3ra-1079/19 — constatarea incalcarii dreptului la informatie si repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 3ra-1079/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (jud. E. Cojocari)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Bostan, A. Pahopol, V. Negru)

ÎNCHEIERE

02 octombrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Sveatoslav Moldovan

examinând admisibilitatea recursului depus de Gheorghe Străisteanu,

în cauza de contencios administrativ, la acțiunea depusă de Gheorghe

Străisteanu împotriva Procuraturii mun. Chișinău, oficiul Rîșcani cu privire la

constatarea încălcării dreptului la informație cu obligarea examinării cererii și

repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 21 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

admis apelul declarat de către Procuratura mun. Chișinău, oficiul Rîșcani, s-a casat

hotărârea din 13 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani și s-a emis o

nouă decizie de respingere a acțiunii,

c o n s t a t ă:

La 17 septembrie 2018, Gheorghe Străisteanu a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Procuraturii mun.Chișinău, oficiul Rîșcani cu privire la

constatarea încălcării dreptului la informație cu obligarea examinării cererii și

repararea prejudiciului moral.

În motivarea cererii de chemare în judecată a relatat că, la 16 august 2018,

ora 18:52 prin poșta electronică a expediat Procuraturii mun. Chișinău,

oficiul Rîșcani cerere semnată digital, conform Legii privind accesul la informație.

În cerere a indicat că la 08 august 2018, ora 15:34 prin poșta electronică a

expediat în adresa Procuraturii mun. Chișinău, oficiul Rîșcani o cerere.

În cererea din 16 august 2018 a solicitat informația privind data și numărul de

înregistrare a cererii din 08 august 2018, ora 15:34, persoana responsabilă de

examinarea acestei, precum și la ce etapă de examinare se află.

Până la data depunerii cererii de chemare în judecată au trecut 32 de zile.

Termenul de 15 zile prevăzut de lege a expirat, iar răspuns la informația solicitată

prin cererea din 16 august 2018 nu a primit.

Consideră că acționînd vădit ilegal, intenționat ignorând termenul prevăzut de

lege pentru soluționarea cerințelor indicate în cererea din 16 august 2018 și

furnizarea informației solicitate, angajații Procuraturii mun. Chișinău. oficiul Rîșcani

i-au încălcat grav dreptul de acces la informație și dreptul la examinarea cererii în

termenul prevăzut de legislația in vigoare.

1

Informația solicitată era necesară pentru a fi prezentată instanței de judecată,

judecătorului de instrucție.

Prin refuzurile nemotivate de a examina în termen legal cererea sa, precum și

furnizarea informației solicitate de către persoanele responsabile din cadrul

Procuraturii mun. Chișinău oficiul Rîșcani, i-au fost provocate daune morale pe care

le estimează la suma de 4250 de lei.

Sumă de 4 250 lei, este cu mult mai mică decât mărimea sumelor oferite de

CEDO în cauze similare împotriva Moldovei.

Caracterul ilegal al acțiunilor persoanelor cu funcție de răspundere din cadrul

Procurații mun. Chișinău, oficiul Rîșcani comise vădit contrar legislației i-au cauzat

sentimente de frustrare, suferințe continuie, anxietate, suferințe psihice, stresuri,

nervi, griji, afectare sufletească și spirituală, oboseală, dificultăți, demoralizare,

descurajare, hedonisit, dificultate în depășirea obstacolelor și crearea condițiilor

pentru a-și apăra drepturile numai în instanța Curții Europene, suportând astfel

cheltuieli materiale suplimentare.

Gheorghe Străisteanu a solicitat constatarea încălcării dreptului de acces la

informația solicitată prin cererea din 16 august 2018, constatarea încălcării dreptului

la examinarea cererii din 16 august 2018 în termenul prevăzut de lege, obligarea

Procuraturii mun. Chișinău, oficiul Rîșcani să examineze cererea din 16 august 2018

în strictă conformitate cu prevederile legislației în vigoare și să-i prezinte informația

solicitată, repararea prejudiciului moral în sumă de 4250 de lei.

Prin hotărârea din 13 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,

s-a admis parțial cererea de chemare în judecată.

S-a constatat încălcarea dreptului lui Gheorghe Străisteanu de acces liber la

informație și la examinarea cererii adresată Procuraturii mun. Chișinău,

oficiul Rîșcani din 16 august 2018.

S-a obligat Procuratura mun. Chișinău să examineze cererea lui Gheorghe

Străisteanu din 16 august 2018 și să remită răspuns pe marginea acesteia în termenii

stabiliți de lege.

S-a încasat de la Procuratura mun. Chișinău, oficiul Rîșcani în beneficiul lui

Gheorghe Străisteanu prejudiciul moral în mărime de 200 de lei.

În rest pretențiile au fost respinse ca neîntemeiate.

La 13 februarie 2019, Procuratura mun. Chișinău, oficiul Rîșcani a declarat apel

împotriva hotărârii din 13 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani

solicitând casarea hotărârii primei instanțe cu adoptarea unei hotărâri de respingere a

acțiunii (f.d.95).

Prin decizia din 21 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis cererea de

apel declarată de Procuratura mun. Chișinău. oficiul Rîșcani.

S-a casat integral hotărârea din 13 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Buiucani și s-a emis o nouă decizie, prin care s-a respins ca neîntemeiată

cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghe Străisteanu împotriva

Procuraturii mun. Chișinău, oficiul Rîșcani cu privire la constatarea încălcării

dreptului de acces la informație cu obligarea examinării cererii și repararea

prejudiciului moral.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a conchis că Procuratura mun. Chișinău,

oficiul Rîșcani a exercitat obligația stabilită de lege de a asigura solicitanților accesul

liber la informație. Cererea lui Străsiteanu Gheorghe din 16 august 2018 a fost

examinată de către Procuratura Chișinău, oficiul Rîșcani, prin răspunsul dat la

2

07 septembrie 2018.

Prima instanță neîntemeiat a concluzionat încălcarea de către Procuratura

mun. Chișinău, oficiul Rîșcani a dreptului lui Gheorghe Străisteanu de acces la

informație și de examinare a cererii sale și eronat a dispus admiterea acțiunii în

această parte.

La 25 iunie 2019, Gheorghe Străisteanu a declarat recurs împotriva deciziei din

21 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea

deciziei instanței de apel cu pronunțarea unei noi decizii de menținere a hotărârii

primei instanțe.

În motivarea cererii de recurs a indicat că nu este de acord cu decizia din

21 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, deoarece instanța de apel la emiterea acesteia

nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată și a interpretat în mod eronat legea.

A demonstrat că nu a primit informația solicitată de la Procuratura

mun. Chișinău, oficiul Rîșcani, fapt confirmat și prin hotărârea primei instanțe.

La dosar nu sunt anexate probe despre faptul eliberării de către Procuratura

mun. Chișinău, oficiul Rîșcani și primirii de către el a informației solicitate.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține că prezentul litigiu a fost soluționat în baza Legii contenciosului

administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000.

Prin Legea nr. 116 din data de 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ

al Republicii Moldova.

Conform art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în

vigoare la 01 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a

prezentului cod se abrogă Legea contenciosului administrativ nr. 793 din

10 februarie 2000.

Conform art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios

administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în

continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor

prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul

administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a

prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru

procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, însă rezultând din

aceeași normă legală, completul specializat va examina admisibilitatea cererii de

recurs prin prisma prevederilor Codului de procedură civilă, având în vedere că

prezenta procedură de contencios administrativ a fost inițiată până la intrarea în

vigoare a Codului administrativ.

Conform art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat

Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea

recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la

notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs,

motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Din materialele cauzei rezultă că Gheorghe Străisteanu a recepționat copia

deciziei din 21 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău la 14 iunie 2019 (f.d.95).

3

În aceste circumstanțe, recursul declarat de Gheorghe Străisteanu la

25 iunie 2019 se consideră în termen.

Examinând temeiurile recursului depus de Gheorghe Străisteanu în raport cu

materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ din cadrul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele

motive.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în

care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că recursul depus de Gheorghe Străisteanu, nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul depus se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțata de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențiala sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv

nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are caracter

devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se

doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în

verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute

în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor procedurale din

Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII din Codul de procedură civilă, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor

și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

4

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură

civilă, însă, din recursurile depuse nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă

a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu 6 a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate

de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,

nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de Gheorghe Străisteanu.

În conformitate cu art. 193, 195, 230 și 258 alin. (3) din Codul administrativ,

art. 270, 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Gheorghe Străisteanu, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Sveatoslav Moldovan

5