiciul este în directă legătură cu acțiunea

ilegală a angajaților Procuraturii Generale, care au ignorat termenul prevăzut de lege

pentru soluționarea cerințelor indicate în cererea din 17 iunie 2018 și furnizarea

informației solicitate. Ori, informația solicitată era și este necesară pentru a fi

prezentată în instanța de judecată, judecătorului de instrucție.

Prin urmare, prin refuzul nemotivat de a examina, în termen legal, cererea

depusă și furnizarea informației solicitate, angajații Procuraturii Generale au trecut

1

peste toate limitele legale, iar circumstanțele în care conducerea refuză să acționeze,

a provocat daune morale și materiale irecuperabile.

Prin hotărârea din 29 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani

s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de către Gheorghe

Străisteanu. S-a constatat încălcarea de către Procuratura Generală a dreptului lui

Gheorghe Străisteanu la acces la informație, manifestată prin neexaminarea în

termenul stabilit de lege a cererii din 17 iunie 2018. În rest, acțiunea s-a respins.

(f.d. 55, 71-76)

Prin decizia din 13 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

declarat de către Gheorghe Străisteanu, s-a menținut hotărârea din 29 octombrie

2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani. (f.d. 91, 100-109)

Pentru a ajunge la această concluzie instanțele de judecată au reținut ca fiind

corectă hotărârea instanței de fond în privința respingerii pretenției cu privire la

repararea prejudiciului moral, ori, Gheorghe Străisteanu nu a prezentat careva probe

ce ar confirma faptul că prin omiterea termenului de acordare a răspunsului și

informației solicitate de către Procuratura Generală, i s-a adus careva suferințe fizice

sau psihice ce ar favoriza repararea prejudiciului moral.

La 28 februarie 2019 Gheorghe Străisteanu a declarat recurs împotriva deciziei

din 13 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului,

casarea deciziei și parțial a hotărârii instanței de fond, în partea respingerii pretenției

cu privire la repararea prejudiciului moral în sumă de 7 250 lei, cu emiterea în

partea dată a unei hotărâri de admitere a acțiunii. (f.d.113-122)

În motivarea cererii de recurs recurentul a invocat că hotărârile instanțelor

inferioare sunt ilegale în partea respingerii pretenției de încasare a prejudiciului

moral, deoarece au fost emise contrar tuturor prevederilor legislației naționale și

celei internaționale. A menționat că instanțele la adoptarea hotărârilor au aplicat

eronat normele de drept material și procedural, au ignorat intenționat Recomandările

CEDO și Plenului Curții Supreme de Justiție.

După cum rezultă din speță litigiul a fost soluționat în baza Legii

contenciosului administrativ nr. 793-XIV din data de 10 februarie 2000.

Prin Legea nr.116 din data de 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ

al Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257, alin. (1) al Codului administrativ, prezentul cod

intră în vigoare la 01 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a

prezentului cod se abrogă Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din data

de 10 februarie 2000.

În conformitate cu art. 258, alin. (3) al Codului administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la

intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Prin urmare, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție va aprecia condițiile de admisibilitate a

2

recursului în conformitate cu prevederile art.258, alin.(3) al Codului administrativ,

adică conform reglementărilor anterioare intrării în vigoare a Codului administrativ.

În conformitate cu art. 434, alin. (1) al Codului de procedură civilă recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la

13 februarie 2019, recursul declarat de către Gheorghe Străisteanu la data de

28 februarie 2019, este declarat în termen.

În conformitate cu art.194 alin. (2) Cod administrativ în procedura de

examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din

oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului

material.

Conform art. 248 alin. (1) lit. b) Cod administrativ examinând recursul, Curtea

Supremă de Justiție casează parțial decizia instanței de apel și emite o altă decizie în

partea casată.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție, examinând recursul declarat de către Gheorghe Străisteanu a

considerat că este admisibil.

Verificând cele invocate în recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul întemeiat și care

urmează să fie admis, cu casarea parțială a deciziei instanței de apel și a hotărârii

instanței de fond și a emite o altă decizie în partea casată.

În conformitate cu art. 118 alin. (3) Cod de procedură civilă, circumstanțele

care au importanță pentru soluționarea justă a cauzei sunt determinate definitiv de

instanța judecătorească pornind de la pretențiile și obiecțiile părților și ale altor

participanți la proces, precum și de la normele de drept material și procedural ce

urmează a fi aplicate.

În conformitate cu art. 130 alin. (1-3) Cod de procedură civilă, instanța

judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea

multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar

în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege. Nici un fel de probe nu

au pentru instanța judecătorească o forță probantă prestabilită fără aprecierea lor.

Fiecare probă se apreciază de instanță privitor la pertinența, admisibilitatea,

veridicitatea ei, iar toate probele în ansamblu, privitor la legătura lor reciprocă și

suficiența pentru soluționarea cauzei.

În speță, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție reține că la data de 17 iunie 2018 Gheorghe Străisteanu a

expediat la adresa electronică proc-gen@procuratura.md o cerere în baza Legii

privind accesul la informație nr. 982 din 11 mai 2000, semnată digital, prin care a

solicitat eliberarea informației cu privire la data și numărul de înregistrare a cererii

din 07 mai 2018, la ce oră a fost înmânată, transmisă procurorului Vsevolod Ivanov

cererea cu mandatul avocatului Petru Draguță, de ce cererea din 07 mai 2018 și

mandatul avocatului Petru Draguță lipsesc la materialele dosarului penal și unde la

moment se află cererea și mandatul avocatului.

În termenul prevăzut de lege de 15 zile, Gheorghe Străisteanu nu a primit

răspuns la cererea din 17 iunie 2018 și nici informația solicitată.

3

Instanțele ierarhic inferioare au ajuns la concluzia admiterii parțiale a acțiunii

depuse de către Gheorghe Străisteanu și au constatat încălcarea dreptului acestuia la

informație și la examinarea în termenul stabilit de lege a cererii din 17 iunie 2018.

Pentru a decide astfel, instanțele de judecată au reținut că cererea lui Gheorghe

Străisteanu din data de 17 iunie 2018 nu a fost examinată și soluționată de către

Procuratura Generală, în conformitate cu dispozițiile Legii privind accesul la

informație. Astfel, s-a constatat îngrădirea dreptului lui Gheorghe Străisteanu la

accesul la informație, manifestat prin neexaminarea în termenul stabilit de lege a

cererii din 17 iunie 2018, în rest pretenția cu privire la repararea prejudiciului moral

a fost respinsă.

Fiindcă soluțiile instanțelor de judecată au fost contestate de către solicitantul

informației în partea respingerii pretenției cu privire la repararea prejudiciului

moral, instanța de recurs va verifica temeinicia pretenției care a fost respinsă cu

privire la repararea prejudiciului moral.

Analizând probele din dosar cu raportarea lor la prevederile legii, Colegiul

consideră necesar a casa parțial decizia instanței de apel și hotărârea instanței de

fond, cu adoptarea unei decizii în partea casată.

În argumentarea opiniei formate instanța de recurs reține următoarele.

Conform art. 10 al Legii privind accesul la informație nr. 982-XIV din data de

11 mai 2000 persoana are dreptul de a solicita furnizorilor de informații, personal

sau prin reprezentanții săi, orice informații aflate în posesia acestora, cu excepțiile

stabilite de legislație. Dreptul persoanei de a avea acces la informații, inclusiv la

informațiile cu caracter personal, nu poate fi îngrădit decât în condițiile legii. Orice

persoană care solicită acces la informații în conformitate cu prezenta lege este

absolvită de obligația de a-și justifica interesul pentru informațiile solicitate.

În conformitate cu prevederile art. 11 pct. (1), (2), (4) al Legii privind accesul

la informație furnizorul de informații este obligat: să asigure informarea activă,

corectă și la timp a cetățenilor asupra chestiunilor de interes public și asupra

problemelor de interes personal; să garanteze liberul acces la informație; să respecte

termenele de furnizare a informației, prevăzute de lege.

Conform probelor prezentate la materialele dosarului rezultă că Gheorghe

Străisteanu la data de 17 iunie 2018 a solicitat de la Procuratura Generală informații

oficiale, pe care acesta le posedă, iar contrar obligațiilor stabilite furnizorul de

informații nu a examinat cererea și nu a acordat informația solicitată, ori nu a

prezentat probe admisibile și pertinente ce ar confirma examinarea cererii și

remiterea răspunsului în adresa solicitantului, în termenul stabilit de lege.

Totodată, instanța de recurs constată că deși la soluționarea cauzei au fost

stabilite pe deplin circumstanțele care au importanță pentru judecarea cauzei în

fond, concluziile instanței de apel și ale instanței de fond în partea respingerii

pretenției cu privire la repararea prejudiciului moral, sunt nefondate, fapt ce rezultă

din interpretarea greșită a prevederilor legale ce guvernează raportul juridic litigios

în coroborare cu materialul probator prezentat de părți.

Totodată, instanța de recurs constată că deși la soluționarea cauzei au fost

stabilite pe deplin circumstanțele care au importanță pentru judecarea cauzei în

fond, concluziile instanței de apel și ale instanței de fond în partea respingerii

pretenției cu privire la repararea prejudiciului moral, sunt nefondate, fapt ce rezultă

din interpretarea greșită a prevederilor legale ce guvernează raportul juridic litigios

în coroborare cu materialul probator prezentat de părți.

4

Conform art. 24 al Legii cu privire la accesul la informație nr. 982-XIV din 11

mai 2000, în funcție de gravitatea efectelor pe care le-a avut refuzul nelegitim al

funcționarului public, responsabil pentru furnizarea informațiilor oficiale, de a

asigura accesul la informația solicitată, instanța de judecată decide aplicarea unor

sancțiuni în conformitate cu legislația, repararea prejudiciului cauzat prin refuzul

nelegitim de a furniza informații sau prin alte acțiuni ce prejudiciază dreptul de

acces la informații, precum și satisfacerea neîntârziată a cererii solicitantului.

Totodată, prin prisma art. 1422, alin. (l) și (2) în colaborare cu art. 1423 Cod

Civil, în cazul în care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral (suferințe psihice

sau fizice) prin fapte ce atentează la drepturile ei personale nepatrimoniale, instanța

de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparația prejudiciului prin

echivalent bănesc. Mărimea compensației pentru prejudiciul moral se determină de

către instanța de judecată in funcție de caracterul și gravitatea suferințelor psihice

sau fizice cauzate persoanei vătămate. Caracterul și gravitatea suferințelor psihice

sau fizice le apreciază instanța de judecată.

Astfel, la examinarea cerinței privind compensarea prejudiciului moral,

instanța reține că unul din criteriile orientative generale de apreciere a prejudiciului

moral este criteriul echității, iar compensația trebuie să prezinte o justă și integrală

despăgubire. În temeiul Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și

a Libertăților Fundamentale, acest criteriu se traduce prin necesitatea ca partea

vătămată să primească o satisfacție echitabilă pentru prejudiciul moral suferit.

Respectiv, fiecare persoană care pretinde că a suferit, este în drept să-și

estimeze prejudiciul adus, dar numai instanța de judecată este împuternicită de lege

să aprecieze cuantumul prejudiciului moral, conducându-se de noțiunea reparării

rezonabile, de circumstanțele cazului concret, de personalitatea părților.

La caz, luând în considerare că s-a constatat violarea dreptului lui Gheorghe

Străisteanu de a primi răspuns la cererea din 17 iunie 2018, Colegiul civil, comercial

și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră

întemeiată pretenția cu privire la repararea prejudiciului moral cauzat prin

nefurnizarea informației solicitate în termenul prevăzut de lege.

Instanța de recurs, ținând cont de circumstanțele cauzei, pretențiile invocate,

complexitatea cauzei, comportamentul părților, conduita furnizorului de informație

și de importanța procesului pentru reclamant, consideră că suma de 200,00 lei cu

titlu de prejudiciu moral va fi echitabilă suferințelor psihice suportate de către

Gheorghe Străisteanu, nefiind excesivă pentru intimat, dar care concomitent nu

poate constitui un venit nejustificat pentru recurent.

Colegiul reține că suma solicitată de reclamant cu titlu de prejudiciu moral în

mărime de 7 250 lei este una exagerată și nejustificată, ori la stabilirea cuantumului

despăgubirilor se impune necesitatea ca partea vătămată să primească o satisfacție

echitabilă pentru prejudiciul moral suferit, să aibă efect compensatoriu și nu trebuie

să constituie venit nejustificat.

Astfel, concluzia instanțelor inferioare precum că recunoașterea încălcării

dreptului de acces la informare constituie, în sine, o satisfacție echitabilă suficientă,

este eronată, or, această constatare nu este de natură să restabilească echitatea

socială și suferințele cauzate prin nefurnizarea în termenul prevăzut de lege a

informației solicitate, însă suma de 200,00 lei ar putea acoperi suferințele suportate

de reclamant.

5

Dreptul de acces la informație constituie un drept fundamental al persoanei,

garantat atât de legislația națională, cât și de cea internațională, iar instanțele au

stabilit deja comiterea de către Procuratura Generală a faptei ilicite sus-indicate, iar

încălcările corespunzătoare au cauzat lui Gheorghe Străisteanu sentimente de

anxietate, neliniște, perturbare a vieții, disconfort și retrăire, incapacitate de a se

bucura în modul cuvenit de garanțiile prescrise de lege, etc., atribuite și de Curtea

Europeană a Drepturilor Omului la categoria componentelor prejudiciului moral,

respectiv, a suferințelor psihice (cauzele Sommerfeld vs. Germania, McFarlane vs.

Irlanda).

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție consideră că mărimea prejudiciului moral stabilit în mărime de 200,00 lei

este o sumă echitabilă în raport cu suferințele morale și psihice suportate de

reclamant.

În concluzie, Colegiul lărgit constată că recursul declarat de către Gheorghe

Străisteanu urmează a fi admis, casată decizia instanței de apel și hotărârea instanței

de fond, în partea respingerii acțiunii cu privire la repararea prejudiciului moral și

adoptarea unei noi decizii în această parte, prin care se admite parțial acțiunea în

partea reparări prejudiciului moral cauzat lui Gheorghe Străisteanu.

Concomitent, Colegiul lărgit relevă, că în cadrul judecării cauzei instanțele de

judecată au creat participanților la proces condiții obiective și echitabile, pentru

exercitarea drepturilor și obligațiilor procedurale, fapt ce se încadrează în asigurarea

dreptului la un proces echitabil.

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere că instanțele de

judecată au stabilit circumstanțele cauzei și nu este necesară verificarea

suplimentară și administrarea de noi dovezi, însă au apreciat arbitrar probele

administrate și au aplicat eronat normele de drept material, Colegiul civil, comercial

și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia

de a admite recursul declarat de către Gheorghe Străisteanu, de a casa parțial decizia

din 13 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 29 octombrie 2018

a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani în partea respingeri pretenției cu privire la

repararea prejudiciului moral și de a emite în această parte o altă decizie.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. b) Cod administrativ, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se casează parțial decizia din 13 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău și

hotărârea din 29 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani în cauza

de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de către

Gheorghe Străisteanu împotriva Procuraturii Generale cu privire la constatarea

încălcării termenului de examinare a cererii de acces la informație, obligarea

examinării cererii și furnizării informației, repararea prejudiciului moral, în partea

respingerii pretenției cu privire la repararea prejudiciului moral și în această parte se

emite o altă decizie.

Se admite parțial pretenția cu privire la repararea prejudiciului moral și se

încasează de la Procuratura Generală în beneficiul lui Gheorghe Străisteanu suma de

200 (două sute) lei 00 bani, în rest pretenția cu privire la repararea prejudiciului

moral se respinge.

6

Decizia din 13 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din

29 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, în rest se mențin.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Valeriu Doagă

judecători Tamara Chișca-Doneva

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Maria Ghervas

7