3ra-519/20 — cu privire la constatarea incalcarii dreptului de acces la informatie

3ra-519/20 — cu privire la constatarea incalcarii dreptului de acces la informatie (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3ra-519/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani – O. Ionașcu

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău –V. Negru, A. Pahopol A. Bostan

DECIZIE

03 iunie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

Iurie Bejenaru

Maria Ghervas

examinând recursul declarat de către Gheorghe Străisteanu,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă

de către Gheorghe Străisteanu împotriva Procuraturii mun. Chișinău, oficiul Rîșcani

cu privire la contestarea încălcării dreptului de acces la informație și a dreptului de

examinare a cererii în termenul stabilit de lege, precum și repararea prejudiciului

moral cauzat prin această încălcare,

împotriva deciziei din 24 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-

a admis apelul declarat de către Procuratura mun. Chișinău, oficiul Rîșcani, s-a casat

hotărârea din 21 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani și s-a emis

o nouă hotărâre,

constată:

La 25 iulie 2018 Gheorghe Străisteanu a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Procuraturii mun. Chișinău, oficiul Rîșcani, prin care a solicitat

constatarea încălcării dreptului la informația solicitată prin cererea din 25 iunie

2018, a dreptului la examinarea cererii din 25 iunie 2018 în termenul prevăzut de

lege de 15 zile, obligarea Procuraturii mun. Chișinău, oficiul Rîșcani să examineze

cererea din 25 iunie 2018 în strictă conformitate cu prevederile legislației în vigoare

și să-i prezinte informația solicitată, încasarea din contul Procuraturii mun. Chișinău,

oficiul Rîșcani a sumei de 11 250 lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin

încălcarea dreptului de acces la informația solicitată prin cererea din 25 iunie 2018,

prin refuzul de a furniza informația solicitată și prin încălcarea dreptului la

examinarea cererii în termen de 15 zile.

În motivarea acțiunii Gheorghe Străisteanu a indicat că la data de 25 iunie 2018,

ora 10:00, prin poșta electronică, cu semnătură digitală a expediat în adresa

1

Procuraturii mun. Chișinău, oficiul Rîșcani o cerere, în baza Legii privind accesul la

informație, în care a indicat că la data de 17 iunie 2018, ora 12:05, prin poșta

electronică, a expediat o cerere către Procuratura mun. Chișinău, oficiul Rîșcani,

prin care a solicitat, în termenul stabilit de lege, să fie informat la ce dată a fost emisă

ordonanța privind anunțarea lui Gheorghe Străisteanu în căutare și de către care

procuror; care a fost necesitatea anunțării sale în căutare dacă, el, Gheorghe

Străisteanu, la data de 07 mai 2018, ora 13:00 s-a prezentat în biroul procurorului

Vsevolod Ivanov, care lipsea de la serviciu și la aceiași oră și dată a înregistrat în

cancelaria procuraturii o cerere în care a indicat adresa sa, numărul de telefon, poșta

electronică și altă informație despre el. Totodată, a rugat să-i fie expediată la adresa

indicată în cerere copia ordonanței, prin care s-a dispus anunțarea lui în căutare.

În demers a mai solicitat să fie informat despre recepționarea, data și numărul

de înregistrare a cererii expediate, însă angajații Procuraturii mun. Chișinău, oficiul

Rîșcani nu i-au comunicat cele solicitate de el.

Drept urmare, în cererea din 25 iunie 2018, a solicitat să fie informat care este

data și numărul de înregistrare a cererii din 17 iunie 2018; la care persoană

responsabilă din cadrul Procuraturii se află în procedura de examinare; la ce etapă

de examinare.

A menționat că au trecut 31 de zile, a expirat termenul de 15 zile prevăzut de

lege, însă răspuns la cererea din 25 iunie 2018, nu a primit.

Consideră că angajații Procuraturii mun. Chișinău, oficiul Rîșcani, i-au

încălcat grav dreptul de acces la informație și dreptul la examinarea cererii în

termenul prevăzut de lege.

Fiindcă cererea din 25 iunie 2018 a fost depusă în baza Legii privind accesul

la informație, angajații Procuraturii mun. Chișinău, oficiul Rîșcani, urmau să

examineze cererea în termen de 15 zile.

În argumentarea pretențiilor materiale, Gheorghe Străisteanu a indicat că

prejudiciul moral și material solicitat este în directă legătură cu acțiunea ilegală a

angajaților Procuraturii mun. Chișinău, oficiul Rîșcani, ori aceștea au acționat vădit

ilegal, ignorând intenționat prevederile legislației în vigoare privind accesul la

informație, iar informația era și este necesară pentru a fi prezentată în instanța de

judecată, judecătorului de instrucție.

Prin refuzurile nemotivate de a examina, în termen legal, cererea depusă și

furnizarea informației solicitate, angajații Procuraturii mun. Chișinău, oficiul

Rîșcani au trecut peste toate limitele legale, iar circumstanțele în care conducerea

refuză să acționeze, i-au provocat daune morale și materiale.

Mărimea prejudiciului moral îl estimează la suma de 11 250 lei, susținând că

acesta a fost cauzat prin sentimente de frustrare, urmare a caracterului ilegal al

acțiunilor persoanelor cu funcție de răspundere din cadrul Procuraturii mun.

Chișinău, oficiul Rîșcani, prin suferințe continue din cauza nenumăratelor ilegalități

comise în privința sa de către angajații Procuraturii mun. Chișinău, oficiul Rîșcani,

și anume, refuzul examinării cererilor, plângerilor în strictă conformitate cu

prevederile legii, ignorarea intenționată a legislației în vigoare.

În susținerea poziției sale a invocat jurisprudența CtEDO, și anume, cauza

Antipencov vs. Rusia, nr. 33470/03 din 15 octombrie 2009, alin. 82, unde Curtea

Europeană reiterează că părții lezate poate fi cerut ca aceasta să prezinte probe întru

2

argumentarea prejudiciului moral suferit. Simpla constatare a încălcării săvârșite de

organele împuternicite cu anumite funcții și declarațiile părții lezate sunt suficiente

pentru a oferi o satisfacție echitabilă.

Același concept, potrivit căruia prejudiciul moral nu trebuie să fie probat de

către partea lezată, este reiterat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului și în cauza

Gridin vs. Rusia, cererea nr. 4171/04 din 01 iunie 2006, alin. 20.

Reclamantul a notat că la 24 septembrie 2015, CEDO a pronunțat public o

Decizie la cererea nr. 16000/10, Ialtexgal Aurica S.A. c. Moldova, prin care a

comunicat Guvernul Republicii Moldova în 60 de cazuri, inclusiv cererea nr.

62100/12, Străisteanu c. Moldova, în care instanțele naționale ale Republicii

Moldova au refuzat să repare prejudiciul moral cauzat sau au încasat sume contrar

prevederilor art. 41 din Regulamentul CEDO.

Legea privind accesul la informație este o lege specială, care apără dreptul

fundamental al cetățenilor la informație publică și personală, drept prevăzut de

Constituția Republicii Moldova și Convenția Europeană. În cazul constatării

încălcării dreptului la informație și dreptului de a examina cererea privind solicitarea

unei informații în termenul stabilit de lege, în mod obligatoriu se repară și prejudiciul

moral cauzat, ori încasarea acestuia constituie o obligație impusă prin Lege.

Prin hotărârea din 21 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani

s-a admis parțial acțiunea depusă de către Gheorghe Străisteanu, s-a constatat

încălcarea de către Procuratura mun. Chișinău, oficiul Rîșcani a dreptului lui

Gheorghe Străisteanu de acces la informație și a dreptului la examinarea cererii din

25 iunie 2018, în termenul stabilit de lege, s-a obligat Procuratura mun. Chișinău,

oficiul Rîșcani să comunice lui Gheorghe Străisteanu informația solicitată prin

cererea din 25 iunie 2018, în limitele competențelor stabilite prin lege. S-a dispus

încasarea din contul Procuraturii mun. Chișinău, oficiul Rîșcani în beneficiul lui

Gheorghe Străisteanu suma de 200 (două sute) lei, cu titlu de prejudiciu moral cauzat

prin încălcarea dreptului de acces la informație. În rest, pretențiile lui Gheorghe

Străisteanu împotriva Procuraturii mun. Chișinău, oficiul Rîșcanî cu privire la

încasarea prejudiciului moral au fost respinse ca neîntemeiate. (f.d. 54,59-69)

Procuratura mun. Chișinău, oficiul Rîșcani, nefiind de acord cu hotărârea din

21 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, a contestat-o cu apel.

Prin decizia din 24 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul

declarat de către Procuratura mun. Chișinău, oficiul Rîșcani. S-a casat hotărârea din

21 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, adoptată în cauza la

cererea de chemare în judecată înaintată de către Gheorghe Străisteanu împotriva

Procuraturii mun. Chișinău, oficiul Rîșcani privind constatarea încălcării dreptului

de acces la informație și a dreptului de examinare a cererii în termenul stabilit de

lege, precum și repararea prejudiciului moral cauzat prin această încălcare și s-a emis

o decizie nouă, prin care s-a respins cererea de chemare în judecată înaintată de către

Gheorghe Străisteanu împotriva Procuraturii mun. Chișinău, oficiul Rîșcani privind

constatarea încălcării dreptului de acces la informație și a dreptului de examinare a

cererii în termenul stabilit de lege, precum și repararea prejudiciului moral cauzat

prin această încălcare, ca neîntemeiată. (f.d. 105-106, 107-123)

Împotriva deciziei instanței de apel, Gheorghe Străisteanu la data de 11

februarie 2020 a depus recurs motivat la Curtea Supremă de Justiție. ( f.d. 128-141)

3

Prin recursul înaintat recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea

deciziei din 24 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, cu pronunțarea unei noi

hotărâri, de menținere a hotărârii din 21 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Buiucani.

A menționat că la dosar nu este nici o probă care ar confirma recepționarea

răspunsului de către petiționar la cererea din 25 iunie 2018.

Consideră că instanța de apel nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată și a

interpretat în mod eronat legea.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

reține că prezentul litigiu a fost soluționat în baza Legii contenciosului administrativ

nr. 793-XIV din 10 februarie 2000.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova, care în conformitate cu art. 257 alin. (1) Cod administrativ a

intrat în vigoare la 01 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a

prezentului cod, Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie

2000 a fost abrogată.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la

intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ hotărârile curții de apel

ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Conform art. 245 din același cod, recursul se depune la instanța de apel în

termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține că recursul depus la 11 februarie 2020 de către Gheorghe Străisteanu

(f.d. 128-141) este în termen, or, decizia instanței de apel a fost adoptată la 24

ianuarie 2020 (f.d. 105-106, 107-123), fiind expediată în adresa recurentului

Gheorghe Străisteanu și recepționată la 14 februarie 2020. (f.d. 126)

Prin încheierea din 27 mai 2020 a Curții Supreme de Justiție recursul depus de

către Gheorghe Străisteanu a fost numit pentru examinare în complet din 5

judecători.

Conform articolului 247 din Codul administrativ Curtea Supremă de Justiție

examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite

4

recursul depus de către Gheorghe Străisteanu, a casa integral decizia instanței de

apel și a menține hotărârea instanței de fond, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c) Cod administrativ, examinând

recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: casează

integral decizia instanței de apel și emite o decizie nouă.

Conform art. 194 alin. (2) Cod administrativ în procedura de examinare a

cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în

privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material.

Colegiul specializat consideră necesar să menționeze că nu va formula un

răspuns detaliat pentru fiecare argument al recurentului, ci va analiza doar motivele

decisive pentru soluționarea prezentei cauze (a se vedea cauza García Ruiz vs Spania

(Marea Cameră), 21 ianuarie 1999, parag. 26; Moreira Ferreira vs Portugalia (nr. 2)

(Marea Cameră); 11 iulie 2017, parag. 84).

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ,

reține că prezentul litigiu este guvernat de prevederile Legii contenciosului

administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000 (în vigoare până la 01 aprilie 2019),

precum și ale Legii privind accesul la informație nr. 982 din 11 martie 2000.

Din materialele cauzei se denotă cu certitudine că Gheorghe Străisteanu,

înaintând prezenta cerere de chemare în judecată împotriva Procuraturii mun.

Chișinău, oficiul Rîșcani, a solicitat constatarea încălcării dreptului la informația

solicitată prin cererea din 25 iunie 2018, a dreptului la examinarea cererii din 25

iunie 2018 în termenul prevăzut de lege de 15 zile, obligarea Procuraturii mun.

Chișinău, oficiul Rîșcani să examineze cererea din 25 iunie 2018 în strictă

conformitate cu prevederile legislației în vigoare și să-i prezinte informația

solicitată, încasarea din contul Procuraturii mun. Chișinău, oficiul Rîșcani a sumei

de 11 250 lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin încălcarea dreptului de acces la

informația solicitată prin cererea din 25 iunie 2018, prin refuzul de a furniza

informația solicitată și prin încălcarea dreptului la examinarea cererii în termen de

15 zile.

Colegiul lărgit amintește că instanța de fond a admis parțial acțiunea, a constatat

încălcarea de către Procuratura mun. Chișinău, oficiul Rîșcani a dreptului lui

Gheorghe Străisteanu de acces la informație și a dreptului la examinarea cererii din

25 iunie 2018, în termenul stabilit de lege, a obligat Procuratura mun. Chișinău,

oficiul Rîșcani să comunice lui Gheorghe Străisteanu informația solicitată prin

cererea din 25 iunie 2018, în limitele competențelor stabilite prin lege. A dispus

încasarea din contul Procuraturii mun. Chișinău, oficiul Rîșcani în beneficiul lui

Gheorghe Străisteanu suma de 200 lei, cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin

încălcarea dreptului de acces la informație. În rest, pretențiile lui Gheorghe

Străisteanu împotriva Procuraturii mun. Chișinău, oficiul Rîșcanî cu privire la

încasarea prejudiciului moral, au fost respinse ca neîntemeiate.

Judecând cauza în ordine de apel, Curtea de Apel Chișinău a casat hotărârea

instanței de fond și a emis o nouă decizie, prin care a respins ca neîntemeiată acțiunea

depusă de către Gheorghe Străisteanu.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că prin cererea formulată și

înaintată prin intermediul poștei electronice la 25 iunie 2018, Gheorghe Străisteanu

a solicitat să fie informat referitor la faptul: „care este data și numărul de înregistrare

5

a cererii din 17 iunie 2018; la care persoană responsabilă din cadrul Procuraturii se

află în procedura de examinare; la ce etapă de examinare.” Analizând cerințele lui

Gheorghe Străisteanu, formulate în cererea din 25 iunie 2018, în raport cu normele

legale descrise mai sus, instanța de apel a conchis că informațiile solicitate de

reclamant/intimat nu se încadrează în una din literele art. 1 alin. (1) din Legea privind

accesul la informație nr. 982 din 11 mai 2000, nefiind oficiale.

În opinia instanței de apel, la cererea petiționarului din 25 iunie 2018,

Procuratura mun. Chișinău, oficiul Rîșcani a emis răspunsul nr. 7347 din

26.06.2018, prin care Gheorghe Străisteanu a fost informat că petițiile adresate a

doua oară, care nu conțin argumente ori informații noi, nu se reexaminează.

Răspunsul cu nr. de ieșire 7347 din 26 iunie 2018 a fost înregistrat în programul

procuraturii web-document, ca fiind expediat prin poștă, precum și în registrul de

evidență a corespondenței.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție consideră concluzia instanței de apel contradictorie circumstanțelor

cauzei, fiind rezultată din interpretarea eronată a normelor de drept material.

Pentru început, instanța de recurs recapitulează esența litigiului.

Regimul juridic și modul de realizare a accesului la informațiile oficiale, aflate

în posesia furnizorilor de informații, este reglementat de Legea privind accesul la

informație nr. 982-XIV din 11 mai 2000.

Conform art. 21 alin. (1) din Legea privind accesul la informație nr. 982 din 11

mai 2000 persoana, care se consideră lezată într-un drept sau interes legitim de către

furnizorul de informații, poate ataca acțiunile acestuia atât pe cale extrajudiciară, cât

și direct în instanța de contencios administrativ competentă.

Articolul 23 alin. (1) din legea menționată supra indică că în cazul în care

persoana care consideră că drepturile sau interesele legitime în ceea ce privește

accesul la informație i-au fost lezate, precum și în cazul în care nu este satisfăcută

de soluția dată de către conducerea furnizorului de informații sau de către organul

ierarhic superior al acestuia, ea poate ataca acțiunile sau inacțiunea furnizorului de

informații direct în instanța de contencios administrativ competentă.

Din suportul probatoriu anexat la materialele cauzei se atestă că Gheorghe

Străisteanu la data de 25 iunie 2018, ora 10:00, prin poșta electronică, a expediat în

adresa Procuraturii mun. Chișinău, oficiul Rîșcani o cerere semnată digital, în baza

Legii privind accesul la informație, prin care a solicitat informația cu privire la

examinarea unei alte cereri depuse de el la 17 iunie 2018.

Cererea expediată de către Gheorghe Străisteanu cu privire la accesul la

informație din 25 iunie 2018, a fost recepționată de Procuratura mun. Chișinău,

oficiul Rîșcani, la poșta electronică proc-crs@procuratura.md, în aceeași zi, 25 iunie

2018, ora 10:01:50, ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică din 24 iulie

2018 (f.d. 18).

Cererea în baza Legii privind accesul la informație din 25 iunie 2018, prin care

Gheorghe Străisteanu a solicitat furnizarea informației cu privire la data și numărul

de înregistrare a cererii din 17 iunie 2018, la care persoană responsabilă din cadrul

Procuraturii se află în procedura de examinare și la ce etapă de examinare, a fost

înregistrată la Procuratura mun. Chișinău, oficiul Rîșcani, cu numărul de intrare

6

5373 la data de 25 iunie 2018 (f.d. 37). Gheorghe Străisteanu, adresându-se cu

acțiune în instanță insistă că nu a primit un răspuns la cererea din 25 iunie 2018, și

anume, care este data și numărul de înregistrare a cererii din 17 iunie 2018; la care

persoană responsabilă din cadrul Procuraturii se află în procedura de examinare; la

ce etapă de examinare.

Procuratura mun. Chișinău, oficiul Rîșcani, a insistat că a furnizat lui Gheorghe

Străisteanu răspunsul la cererea din 25 iunie 2018 și în acest scop a prezentat în

cadrul judecării cauzei copia acestui răspuns cu nr. 7347 din 26 iunie 2018.

Conform art. 15 alin. (1) al Legii privind accesul la informație nr. 982 din 11

mai 2000 cererile scrise cu privire la accesul la informație vor fi înregistrate în

conformitate cu legislația cu privire la registre și petiționare. (2) Cererile respective

vor fi examinate și satisfăcute de funcționarii publici responsabili de furnizarea

informațiilor. (3) Deciziile, luate în conformitate cu prezenta lege, vor fi comunicate

solicitantului într-un mod ce ar garanta recepționarea și conștientizarea acestora. (4)

În cadrul satisfacerii cererii privind accesul la informație, furnizorii vor lua toate

măsurile necesare pentru nedivulgarea informațiilor cu acces limitat, pentru

protecția integrității informațiilor și excluderea accesului nesancționat la ele.

Articolul 16 alin. (1) din legea menționată supra indică că informațiile,

documentele solicitate vor fi puse la dispoziția solicitantului din momentul în care

vor fi disponibile pentru a fi furnizate, dar nu mai târziu de 15 zile lucrătoare de la

data înregistrării cererii de acces la informație.

Raportând cadrul legal citat la circumstanțele de fapt ale cauzei, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține ca fiind

întemeiată concluzia instanței de fond că cererea lui Gheorghe Străisteanu din 25

iunie 2018 nu a fost examinată și soluționată de către Procuratura mun. Chișinău,

oficiul Rîșcani, conform procedurii stabilite de lege, or, Procuratura mun. Chișinău,

oficiul Rîșcani, nu a demonstrat că a expediat în adresa lui Gheorghe Străisteanu, în

termenul de 15 zile, stabilit de lege, răspunsul la cererea din 25 iunie 2018 și că l-a

informat despre rezultatul examinării cererii sale.

Prezentarea în instanță a răspunsului nr. 7347 din 26 iunie 2018 la cererea

petiționarului din 25 iunie 2018 (f.d. 39) nu demonstrează faptul expedierii

informației solicitate în adresa petiționarului, în cazul în care la înscrisul dat lipsește

și un aviz de recepție. Răspunsul cu numărul de ieșire 7812 din 03 iulie 2018, se

referă la cererea lui Gheorghe Străisteanu înregistrată cu nr. 5558 din 29 iunie 2018,

care nu constituie obiect al pretențiilor înaintate de acesta în acțiunea din speță.

Articolul 24 alin. (3) al Legii contenciosului administrativ nr. 793 din 10

februarie 2000 (în vigoare până la 01.04.2019) statuează că la examinarea în instanța

de contencios administrativ a cererii în anulare, sarcina probațiunii este pusă pe

seama pârâtului.

Contrar sarcinii procesuale ce îi revine, Procuratura mun. Chișinău, oficiul

Rîșcani nu a demonstrat recepționarea de către Gheorghe Străisteanu a răspunsului

la solicitarea sa din 25 iunie 2018, în timp ce ultimul neagă recepționarea acestuia.

În consecință, argumentul Procuraturii mun. Chișinău, oficiul Rîșcani precum

că la cererea lui Gheorghe Străisteanu din 25 iunie 2018 a fost furnizat răspunsul nr.

7347 din 26 iunie 2018 este neprobat, or, potrivit prevederilor art. 15 al Legii privind

accesul la informație, deciziile luate în conformitate cu prezenta lege, vor fi

7

comunicate solicitantului într-un mod ce ar garanta recepționarea și conștientizarea

acestora. Nu este suficient invocarea faptului că la cererea lui Gheorghe Străisteanu

din 25 iunie 2018 a fost furnizat răspunsul, dar este necesar asigurarea comunicării

acestuia într-un mod ce ar garanta recepționarea și conștientizarea răspunsului, în

termen prevăzut de lege, cu prezentarea probelor justificative în acest sens, ce ar

demonstra contrariul celor invocate în acțiune.

Deși, Procuratura mun. Chișinău, oficiul Rîșcani a prezentat răspunsul nr. 7347

din 26 iunie 2018 în instanța de judecată, din analiza textului acestui răspuns este

lesne de observat că de fapt furnizorul de informații nu a răspuns la întrebările lui

Gheorghe Străisteanu formulate în cererea din 25 iunie 2018, și anume, data la care

a fost înregistrată cererea din 17 iunie 2018, numărul de înregistrare a cererii,

persoana responsabilă de soluționare a cererii și la ce etapă se află examinarea

cererii.

Deoarece, nu au fost administrate alte probe ce ar confirma faptul că Gheorghe

Străisteanu a primit răspunsul la cererea de acces la informație din 25 iunie 2018, se

consideră lezate drepturile lui Gheorghe Străisteanu de a primi răspuns la cerere în

termenul prevăzut de lege, împiedicându-l de a-și realiza un interes al său, interes ce

face obiectul cererii la care nu a primit răspunsul solicitat în termen, or, accesul la

informațiile oficiale constituie un drept fundamental al persoanei de a fi informat, o

modalitate de control asupra activității autorităților/instituțiilor publice, de stimulare

a formării opiniilor și participării active a populației la procesul de luare a deciziilor

în spirit democratic.

În circumstanțele expuse și reieșind din contextul normelor de drept citate,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție consideră că capătul de cerere cu privire la obligarea Procuraturii mun.

Chișinău, oficiul Rîșcani să examineze cererea din 25 iunie 2018 în strictă

conformitate cu prevederile legislației în vigoare și să-i prezinte lui Gheorghe

Străisteanu informația solicitată, de asemenea este întemeiat, deoarece, răspunsul

pretins a fi furnizat petiționarului Gheorghe Străisteanu la cererea acestuia din 25

iunie 2018, nu conține informații solicitate de ultimul, astfel fiindu-i îngrădit dreptul

de acces la informație și dreptul la examinarea cererii sale în termen de 15 zile

lucrătoare.

Circumstanțele descrise permit instanței de recurs să conchidă că soluția

instanței de apel privind respingerea acțiunii, este neîntemeiată, motiv pentru care

actul judecătoresc de dispoziție nu poate fi menținut.

Cât privește hotărârea instanței de fond în partea încasării prejudiciului moral,

instanța de recurs consideră inoportun de a se expune, deoarece în această privință

hotărârea nu a fost contestată de către recurent.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că hotărârea instanței

de fond este legală și întemeiată, iar decizia instanței de apel a fost emisă cu

interpretarea eronată a legii și aprecierea greșită a probelor, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge

la concluzia de a casa decizia din 24 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău și a

8

emite o nouă decizie, prin care se menține hotărârea din 21 decembrie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.

În conformitate cu art. 247, art. 248 alin. (1) lit. c) și alin. (2) din Codul

administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul depus de către Gheorghe Străisteanu.

Se casează decizia din 24 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău și se emite

o nouă decizie, prin care se menține hotărârea din 21 decembrie 2018 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Buiucani emisă în cauza la acțiunea depusă de către Gheorghe

Străisteanu împotriva Procuraturii mun. Chișinău, oficiul Rîșcani cu privire la

contestarea încălcării dreptului de acces la informație și a dreptului de examinare a

cererii în termenul stabilit de lege, precum și repararea prejudiciului moral cauzat

prin această încălcare.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

Iurie Bejenaru

Maria Ghervas

9