3ra-519/20 — cu privire la constatarea incalcarii dreptului de acces la informatie

Dosarul nr. 3ra-519/20 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani – O. Ionașcu Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău –V. Negru, A. Pahopol A. Bostan DECIZIE 03 iunie 2020 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Nina Vascan Victor Burduh Iurie Bejenaru Maria Ghervas examinând recursul declarat de către Gheorghe Străisteanu, în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de către Gheorghe Străisteanu împotriva Procuraturii mun.

Chișinău, oficiul Rîșcani cu privire la contestarea încălcării dreptului de acces la informație și a dreptului de examinare a cererii în termenul stabilit de lege, precum și repararea prejudiciului moral cauzat prin această încălcare, împotriva deciziei din 24 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care s- a admis apelul declarat de către Procuratura mun. Chișinău, oficiul Rîșcani, s-a casat hotărârea din 21 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani și s-a emis o nouă hotărâre, constată: La 25 iulie 2018 Gheorghe Străisteanu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Procuraturii mun. Chișinău, oficiul Rîșcani, prin care a solicitat constatarea încălcării dreptului la informația solicitată prin cererea din 25 iunie 2018, a dreptului la examinarea cererii din 25 iunie 2018 în termenul prevăzut de lege de 15 zile, obligarea Procuraturii mun.

Chișinău, oficiul Rîșcani să examineze cererea din 25 iunie 2018 în strictă conformitate cu prevederile legislației în vigoare și să-i prezinte informația solicitată, încasarea din contul Procuraturii mun. Chișinău, oficiul Rîșcani a sumei de 11 250 lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin încălcarea dreptului de acces la informația solicitată prin cererea din 25 iunie 2018, prin refuzul de a furniza informația solicitată și prin încălcarea dreptului la examinarea cererii în termen de 15 zile. În motivarea acțiunii Gheorghe Străisteanu a indicat că la data de 25 iunie 2018, ora 10:00, prin poșta electronică, cu semnătură digitală a expediat în adresa 1 Procuraturii mun. Chișinău, oficiul Rîșcani o cerere, în baza Legii privind accesul la informație, în care a indicat că la data de 17 iunie 2018, ora 12:05, prin poșta electronică, a expediat o cerere către Procuratura mun.

Chișinău, oficiul Rîșcani, prin care a solicitat, în termenul stabilit de lege, să fie informat la ce dată a fost emisă ordonanța privind anunțarea lui Gheorghe Străisteanu în căutare și de către care procuror; care a fost necesitatea anunțării sale în căutare dacă, el, Gheorghe Străisteanu, la data de 07 mai 2018, ora 13:00 s-a prezentat în biroul procurorului Vsevolod Ivanov, care lipsea de la serviciu și la aceiași oră și dată a înregistrat în cancelaria procuraturii o cerere în care a indicat adresa sa, numărul de telefon, poșta electronică și altă informație despre el. Totodată, a rugat să-i fie expediată la adresa indicată în cerere copia ordonanței, prin care s-a dispus anunțarea lui în căutare.

În demers a mai solicitat să fie informat despre recepționarea, data și numărul de înregistrare a cererii expediate, însă angajații Procuraturii mun. Chișinău, oficiul Rîșcani nu i-au comunicat cele solicitate de el. Drept urmare, în cererea din 25 iunie 2018, a solicitat să fie informat care este data și numărul de înregistrare a cererii din 17 iunie 2018; la care persoană responsabilă din cadrul Procuraturii se află în procedura de examinare; la ce etapă de examinare. A menționat că au trecut 31 de zile, a expirat termenul de 15 zile prevăzut de lege, însă răspuns la cererea din 25 iunie 2018, nu a primit. Consideră că angajații Procuraturii mun. Chișinău, oficiul Rîșcani, i-au încălcat grav dreptul de acces la informație și dreptul la examinarea cererii în termenul prevăzut de lege.

Fiindcă cererea din 25 iunie 2018 a fost depusă în baza Legii privind accesul la informație, angajații Procuraturii mun. Chișinău, oficiul Rîșcani, urmau să examineze cererea în termen de 15 zile. În argumentarea pretențiilor materiale, Gheorghe Străisteanu a indicat că prejudiciul moral și material solicitat este în directă legătură cu acțiunea ilegală a angajaților Procuraturii mun. Chișinău, oficiul Rîșcani, ori aceștea au acționat vădit ilegal, ignorând intenționat prevederile legislației în vigoare privind accesul la informație, iar informația era și este necesară pentru a fi prezentată în instanța de judecată, judecătorului de instrucție. Prin refuzurile nemotivate de a examina, în termen legal, cererea depusă și furnizarea informației solicitate, angajații Procuraturii mun.

Chișinău, oficiul Rîșcani au trecut peste toate limitele legale, iar circumstanțele în care conducerea refuză să acționeze, i-au provocat daune morale și materiale. Mărimea prejudiciului moral îl estimează la suma de 11 250 lei, susținând că acesta a fost cauzat prin sentimente de frustrare, urmare a caracterului ilegal al acțiunilor persoanelor cu funcție de răspundere din cadrul Procuraturii mun. Chișinău, oficiul Rîșcani, prin suferințe continue din cauza nenumăratelor ilegalități comise în privința sa de către angajații Procuraturii mun. Chișinău, oficiul Rîșcani, și anume, refuzul examinării cererilor, plângerilor în strictă conformitate cu prevederile legii, ignorarea intenționată a legislației în vigoare.

În susținerea poziției sale a invocat jurisprudența CtEDO, și anume, cauza Antipencov vs. Rusia, nr. 33470/03 din 15 octombrie 2009, alin. 82, unde Curtea Europeană reiterează că părții lezate poate fi cerut ca aceasta să prezinte probe întru 2 argumentarea prejudiciului moral suferit. Simpla constatare a încălcării săvârșite de organele împuternicite cu anumite funcții și declarațiile părții lezate sunt suficiente pentru a oferi o satisfacție echitabilă. Același concept, potrivit căruia prejudiciul moral nu trebuie să fie probat de către partea lezată, este reiterat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului și în cauza Gridin vs. Rusia, cererea nr. 4171/04 din 01 iunie 2006, alin. 20. Reclamantul a notat că la 24 septembrie 2015, CEDO a pronunțat public o Decizie la cererea nr. 16000/10, Ialtexgal Aurica S.A.

c. Moldova, prin care a comunicat Guvernul Republicii Moldova în 60 de cazuri, inclusiv cererea nr. 62100/12, Străisteanu c. Moldova, în care instanțele naționale ale Republicii Moldova au refuzat să repare prejudiciul moral cauzat sau au încasat sume contrar prevederilor art. 41 din Regulamentul CEDO. Legea privind accesul la informație este o lege specială, care apără dreptul fundamental al cetățenilor la informație publică și personală, drept prevăzut de Constituția Republicii Moldova și Convenția Europeană. În cazul constatării încălcării dreptului la informație și dreptului de a examina cererea privind solicitarea unei informații în termenul stabilit de lege, în mod obligatoriu se repară și prejudiciul moral cauzat, ori încasarea acestuia constituie o obligație impusă prin Lege.

Prin hotărârea din 21 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani s-a admis parțial acțiunea depusă de către Gheorghe Străisteanu, s-a constatat încălcarea de către Procuratura mun. Chișinău, oficiul Rîșcani a dreptului lui Gheorghe Străisteanu de acces la informație și a dreptului la examinarea cererii din 25 iunie 2018, în termenul stabilit de lege, s-a obligat Procuratura mun. Chișinău, oficiul Rîșcani să comunice lui Gheorghe Străisteanu informația solicitată prin cererea din 25 iunie 2018, în limitele competențelor stabilite prin lege. S-a dispus încasarea din contul Procuraturii mun. Chișinău, oficiul Rîșcani în beneficiul lui Gheorghe Străisteanu suma de 200 (două sute) lei, cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin încălcarea dreptului de acces la informație.

În rest, pretențiile lui Gheorghe Străisteanu împotriva Procuraturii mun. Chișinău, oficiul Rîșcanî cu privire la încasarea prejudiciului moral au fost respinse ca neîntemeiate. (f.d. 54,59-69) Procuratura mun. Chișinău, oficiul Rîșcani, nefiind de acord cu hotărârea din 21 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, a contestat-o cu apel. Prin decizia din 24 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul declarat de către Procuratura mun. Chișinău, oficiul Rîșcani. S-a casat hotărârea din 21 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, adoptată în cauza la cererea de chemare în judecată înaintată de către Gheorghe Străisteanu împotriva Procuraturii mun.

Chișinău, oficiul Rîșcani privind constatarea încălcării dreptului de acces la informație și a dreptului de examinare a cererii în termenul stabilit de lege, precum și repararea prejudiciului moral cauzat prin această încălcare și s-a emis o decizie nouă, prin care s-a respins cererea de chemare în judecată înaintată de către Gheorghe Străisteanu împotriva Procuraturii mun. Chișinău, oficiul Rîșcani privind constatarea încălcării dreptului de acces la informație și a dreptului de examinare a cererii în termenul stabilit de lege, precum și repararea prejudiciului moral cauzat prin această încălcare, ca neîntemeiată. (f.d. 105-106, 107-123) Împotriva deciziei instanței de apel, Gheorghe Străisteanu la data de 11 februarie 2020 a depus recurs motivat la Curtea Supremă de Justiție.

( f.d. 128-141) 3 Prin recursul înaintat recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei din 24 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, cu pronunțarea unei noi hotărâri, de menținere a hotărârii din 21 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani. A menționat că la dosar nu este nici o probă care ar confirma recepționarea răspunsului de către petiționar la cererea din 25 iunie 2018. Consideră că instanța de apel nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată și a interpretat în mod eronat legea.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că prezentul litigiu a fost soluționat în baza Legii contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000. Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova, care în conformitate cu art. 257 alin. (1) Cod administrativ a intrat în vigoare la 01 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a prezentului cod, Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000 a fost abrogată. În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod.

Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești. Din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ hotărârile curții de apel ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Conform art. 245 din același cod, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul depus la 11 februarie 2020 de către Gheorghe Străisteanu (f.d. 128-141) este în termen, or, decizia instanței de apel a fost adoptată la 24 ianuarie 2020 (f.d. 105-106, 107-123), fiind expediată în adresa recurentului Gheorghe Străisteanu și recepționată la 14 februarie 2020. (f.d. 126) Prin încheierea din 27 mai 2020 a Curții Supreme de Justiție recursul depus de către Gheorghe Străisteanu a fost numit pentru examinare în complet din 5 judecători. Conform articolului 247 din Codul administrativ Curtea Supremă de Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite 4 recursul depus de către Gheorghe Străisteanu, a casa integral decizia instanței de apel și a menține hotărârea instanței de fond, din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c) Cod administrativ, examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: casează integral decizia instanței de apel și emite o decizie nouă. Conform art. 194 alin. (2) Cod administrativ în procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material.

Colegiul specializat consideră necesar să menționeze că nu va formula un răspuns detaliat pentru fiecare argument al recurentului, ci va analiza doar motivele decisive pentru soluționarea prezentei cauze (a se vedea cauza García Ruiz vs Spania (Marea Cameră), 21 ianuarie 1999, parag. 26; Moreira Ferreira vs Portugalia (nr. 2) (Marea Cameră); 11 iulie 2017, parag. 84). Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ, reține că prezentul litigiu este guvernat de prevederile Legii contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000 (în vigoare până la 01 aprilie 2019), precum și ale Legii privind accesul la informație nr. 982 din 11 martie 2000. Din materialele cauzei se denotă cu certitudine că Gheorghe Străisteanu, înaintând prezenta cerere de chemare în judecată împotriva Procuraturii mun.

Chișinău, oficiul Rîșcani, a solicitat constatarea încălcării dreptului la informația solicitată prin cererea din 25 iunie 2018, a dreptului la examinarea cererii din 25 iunie 2018 în termenul prevăzut de lege de 15 zile, obligarea Procuraturii mun. Chișinău, oficiul Rîșcani să examineze cererea din 25 iunie 2018 în strictă conformitate cu prevederile legislației în vigoare și să-i prezinte informația solicitată, încasarea din contul Procuraturii mun. Chișinău, oficiul Rîșcani a sumei de 11 250 lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin încălcarea dreptului de acces la informația solicitată prin cererea din 25 iunie 2018, prin refuzul de a furniza informația solicitată și prin încălcarea dreptului la examinarea cererii în termen de 15 zile.

Colegiul lărgit amintește că instanța de fond a admis parțial acțiunea, a constatat încălcarea de către Procuratura mun. Chișinău, oficiul Rîșcani a dreptului lui Gheorghe Străisteanu de acces la informație și a dreptului la examinarea cererii din 25 iunie 2018, în termenul stabilit de lege, a obligat Procuratura mun. Chișinău, oficiul Rîșcani să comunice lui Gheorghe Străisteanu informația solicitată prin cererea din 25 iunie 2018, în limitele competențelor stabilite prin lege. A dispus încasarea din contul Procuraturii mun. Chișinău, oficiul Rîșcani în beneficiul lui Gheorghe Străisteanu suma de 200 lei, cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin încălcarea dreptului de acces la informație. În rest, pretențiile lui Gheorghe Străisteanu împotriva Procuraturii mun.

Chișinău, oficiul Rîșcanî cu privire la încasarea prejudiciului moral, au fost respinse ca neîntemeiate. Judecând cauza în ordine de apel, Curtea de Apel Chișinău a casat hotărârea instanței de fond și a emis o nouă decizie, prin care a respins ca neîntemeiată acțiunea depusă de către Gheorghe Străisteanu.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că prin cererea formulată și înaintată prin intermediul poștei electronice la 25 iunie 2018, Gheorghe Străisteanu a solicitat să fie informat referitor la faptul: „care este data și numărul de înregistrare 5 a cererii din 17 iunie 2018; la care persoană responsabilă din cadrul Procuraturii se află în procedura de examinare; la ce etapă de examinare.” Analizând cerințele lui Gheorghe Străisteanu, formulate în cererea din 25 iunie 2018, în raport cu normele legale descrise mai sus, instanța de apel a conchis că informațiile solicitate de reclamant/intimat nu se încadrează în una din literele art. 1 alin. (1) din Legea privind accesul la informație nr. 982 din 11 mai 2000, nefiind oficiale.

În opinia instanței de apel, la cererea petiționarului din 25 iunie 2018, Procuratura mun. Chișinău, oficiul Rîșcani a emis răspunsul nr. 7347 din 26.06.2018, prin care Gheorghe Străisteanu a fost informat că petițiile adresate a doua oară, care nu conțin argumente ori informații noi, nu se reexaminează. Răspunsul cu nr. de ieșire 7347 din 26 iunie 2018 a fost înregistrat în programul procuraturii web-document, ca fiind expediat prin poștă, precum și în registrul de evidență a corespondenței. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră concluzia instanței de apel contradictorie circumstanțelor cauzei, fiind rezultată din interpretarea eronată a normelor de drept material.

Pentru început, instanța de recurs recapitulează esența litigiului. Regimul juridic și modul de realizare a accesului la informațiile oficiale, aflate în posesia furnizorilor de informații, este reglementat de Legea privind accesul la informație nr. 982-XIV din 11 mai 2000. Conform art. 21 alin. (1) din Legea privind accesul la informație nr. 982 din 11 mai 2000 persoana, care se consideră lezată într-un drept sau interes legitim de către furnizorul de informații, poate ataca acțiunile acestuia atât pe cale extrajudiciară, cât și direct în instanța de contencios administrativ competentă.

Articolul 23 alin. (1) din legea menționată supra indică că în cazul în care persoana care consideră că drepturile sau interesele legitime în ceea ce privește accesul la informație i-au fost lezate, precum și în cazul în care nu este satisfăcută de soluția dată de către conducerea furnizorului de informații sau de către organul ierarhic superior al acestuia, ea poate ataca acțiunile sau inacțiunea furnizorului de informații direct în instanța de contencios administrativ competentă. Din suportul probatoriu anexat la materialele cauzei se atestă că Gheorghe Străisteanu la data de 25 iunie 2018, ora 10:00, prin poșta electronică, a expediat în adresa Procuraturii mun.

Chișinău, oficiul Rîșcani o cerere semnată digital, în baza Legii privind accesul la informație, prin care a solicitat informația cu privire la examinarea unei alte cereri depuse de el la 17 iunie 2018. Cererea expediată de către Gheorghe Străisteanu cu privire la accesul la informație din 25 iunie 2018, a fost recepționată de Procuratura mun. Chișinău, oficiul Rîșcani, la poșta electronică proc-crs@procuratura.md, în aceeași zi, 25 iunie 2018, ora 10:01:50, ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică din 24 iulie 2018 (f.d. 18). Cererea în baza Legii privind accesul la informație din 25 iunie 2018, prin care Gheorghe Străisteanu a solicitat furnizarea informației cu privire la data și numărul de înregistrare a cererii din 17 iunie 2018, la care persoană responsabilă din cadrul Procuraturii se află în procedura de examinare și la ce etapă de examinare, a fost înregistrată la Procuratura mun.

Chișinău, oficiul Rîșcani, cu numărul de intrare 6 5373 la data de 25 iunie 2018 (f.d. 37). Gheorghe Străisteanu, adresându-se cu acțiune în instanță insistă că nu a primit un răspuns la cererea din 25 iunie 2018, și anume, care este data și numărul de înregistrare a cererii din 17 iunie 2018; la care persoană responsabilă din cadrul Procuraturii se află în procedura de examinare; la ce etapă de examinare. Procuratura mun. Chișinău, oficiul Rîșcani, a insistat că a furnizat lui Gheorghe Străisteanu răspunsul la cererea din 25 iunie 2018 și în acest scop a prezentat în cadrul judecării cauzei copia acestui răspuns cu nr. 7347 din 26 iunie 2018. Conform art. 15 alin. (1) al Legii privind accesul la informație nr. 982 din 11 mai 2000 cererile scrise cu privire la accesul la informație vor fi înregistrate în conformitate cu legislația cu privire la registre și petiționare.

(2) Cererile respective vor fi examinate și satisfăcute de funcționarii publici responsabili de furnizarea informațiilor. (3) Deciziile, luate în conformitate cu prezenta lege, vor fi comunicate solicitantului într-un mod ce ar garanta recepționarea și conștientizarea acestora. (4) În cadrul satisfacerii cererii privind accesul la informație, furnizorii vor lua toate măsurile necesare pentru nedivulgarea informațiilor cu acces limitat, pentru protecția integrității informațiilor și excluderea accesului nesancționat la ele. Articolul 16 alin. (1) din legea menționată supra indică că informațiile, documentele solicitate vor fi puse la dispoziția solicitantului din momentul în care vor fi disponibile pentru a fi furnizate, dar nu mai târziu de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii de acces la informație.

Raportând cadrul legal citat la circumstanțele de fapt ale cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține ca fiind întemeiată concluzia instanței de fond că cererea lui Gheorghe Străisteanu din 25 iunie 2018 nu a fost examinată și soluționată de către Procuratura mun. Chișinău, oficiul Rîșcani, conform procedurii stabilite de lege, or, Procuratura mun. Chișinău, oficiul Rîșcani, nu a demonstrat că a expediat în adresa lui Gheorghe Străisteanu, în termenul de 15 zile, stabilit de lege, răspunsul la cererea din 25 iunie 2018 și că l-a informat despre rezultatul examinării cererii sale. Prezentarea în instanță a răspunsului nr. 7347 din 26 iunie 2018 la cererea petiționarului din 25 iunie 2018 (f.d.

39) nu demonstrează faptul expedierii informației solicitate în adresa petiționarului, în cazul în care la înscrisul dat lipsește și un aviz de recepție. Răspunsul cu numărul de ieșire 7812 din 03 iulie 2018, se referă la cererea lui Gheorghe Străisteanu înregistrată cu nr. 5558 din 29 iunie 2018, care nu constituie obiect al pretențiilor înaintate de acesta în acțiunea din speță. Articolul 24 alin. (3) al Legii contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000 (în vigoare până la 01.04.2019) statuează că la examinarea în instanța de contencios administrativ a cererii în anulare, sarcina probațiunii este pusă pe seama pârâtului. Contrar sarcinii procesuale ce îi revine, Procuratura mun.

Chișinău, oficiul Rîșcani nu a demonstrat recepționarea de către Gheorghe Străisteanu a răspunsului la solicitarea sa din 25 iunie 2018, în timp ce ultimul neagă recepționarea acestuia. În consecință, argumentul Procuraturii mun. Chișinău, oficiul Rîșcani precum că la cererea lui Gheorghe Străisteanu din 25 iunie 2018 a fost furnizat răspunsul nr. 7347 din 26 iunie 2018 este neprobat, or, potrivit prevederilor art. 15 al Legii privind accesul la informație, deciziile luate în conformitate cu prezenta lege, vor fi 7 comunicate solicitantului într-un mod ce ar garanta recepționarea și conștientizarea acestora.

Nu este suficient invocarea faptului că la cererea lui Gheorghe Străisteanu din 25 iunie 2018 a fost furnizat răspunsul, dar este necesar asigurarea comunicării acestuia într-un mod ce ar garanta recepționarea și conștientizarea răspunsului, în termen prevăzut de lege, cu prezentarea probelor justificative în acest sens, ce ar demonstra contrariul celor invocate în acțiune. Deși, Procuratura mun. Chișinău, oficiul Rîșcani a prezentat răspunsul nr. 7347 din 26 iunie 2018 în instanța de judecată, din analiza textului acestui răspuns este lesne de observat că de fapt furnizorul de informații nu a răspuns la întrebările lui Gheorghe Străisteanu formulate în cererea din 25 iunie 2018, și anume, data la care a fost înregistrată cererea din 17 iunie 2018, numărul de înregistrare a cererii, persoana responsabilă de soluționare a cererii și la ce etapă se află examinarea cererii.

Deoarece, nu au fost administrate alte probe ce ar confirma faptul că Gheorghe Străisteanu a primit răspunsul la cererea de acces la informație din 25 iunie 2018, se consideră lezate drepturile lui Gheorghe Străisteanu de a primi răspuns la cerere în termenul prevăzut de lege, împiedicându-l de a-și realiza un interes al său, interes ce face obiectul cererii la care nu a primit răspunsul solicitat în termen, or, accesul la informațiile oficiale constituie un drept fundamental al persoanei de a fi informat, o modalitate de control asupra activității autorităților/instituțiilor publice, de stimulare a formării opiniilor și participării active a populației la procesul de luare a deciziilor în spirit democratic.

În circumstanțele expuse și reieșind din contextul normelor de drept citate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că capătul de cerere cu privire la obligarea Procuraturii mun. Chișinău, oficiul Rîșcani să examineze cererea din 25 iunie 2018 în strictă conformitate cu prevederile legislației în vigoare și să-i prezinte lui Gheorghe Străisteanu informația solicitată, de asemenea este întemeiat, deoarece, răspunsul pretins a fi furnizat petiționarului Gheorghe Străisteanu la cererea acestuia din 25 iunie 2018, nu conține informații solicitate de ultimul, astfel fiindu-i îngrădit dreptul de acces la informație și dreptul la examinarea cererii sale în termen de 15 zile lucrătoare.

Circumstanțele descrise permit instanței de recurs să conchidă că soluția instanței de apel privind respingerea acțiunii, este neîntemeiată, motiv pentru care actul judecătoresc de dispoziție nu poate fi menținut. Cât privește hotărârea instanței de fond în partea încasării prejudiciului moral, instanța de recurs consideră inoportun de a se expune, deoarece în această privință hotărârea nu a fost contestată de către recurent.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că hotărârea instanței de fond este legală și întemeiată, iar decizia instanței de apel a fost emisă cu interpretarea eronată a legii și aprecierea greșită a probelor, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a casa decizia din 24 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău și a 8 emite o nouă decizie, prin care se menține hotărârea din 21 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani. În conformitate cu art. 247, art. 248 alin. (1) lit. c) și alin. (2) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție decide: Se admite recursul depus de către Gheorghe Străisteanu.

Se casează decizia din 24 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău și se emite o nouă decizie, prin care se menține hotărârea din 21 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani emisă în cauza la acțiunea depusă de către Gheorghe Străisteanu împotriva Procuraturii mun. Chișinău, oficiul Rîșcani cu privire la contestarea încălcării dreptului de acces la informație și a dreptului de examinare a cererii în termenul stabilit de lege, precum și repararea prejudiciului moral cauzat prin această încălcare. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Nina Vascan Victor Burduh Iurie Bejenaru Maria Ghervas 9