3ra-1152/19 — constatarea incalcarii dreptului la informatie si a dreptului la examinarea cererii în termenul prevazut de lege, obligarea examinarii cererii si repararea prejudiciului moral

3ra-1152/19 — constatarea incalcarii dreptului la informatie si a dreptului la examinarea cererii în termenul prevazut de lege, obligarea examinarii cererii si repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 3ra-1152/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (jud: E. Cojocari)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, A. Pahopol, V. Negru )

D E C I Z I E

30 octombrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Nicolae Craiu

Dumitru Mardari

Sveatoslav Moldovan

examinând recursul depus de Străisteanu Gheorghe,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de

Străisteanu Gheorghe împotriva Procuraturii mun. Chișinău, Oficiul Rîșcani cu privire la

constatarea încălcării dreptului la informație și a dreptului la examinarea cererii în

termenul prevăzut de lege, obligarea examinării cererii și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 18 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a admis

apelul depus de Procuratura mun. Chișinău, Oficiul Rîșcani, s-a casat integral hotărârea

din 05 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani și s-a emis o decizie nouă

de respingere a acțiunii ca neîntemeiată

c o n s t a t ă:

La 03 septembrie 2018 Străisteanu Gheorghe a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Procuraturii mun. Chișinău, Oficiul Rîșcani cu privire la constatarea încălcării

dreptului la informație și a dreptului la examinarea cererii în termenul prevăzut de lege,

obligarea examinării cererii și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii a indicat că la 26 iulie 2018, ora 1520, prin intermediul poștei

electronice, semnată digital, a expediat în adresa Procuraturii mun. Chișinău, Oficiul

Rîșcani, cerere, în care a indicat că la 12 iulie 2018, ora 1336, prin intermediul poștei

electronice, a expediat în adresa Procuraturii mun. Chișinău, Oficiul Rîșcani, cerere în

baza Legii privind accesul la informație.

În cerere a solicitat să fie informat despre recepționarea, data și numărul de

înregistrare a cererii expediate, însă nu a primit niciun răspuns.

Prin cererea din 26 iulie 2018, repetat a solicitat să fie informat despre data și

numărul de înregistrare a cererii din 12 iulie 2018, ora 1336; la care persoană responsabilă

din cadrul Procuraturii mun. Chișinău, Oficiul Rîșcani se află în procedură și la ce etapă de

examinare, însă în termenul prevăzut de lege nu a primit răspuns.

1

Consideră Străisteanu Gheorghe că prin nesoluționarea cererii din 26 iulie 2018,

Procuratura mun. Chișinău, Oficiul Rîșcani i-a încălcat dreptul de acces la informație și

dreptul la examinarea cererii în termenul prevăzut de lege - de 15 zile.

Conform art. 11 alin. (1) din Legea privind accesul la informație nr. 982 din 11 mai

2000, furnizorul de informații, în conformitate cu competențele care îi revin, este obligat

să asigure informarea activă, corectă și la timp a cetățenilor asupra chestiunilor de interes

public și asupra problemelor de interes personal.

Potrivit art. 15 alin. (3) din Legea privind accesul la informație, deciziile, luate în

conformitate cu prezenta lege, vor fi comunicate solicitantului într-un mod ce ar garanta

recepționarea și conștientizarea acestora.

Conform art. 16 alin. (1) din Legea privind accesul la informație, informațiile,

documentele solicitate vor fi puse la dispoziția solicitantului din momentul în care vor fi

disponibile pentru a fi furnizate, dar nu mai târziu de 15 zile lucrătoare de la data

înregistrării cererii de acces la informație.

Prin cererea din 26 iulie 2018 a solicitat doar o simplă confirmare ce ține de cererea

depusă la 12 iulie 2018, solicitările și conținutul textului din petiția respectivă nu necesita

o studiere și examinare complexă, aceasta trebuia să fie soluționată la timp, cu furnizarea

informației fără întârziere sau în termen de cel mult de 15 zile de la data înregistrării.

Prin nesoluționarea cererii din 26 iulie 2018, pârâtul i-a cauzat un prejudiciu moral,

exprimat prin sentimente de frustrare, anxietate, suferințe psihice, stresuri, nervozitate,

deoarece informația solicitată era necesară pentru a fi prezentată judecătorului de

instrucție.

A cerut Străisteanu Gheorghe admiterea acțiunii, constatarea încălcării dreptului de

acces la informația solicitată prin cererea din 26 iulie 2018, constatarea încălcării dreptului

la examinarea cererii din 26 iulie 2018 în termenul prevăzut de lege, obligarea Procuraturii

mun. Chișinău, Oficiul Rîșcani să examineze cererea din 26 iulie 2018 în strictă

conformitate cu prevederile legislației în vigoare și să-i prezinte informația solicitată,

încasarea din contul Procuraturii mun. Chișinău, Oficiul Rîșcani a sumei de 13250 de lei

cu titlu de prejudiciu moral.

Prin hotărârea din 05 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,

acțiunea a fost admisă în parte.

S-a constatat încălcat de Procuratura mun. Chișinău, Oficiul Rîșcani a dreptului lui

Străisteanu Gheorghe de acces liber la informație și a dreptului la examinarea cererii

adresată Procuraturii mun. Chișinău, Oficiul Rîșcani din 26 iulie 2018.

S-obligat Procuratura mun. Chișinău, Oficiul Rîșcani să examineze cererea lui

Străisteanu Gheorghe din 26 iulie 2018 și să remită în adresa acestuia răspuns pe marginea

acesteia în termenul stabilit de lege.

S-a încasat din contul Procuraturii mun. Chișinău, Oficiul Rîșcani în beneficiul lui

Străisteanu Gheorghe suma de 200 de lei cu titlu de prejudiciu moral.

În rest, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prima instanță a motivat hotărârea că la materialele cauzei se atestă extrasul din poșta

electronică care confirmă recepționarea de către Procuratura mun. Chișinău, Oficiul

Rîșcani a cererii din 26 iulie 2018, ora 1523, care conține date referitoare la ID-ul

mesajului, când a fost creat, de către cine și când a fost livrat.

În ședința de judecată reprezentantul Procuraturii mun. Chișinău, Oficiul Rîșcani –

procurorul Cornel Casian a confirmat faptul că adresa electronică, la care a fost expediată

cererea din 26 iulie 2018, este corectă.

2

Având în vedere că la actele cauzei nu se atestă probe că lui Străisteanu Gheorghe, în

termenul prevăzut de lege, i-a fost dat răspuns la cererea din 26 iulie 2018, s-a recunoscut

încălcat dreptul acestuia de acces la informație și dreptul de a primi în termenul legal

răspuns la cerere.

Or, Procuratura mun. Chișinău, Oficiul Rîșcani, în calitate de deținător de informații,

recepționând cererea lui Străisteanu Gheorghe din 26 iulie 2018, în condițiile legii, era

obligată să o examineze în termenul legal și să de-a răspuns petiționarului.

Prin decizia din 18 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis apelul depus de

Procuratura mun. Chișinău, Oficiul Rîșcani, s-a casat integral hotărârea din 05 februarie

2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani și s-a emis o decizie nouă de respingere a

acțiunii ca neîntemeiată.

Instanța de apel a motivat decizia de respingere a acțiunii că informația solicitată de

Străisteanu Gheorghe prin cererea din 26 iulie 2018 nu cade sub incidența prevederilor art.

6 din Legea privind accesul la informație.

Solicitantul înaintează abuziv un șir de cereri, prin care consecutiv solicită informații

despre înregistrarea și repartizarea cererilor precedente.

Dreptul de acces la informație nu reprezintă un drept absolut, ingerința pe terenul

acestuia corespunde principiului proporționalității, în situația în care solicitantul înaintează

în repetate rânduri și abuziv cereri, prin care solicită aceleași informații de la o cererea la

alta.

La 22 iulie 2019 Străisteanu Gheorghe a depus recurs împotriva deciziei instanței de

apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei din 18 iunie 2019 a Curții de Apel

Chișinău, cu emiterea unei decizii noi de menținere a hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului a indicat că instanța de apel superficial și abuziv a apreciat

suportul probatoriu prezent la actele cauzei, cu interpretarea eronată a normelor de drept

material.

Concluzia instanței de apel de respingere a acțiunii ca neîntemeiata este vădit greșită,

or, la materialele cauzei nu se atestă probe justificative referitor la faptul eliberării și

recepționării răspunsului la cererea din 26 iulie 2018.

Conform art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă

legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții

Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la

instanța de apel.

Din materialele cauzei rezultă că copia deciziei din 18 iunie 2019 a Curții de Apel

Chișinău a fost expediată în adresa lui Străisteanu Gheorghe prin intermediul poștei

electronice la 18 iulie 2019, recepționată de recurent la aceiași dată – 18 iulie 2019, ora

1310 ( f.d. 96, 98)

Cererea de recurs a fost depusă la 22 iulie 2019, adică în termenul prevăzut de lege.

La 07 august 2019 în adresa Procuraturii mun. Chișinău, Oficiul Rîșcani a fost

expediată copia recursului depus de Străisteanu Gheorghe, cu înștiințarea despre

posibilitatea depunerii referinței, însă intimatul nu și-a valorificat dreptul procedural

respectiv.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

3

Justiție reține că prezentul litigiu a fost soluționat în baza Legii contenciosului

administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000.

Prin Legea nr. 116 din data de 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

Conform art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în vigoare la

01 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a prezentului cod se abrogă

Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000.

Conform art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios

administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în

continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului

cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va

face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod.

Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de

recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru principiul

aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

În această consecvență, în speță, instanța de recurs urmează să se conducă de

împuternicirile de care a fost învestită prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018.

Conform art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează și

soluționează recursul fără ședință de judecată.

Conform art. 248 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ, examinând recursul, Curtea

Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: casează integral decizia

instanței de apel și emite o nouă decizie.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a casa integral decizia instanței de apel,

și de a emite o nouă decizie sub formă de încheiere de declarare a apelului inadmisibil, din

motivele ce succed.

Din materialele cauzei rezultă că la 03 septembrie 2018 Străisteanu Gheorghe a depus

cerere de chemare în judecată împotriva Procuraturii mun. Chișinău, Oficiul Rîșcani,

solicitând constatarea încălcării dreptului de acces la informația solicitată prin cererea din

26 iulie 2018, constatarea încălcării dreptului la examinarea cererii din 26 iulie 2018 în

termenul prevăzut de lege – 15 zile, obligarea Procuraturii mun. Chișinău, Oficiul Rîșcani,

să examineze cererea din 26 iulie 2018 în strictă conformitate cu prevederile legislației în

vigoare și să-i prezinte informația solicitată, încasarea din contul Procuraturii mun.

Chișinău, sediul Rîșcani a sumei de 13250 de lei prejudiciul moral.

Prin hotărârea din 05 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,

acțiunea lui Străisteanu Gheorghe a fost admisă în parte.

Conform art. 45 alin. (4) din Codul administrativ, autoritățile publice acționează prin

intermediul conducătorilor sau al reprezentanților.

Conform art. 46 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, în procedura administrativă

participanții pot fi reprezentați de o persoană împuternicită. Împuternicirile

reprezentantului se consemnează în procură. În măsura în care din conținutul procurii nu

rezultă altceva, aceasta conferă împuterniciri pentru toate acțiunile procedurale ce țin de

procedura administrativă.

La solicitare, reprezentantul împuternicit prezintă procura. Valabilitatea procurii este

reglementată de Codul civil.

4

Prin procura eliberată de procurorul, adjunct al Procurorului-șef al Procuraturii mun.

Chișinău, șef al Oficiului Rîșcani – Corneliu Bratunov, procurorul în Procuratura mun.

Chișinău, Oficiul Rîșcani - Cornel Casian, s-a împuternicit să reprezinte în instanța de

judecată interesele Procuraturii mun. Chișinău, Oficiul Rîșcani la examinarea cauzelor

inițiate de Gheorghe Străisteanu împotriva organelor procuraturii, cu dreptul de a exercita

toate actele procesuale, inclusiv cu dreptul de a ataca hotărârile judecătorești adoptate și de

a contesta actele executorului judecătoresc (f.d. 55).

În textul procurii enunțate se indică că aceasta este valabilă pe un termen de un an,

însă nu este indicată data întocmirii.

La 11 februarie 2019 procurorul Cornel Casian în Procuratura mun. Chișinău, Oficiul

Rîșcani, a depus în instanța de apel cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii din 05

februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, iar la 08 aprilie 2019 a prezentat

partea motivată a apelului (f.d. 68, 76-77).

La cererea de apel preventivă din 11 februarie 2019 și la cea motivată din 08 aprilie

2019, procurorul Cornel Casian, contrar art. 45 alin. (4) și art. 46 alin. (1) și (2) din Codul

administrativ, nu a anexat documentul (procura), valabil, legalizat în modul stabilit, care

certifică împuternicirile reprezentantului.

Procura anexată la actele cauzei, eliberată de procurorul-adjunct al Procurorului-șef al

Procuraturii mun. Chișinău, șef al Oficiului Rîșcani – Corneliu Bratunov, pe numele

procurorului - Cornel Casian, nu poate fi acceptată drept dovadă a împuternicirilor

acestuia, din următoarele motive.

Conform art. 374 alin. (1) din Codul civil, în redacția Legii privind modernizarea

Codului civil și modificarea unor acte legislative nr. 133 din 15 noiembrie 2018, procură

este înscrisul întocmit pentru atestarea împuternicirilor conferite de reprezentat unui sau

mai multor reprezentanți.

Potrivit art. 254 alin. (2) din Codul civil, (până la modificările operate prin Legea

privind modernizarea Codului civil și modificarea unor acte legislative nr. 133 din 15

noiembrie 2018, în vigoare din 14 ianuarie 2019, cu unele excepții), este nulă procura în

care nu este indicată data întocmirii.

Prevederi similare se conțin și în art. 376 alin. (2) din Codul civil, în redacția Legii

privind modernizarea Codului civil și modificarea unor acte legislative nr. 133 din 15

noiembrie 2018, care stipulează că, este nulă procura în care nu este indicată data

întocmirii.

Așadar, procura anexată la actele cauzei în baza căreia procurorul Cornel Casian a

declarat apel împotriva hotărârii din 05 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani, nu este valabilă.

Conform art. 233 alin. (2) din Codul administrativ, cererea de apel se semnează de

apelant sau de reprezentantul lui legal ori împuternicit.

Conform art. 235 din Codul administrativ, dacă cererea de apel nu corespunde

cerințelor prevăzute la art. 233 alin. (1) și (2) și art. 234 alin. (1), judecătorul stabilește

apelantului un termen pentru înlăturarea neajunsurilor. Dacă apelantul a înlăturat

neajunsurile în termenul stabilit de instanță, cererea de apel se consideră depusă la data

inițială.

Date fiind cele relatate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție constată că instanța de apel a judecat prezenta cauză cu

încălcarea normelor de procedură.

5

Or, Curtea de Apel Chișinău încă la faza primirii cererii de apel în conformitate cu

art. 235 din Codul administrativ urma să verifice dacă cererea de apel depusă de

Procuratura mun. Chișinău, Oficiul Rîșcani corespunde cerințelor prevăzute la art. 233

alin. (1) și (2) și art. 234 alin. (1) din Codul administrativ, și să acorde timp apelantului

pentru înlăturarea neajunsurilor, însă contrar acestora a examinat în fond un apel semnat și

depus în baza unei procuri nevalabile.

Conform art. 236 alin. (2) lit. f) din Codul administrativ, apelul se declară inadmisibil

în special când cererea de apel nu corespunde cerințelor stabilite la art. 233 alin. (1) și (2)

și art. 234 alin.(1) și apelantul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanța de

judecată.

Astfel, din considerentele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a casa integral

decizia din 18 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău și de a emite o decizie nouă sub formă

de încheiere, prin care apelul depus de Procuratura mun. Chișinău, Oficiul Rîșcani

împotriva hotărârii din 05 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, se

declară inadmisibil.

În conformitate cu art. 247, 248 (1) lit. c) și alin. (2), și art. 258 alin. (3) din Codul

administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se casează integral decizia din 18 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de

contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Străisteanu

Gheorghe împotriva Procuraturii mun. Chișinău, Oficiul Rîșcani cu privire la constatarea

încălcării dreptului la informație și a dreptului la examinarea cererii în termenul prevăzut

de lege, obligarea examinării cererii și repararea prejudiciului moral, și se emite o decizie

nouă sub formă de încheiere, prin care:

Apelul depus de Procuratura mun. Chișinău, Oficiul Rîșcani împotriva hotărârii din

05 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, se declară inadmisibil.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Nicolae Craiu

Dumitru Mardari

Sveatoslav Moldovan

6