3ra-1366/18 — constatarea incalcarii dreptului la accesul la informatie, obligarea acordarii raspunsului si incasarea prejudiciului moral

Dosar nr. 3ra-1366/2018 prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (N. Pasecinic) instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău (I. Cimpoi, A. Danilov, I. Secrieru) D E C I Z I E 28 noiembrie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, în componență: Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă judecătorii Svetlana Filincova Tamara Chișca – Doneva Dumitru Mardari Nina Vascan examinând admisibilitatea recursului declarat de Gheorghe Străisteanu, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghe Străisteanu împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării dreptului la informație, obligarea examinării cererii și repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei din 12 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-au respins apelurile declarate de Gheorghe Străisteanu și de Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova și s-a menținut hotărârea din 18 ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, c o n s t a t ă : La 27 octombrie 2017, Gheorghe Străisteanu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Afacerilor Interne al RM cu privire la constatarea încălcării dreptului la informație, obligarea examinării cererii și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii, reclamantul Gheorghe Străisteanu, a indicat că, la 24 septembrie 2017, ora 18:02, prin intermediul poștei electronice, a expediat la adresa mai@mai.gov.md o cerere în baza Legii privind accesul la informație, în care a indicat că la data de 21 iulie 2017 a expediat o cerere către Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, în care a indicat că solicită, în termenul stabilit de lege, să fie informat dacă cet.

Ialovoi Vladimir, Andoni Anastasia și alții de pe foto sunt angajați a Ministerului Afacerilor Interne al RM, dacă da, să fie informat în care Inspectorat de Poliție activează și să-i fie prezentate și alte date, pentru a avea posibilitatea de a expedia în adresa lor o somație, apoi, în caz de necesitate, și o acțiune civilă în instanța de judecată în scopul reparării prejudiciului material și moral cauzat, dacă sunt angajați ai Ministerului Afacerilor 1 Interne al Republicii Moldova, să fie informat dacă la data de 14 iulie 2017, ora 16:47, persoanele nominalizate și de pe foto, erau în concediu sau trebuia să fie la serviciu, dacă trebuia să fie la serviciu, să fie informat dacă orele aflate la „Terasa de Vară” din parcul „La Izvor”, au fost incluse în orele de lucru la serviciu și dacă au primit salariu pentru aceste ore.

Reclamantul Gheorghe Străisteanu a indicat că, la 12 septembrie 2017, peste 52 de zile, a primit răspuns de la Direcția de Poliție a mun. Chișinău, semnată de Corneliu Groza, prin care a fost informat că Anastasia Petco nu este angajată al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova. La 21 septembrie 2017, în cadrul ședinței de judecată la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, contravenienta Anastasia Petco a declarat că activează în cadrul Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova în subdiviziunea - Inspectoratul Național de Investigație. Reclamantul a solicitat, în termenul stabilit de lege să fie informat dacă într-adevăr contravenienta Anastasia Petco, activează în cadrul Inspectoratului Național de Investigații, dacă da, care a fost motivul tăinuirii acestui fapt și cine concret este cointeresat și o protejază pe Anastasia Petco de la răspundere pentru ilegalitățile comise.

Conform mesajului extras în original din poșta electronică xxxx, angajații Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova au recepționat cererea la poșta electronică mai@mai.gov.md în aceeași zi, 24 septembrie 2017, ora 11:54. În demersul poștei electronice, la care a fost anexată cererea, reclamantul a indicat: „Rog să-mi confirmați recepționarea, data și numărul de înregistrare a prezentei cereri”. Reclamantul Gheorghe Străisteanu, a invocat că, la 25 septembrie 2017, ora 12:59, angajații Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova i-au comunicat că cererea a fost recepționată și înregistrată cu nr. S-P/E-2026/17. Au trecut 33 de zile de la data expedierii și recepționării cererii din data de 24 septembrie 2017, el nu a primit răspuns pe marginea informației solicitate, fiindu-i grav încălcat dreptul la informație.

Reclamantul Gheorghe Străisteanu, a estimat mărimea prejudiciului moral în sumă de 3 250 lei, sumă care este mai mică decât mărimea sumelor oferite de CEDO, în cauze similare decise împotriva Moldovei, cauzat prin: sentimente de frustrare, provocate prin caracterul ilegal al acțiunilor persoanelor cu funcții de răspundere, din cadrul Ministerului Afacerilor Interne al RM, comise contrar legislației; suferințe continuie din cauza ilegalităților, comise în privința sa de către pârât, refuzul examinării plângerilor, cererilor, refuzul prezentării informației solicitate, șantaj, amenințări, acțiuni care demonstrează refuzul aplicării legii cu bună credință; anxietate cauzată de incertitudinea creată de angajații Ministerului Afacerilor Interne al RM, din comportamentul cărora a înțeles că ilegalitățile comise, în viziunea lor, este o normă de drept; suferințe psihice, stresuri, nervi, griji, afectare sufletească și spirituală, oboseală, dificultăți, demoralizare, descurajare, dificultatea în depășirea obstacolelor impuse, din cauza ignorării intenționate a legislației în vigoare naționale și crearea condițiilor pentru a-și apăra drepturile, numai la Curtea Europeană, suportând astfel cheltuieli materiale suplimentare.

Reclamantul Gheorghe Străisteanu, a menționat că, prejudiciul moral și material cauzat, este în directă legătură cu acțiunile ilegale ale colaboratorilor 2 Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, mai mult, este în afara oricăror dubii că, persoanele responsabile ale Ministerului Afacerilor Interne al RM, au acționat vădit ilegal, ignorând intenționat, termenul prevăzut de lege, pentru soluționarea cerințelor indicate în cererea din 24 septembrie 2017 și furnizarea informației solicitate. Reclamantul Gheorghe Străisteanu, a susținut că, prin refuzurile nemotivate, de a examina în termen legal cererea sa, angajații Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova au încălcat limitele legale, iar circumstanțele în care administrația pârâtului refuză să acționeze, i-a provocat daune morale și materiale irecuperabile.

Reclamantul Gheorghe Străisteanu, a solicitat admiterea acțiunii, constatarea încălcării drepturilor sale la informație și la examinarea în termen a cererii din data de 24 septembrie 2017, obligarea Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova să examineze cererea din 24 septembrie 2017, în strictă conformitate cu prevederile legislației în vigoare și să-i prezinte informația solicitată, precum și repararea prejudiciului moral în mărime de 3 250 lei.

Prin hotărârea din 18 ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghe Străisteanu împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării dreptului la informație, obligarea examinării cererii din data de 24 septembrie 2017 în termenul stabilit de lege, obligarea examinării cererii din 24 septembrie 2017 și repararea prejudiciului moral, s-a constatat încălcarea de către Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova a dreptului lui Gheorghe Străisteanu de acces la informație și la examinarea în termenul stabilit de lege a cererii din 24 septembrie 2017 și s-a dispus obligarea Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova să examineze cererea lui Gheorghe Străisteanu din data de 24 septembrie 2017, în rest acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia din 12 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-au respins apelurile declarate de Gheorghe Străisteanu și de către Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova și s-a menținut hotărârea din 18 ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghe Străisteanu împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării dreptului de acces la informație, obligarea examinării cererii și repararea prejudiciului moral. În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni, de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

După cum denotă materialele cauzei, copia deciziei motivate din 12 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost expediată participanților la proces la data de 09 iulie 2018, prin scrisoarea de expediere nr. 7580 (f. d. 88), însă dovada recepționării acesteia la materialele cauzei, lipsește. În aceste circumstanțe, instanța de recurs precizează că recursul a fost depus de Gheorghe Străisteanu, la data de 15 august 2018, cu respectarea termenului prevăzut la art. 434 Cod de procedură civilă.

Prin cererea de recurs, recurentul Gheorghe Străisteanu, a solicitat admiterea recursului, casarea parțială a hotărârii din 18 ianuarie 2018 și integrală a deciziei 3 din 12 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie admise integral cerințele indicate în cererea de chemare în judecată, în partea încasării prejudiciului moral cauzat, din contul Ministerului Afacerilor Interne al RM în beneficiul lui Gheorghe Străisteanu în sumă de 3 250 lei, cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin încălcarea dreptului la examinarea în termenul prevăzut de lege a cererii din 24 septembrie 2017 și prin refuzul de a furniza informația și documentele solicitate.

În motivarea cererii de recurs recurentul Gheorghe Străisteanu a indicat că nu este de acord cu hotărârile instanțelor judecătorești și le consideră neîntemeiate, deoarece au fost încălcate normele de drept material și anume a fost aplicată o lege, care nu trebuia să fie aplicată și a fost interpretată în mod eronat legea. Recurentul Gheorghe Străisteanu, a menționat că decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, în partea respingerii cerinței cu privire la repararea prejudiciului moral, au fost emise intenționat vădit ilegal, contrar tuturor prevederilor legislației naționale și internaționale. La 10 septembrie 2018, în adresa intimatului Ministerului Afacerilor Interne al RM a fost expediată copia recursului declarat de Gheorghe Străisteanu cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței.

Intimatul, Ministerul Afacerilor Interne al RM, la 25 septembrie 2018 a depus referință prin care a solicitat declararea recursului inadmisibil. Prin încheierea din 07 noiembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție, recursul declarat de către Gheorghe Străisteanu, împotriva deciziei din 12 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost considerat admisibil.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de Gheorghe Străisteanu urmează a fi admis, se casează parțial hotărârea din data de 18 ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani și decizia din data de 12 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în partea respingerii pretenției cu privire la repararea prejudiciului moral și în această parte se emite o hotărâre nouă, după cum urmează: Se încasează din contul Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova în beneficiul lui Gheorghe Străisteanu suma de 500 lei, cu titlu de prejudiciu moral, cauzat prin încălcarea dreptului de acces la informație și la examinarea în termenul stabilit de lege a cererii din 24 septembrie 2017. În rest, se respinge pretenția cu privire la repararea prejudiciului moral, din următoarele considerente.

În conformitate art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă, judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără a administra noi dovezi. Articolul 444 din Codul de procedură civilă consemnează că, recursul se examinează fără înștiințarea participanților la proces. Iar, în conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral sau parțial decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, pronunțând o nouă hotărâre. 4 Din materialele cauzei, Colegiul reține că, la 27 octombrie 2017, Gheorghe Străisteanu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Afacerilor Interne al RM cu privire la constatarea încălcării dreptului la informație, obligarea examinării cererii și încasarea prejudiciului moral.

Prin hotărârea din 18 ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghe Străisteanu împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării dreptului la informație, obligarea examinării cererii din data de 24 septembrie 2017 în termenul stabilit de lege, obligarea examinării cererii din 24 septembrie 2017 și repararea prejudiciului moral, s-a constatat încălcarea de către Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova a dreptului lui Gheorghe Străisteanu de acces la informație și la examinarea în termenul stabilit de lege a cererii din 24 septembrie 2017 și s-a dispus obligarea Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova să examineze cererea lui Gheorghe Străisteanu din data de 24 septembrie 2017, în rest acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia din 12 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-au respins apelurile declarate de Gheorghe Străisteanu și de către Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova și s-a menținut hotărârea din 18 ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghe Străisteanu împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării dreptului de acces la informație, obligarea examinării cererii și repararea prejudiciului moral. Conform art. 21 alin. (1) din Legea RM nr. 982 din 11 mai 2000 privind accesul la informație, persoana care se consideră lezată într-un drept sau interes legitim de către furnizorul de informații poate ataca acțiunile acestuia atît pe cale extrajudiciară, cît și direct în instanța de contencios administrativ competentă.

Art. 23 alin. (1) din legea citată supra prevede că, în cazul în care persoana care consideră că drepturile sau interesele legitime în ceea ce privește accesul la informație i-au fost lezate, precum și în cazul în care nu este satisfăcută de soluția dată de către conducerea furnizorului de informații sau de către organul ierarhic superior al acestuia, ea poate ataca acțiunile sau inacțiunea furnizorului de informații direct în instanța de contencios administrativ competentă. Conform art. 10 din Legea RM nr. 982 din 11 mai 2000 privind accesul la informative, persoana are dreptul de a solicita furnizorilor de informații, personal sau prin reprezentanții săi, orice informații aflate în posesia acestora, cu excepțiile stabilite de legislație.

Dreptul persoanei de a avea acces la informații, inclusiv la informațiile cu caracter personal, nu poate fi îngrădit decît în condițiile legii. Orice persoană care solicită acces la informații în conformitate cu prezenta lege este absolvită de obligația dea-și justifica interesul pentru informațiile solicitate. Art. 11 alin. (1) lit. 1) a Legii privind accesul la informație nr. 982 din data de 11 mai 2000, stabilește că, furnizorul de informații, în conformitate cu competențele care îi revin, este obligat să asigure informarea activă, corectă și la timp a cetățenilor asupra chestiunilor de interes public și asupra problemelor de interes personal. Conform art. 15 alin. (1-3) din Legea RM nr. 982 din 11 mai 2000 privind accesul la informație, cererile scrise cu privire la accesul la informație vor fi 5 înregistrate în conformitate cu legislația cu privire la registre și petiționare.

Cererile respective vor fi examinate și satisfăcute de funcționarii publici responsabili de furnizarea informațiilor. Deciziile, luate în conformitate cu prezenta lege, vor fi comunicate solicitantului într-un mod ce ar garanta recepționarea și conștientizarea acestora. Art. 16 alin. (1) din Legea RM nr. 982 din 11 mai 2000 privind accesul la informație stabilește că, informațiile, documentele solicitate vor fi puse la dispoziția solicitantului din momentul în care vor fi disponibile pentru a fi furnizate, dar nu mai tîrziu de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii de acces la informație.

Instanța de recurs indică că, reclamantul Gheorghe Străisteanu, în motivarea acțiunii a menționat că, la 24 septembrie 2017, ora 18:02, prin intermediul poștei electronice, a expediat la adresa mai@mai.gov.md o cerere, prin care a solicitat să fie informat dacă Ialovoi Vladimir, Andoni Anastasia și alții de pe foto sunt angajați a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova și dacă da, să fie informat în care Inspectorat de Poliție activează aceștia, să-i fie prezentate și alte date, pentru a avea posibilitatea de a expedia în adresa lor o somație, apoi, în caz de necesitate, și o acțiune civilă în instanța de judecată, în scopul reparării prejudiciului material și moral cauzat, dacă sunt angajați ai Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, să fie informat dacă la data de 14 iulie 2017, ora 16:47, persoanele nominalizate și de pe foto, erau în concediu sau trebuiau să fie la serviciu, dacă trebuiau să fie la serviciu, să fie informat dacă orele aflate la „Terasa de Vară” din parcul „La Izvor”, au fost incluse în orele de lucru la serviciu și dacă au primit salariu pentru aceste ore.

Colegiul menționează că, la 12 septembrie 2017, peste 52 de zile, de la adresarea cererii, prin care a solicitat infomația menționată supra, reclamantul Gheorghe Străisteanu a primit un răspuns de la Direcția de Poliție a mun. Chișinău, prin care a fost informat că Anastasia Petco nu este angajată al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova (f.d.13), deși la 21 septembrie 2017, în cadrul ședinței de judecată la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, Anastasia Petco a declarat că, activează în cadrul Ministerului Afacerilor Interne al Republici Moldova, în subdiviziunea - Inspectoratul Național de Investigație (f.d.14).

Instanța de recurs relevă că, reclamantul Gheorghe Străisteanu, la data de 24 septembrie 2017 a expediat, prin poșta electronică, cerere către Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, prin care a solicitat să fie informat dacă Anastasia Petco activează în cadrul Inspectoratului Național de Investigații și dacă da, care a fost motivul tăinuirii acestui fapt și cine concret este cointeresat și o protejază pe Anastasia Petco de la răspundere pentru ilegalitățile comise (f.d.12, 16). Conform răspunsului Ministerului Afacerilor Interne al Republcii Moldova, din 25 septembrie 2017, lui Gheorghe Străisteanu i-a fost comunicat faptul că, cererea sus menționată, a fost recepționată și înregistrată cu nr. S-P/E-2026/17 (f.d.17).

Colegiul relevă că, prin cererea din 24 septembrie 2017, Gheorghe Străsiteanu a solicitat accesul la informație, care urma conform art. 16 alin. (1) din Legea RM nr. 982 din 11 mai 2000 privind accesul la informative, a fi furnizată în cel mult 15 6 zile, de la data înregistrării cererii, însă Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova nu a respectat această obligație.

Or, Colegiul indică că, instanțele ierarhic inferioare corect au constatat că, răspunsul nr. S-519/17 din 30 august 2017, care reclamantul nici nu neagă că l-a primit, se referă la petiția nr. nr. S-519/17 din 01 august 2017 (f.d.13) iar, la data de 24 septembrie 2014 Gheorghe Străisteanu a solicitat să fie informat dacă Anastasia Petco activează în cadrul Inspectoratului Național de Investigații și dacă da, care a fost motivul tăinuirii acestui fapt și cine concret este cointeresat și o protejază pe Anastasia Petco de la răspundere pentru ilegalitățile comise, informație care nu a fost comunicată de Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova reclamantului.

Avînd în vedere că nu au fost administrate alte probe, ce ar confirma faptul că reclamantul Gheorghe Străisteanu a primit în termen, răspunsul la cererea de acces la informație din 24 septembrie 2017, Colegiul conchide că, instanțele ierahic inferioare corect au constatat încălcarea de către Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova a dreptului lui Gheorghe Străisteanu de acces la informație și la examinarea în termenul stabilit de lege a cererii din 24 septembrie 2017. Respectiv, nesoluționarea în termenul legal a unei cereri produce efecte juridice, împiedicîndu-l pe Gheorghe Străisteanu de a-și realiza un interes al său, interes ce face obiectul cererii, la care nu a primit răspunsul solicitat în termen, or, accesul la informațiile oficiale constituie un drept fundamental al persoanei de a fi informat, o modalitate de control asupra activității autorităților /instituțiilor publice, de stimulare a formării opiniilor și participării active a populației la procesul de luare a deciziilor în spirit democratic.

Le fel, Colegiul indică că instanțele ierarhic inferioare corect au obligat Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova să examineze cererea lui Gheorghe Străisteanu din data de 24 septembrie 2017, or în așa mod se va asigura dreptul reclamantului la informație. Cu referire la pretenția privind încasarea prejudiciului moral, instanța de recurs relevă următoarele. Conform art. 24 al Legii RM nr. 982 din 11 mai 2000 privind accesul la informație, în funcție de gravitatea efectelor pe care le-a avut refuzul nelegitim al funcționarului public, responsabil pentru furnizarea informațiilor oficiale, de a asigura accesul la informația solicitată, instanța de judecată decide aplicarea unor sancțiuni în conformitate cu legislația, repararea prejudiciului cauzat prin refuzul nelegitim de a furniza informații sau prin alte acțiuni ce prejudiciază dreptul de acces la informații, precum și satisfacerea neîntîrziată a cererii solicitantului.

Art.1422 alin. (1) și (2) Cod civil, prevede că, în cazul în care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral (suferințe psihice sau fizice) prin fapte ce atentează la drepturile ei personale nepatrimoniale, precum și în alte cazuri prevăzute de legislație, instanța de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparația prejudiciului prin echivalent bănesc. Prejudiciul moral se repară indiferent de existența și întinderea prejudiciului patrimonial. Astfel, cu referire la cuantumul prejudiciului moral, Colegiul relevă că, unul din criteriile orientative generale de apreciere a prejudiciului moral este criteriul echității, care exprimă că, indemnizația trebuie să prezinte o justă și integrală 7 despăgubire.

În temeiul CEDO, acest criteriu se traduce prin necesitatea ca, partea vătămată să primească o satisfacție echitabilă pentru prejudiciul moral suferit. Cuantumul despăgubirilor trebuie astfel stabilit, încât acestea să aibă efect compensatoriu și nu trebuie să constituie nici sume excesive pentru autorii daunelor și nici venituri nejustificative pentru victimele daunelor. Colegiul relevă că, instanțele ierahic inferioare eronat au respins pretenția reclamantului Gheorghe Străisteanu privind încasarea de la Ministerul Afacerilor Interne al Republici Moldova a prejudiciului moral, în mărime de 3 250 lei. Mai mult, deși în motivarea hotărîrii din 18 ianuarie 2018, prima instanță indică că, lipsa unui răspuns la solicitarea reclamantului în termenul stabilit de lege, constituie o inacțiune ilegală a autorității publice, ce cauzează cert suferințe psihice solicitantului, respinge pretenția privind încasarea prejudiciului moral.

Astfel, instanța de recurs menționează că lipsa unui răspuns la cererea din data de 24 septembrie 2017 adresată de Gheorghe Străisteanu, i-a cauzat acestuia un prejudiciu moral, prin crearea sentimentelor de frustrare cauzate de caracterul acțiunilor angajaților Ministerului Afacerilor Interne al Republici Moldova, care au omis să acorde accesul la informație reclamantului în termenul prevăzut de lege. Instanța de recurs menționează că instanțele ierahic inferioare eronat au constatat că, repararea prejudiciului moral cauzat reclamantului Gheorghe Străisteanu, în litigiul dedus judecății, este posibilă prin constatarea încălcării drepturilor reclamantului și obligarea autorității de a le înlătura, or, Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova nu a asigurat accesul la informație, nici pe parcursul examinării cauzei, evitînd să prezinte reclamantului Gheorghe Străisteanu informația solicitat de către acesta.

Totodată, în litigiu dedus judecății, acordarea sumei de 3 250 lei, ar înlătura caracterul de „satisfacție echitabilă” al despăgubirilor și nu ar atinge scopul și finalitatea prevăzută de lege. Astfel, instanța de recurs menționează că, suma de 500 lei, cu titlu de prejudiciu moral, este suficientă pentru acoperirea prejudiciului cauzat prin încălcarea de către Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova a dreptului de acces la informație și la examinarea în termenul stabilit de lege a cererii din data de 24 septembrie 2017. La fel, Colegiul menționează că în motivarea hotărîrii din 18 ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani este indicat că urmează a fi respinsă pretenția reclamantului Gheorghe Străisteanu cu privire la încasarea prejudiciului moral, în sumă de 2 600 lei din contul Procuraturii Generale, deși pretenția a fost înaintată către Ministerul Afacerilor Interne a Republicii Moldova (f.d.57).

În aceste circumstanțe, instanța de recurs indică că instanțele de judecată, trebuie, să emită o hotărâre clară, având în vedere caracterul determinant al concluziilor sale, în temeiul principiului clarității hotărârii judecătorești, iar prima instanță a admis neclarități în soluția adoptată.

Distinct justificărilor expuse supra, instanța de recurs învederează jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care statuează că, întinderea motivării depinde de diversitatea mijloacelor pe care o parte le poate ridica în instanță, precum și de prevederile legale, de obiceiuri, de principiile doctrinale și de practicile diferite privind prezentarea și redactarea sentințelor și hotărârilor în 8 diferite state (Boldea împotriva României din 15 februarie 2007, paragraful 29; Van den Hurk împotriva Olandei din 19 aprilie 1994, paragraful 61), iar pentru a răspunde cerințelor procesului echitabil, motivarea ar trebui să evidențieze că judecătorul a examinat cu adevărat chestiunile esențiale ce i-au fost prezentate (Boldea împotriva României din 15 februarie 2007, paragraful 29; Helle împotriva Finlandei din data de 19 februarie 1997, paragraful 60). La capitolul legalității hotărârilor instanței de judecată, jurisprudența CtEDO în repetate rânduri a statuat necesitatea motivării hotărârilor instanței, unde funcția unei decizii motivate este să demonstreze părților că ele au fost auzite.

Dreptul de a fi auzit include nu doar posibilitatea de a aduce argumente instanței, dar de asemenea o obligație corespunzătoare a instanței de a arăta, în motivarea sa, motivele pentru care anumite argumente au fost acceptate sau respinse. CtEDO a menționat că, este motivată în mod corespunzător o decizie care permite părților să facă uz efectiv de dreptul lor de a face apel (Hirvisaari împotriva Finlandei). Ca urmare a celor reținute supra, în sensul art. 6 alin. (1) al CEDO, instanța de recurs ține să menționeze că, instanțele de judecată, trebuie, să indice cu suficientă claritate motivele pe care-și întemeiază hotărârile, iar având în vedere caracterul determinant al concluziilor sale, să prezinte noțiunile, ce implică o apreciere a faptelor supuse aprecierii.

De asemenea, noțiunea de proces echitabil impune ca instanța de judecată să nu-și motiveze doar sumar hotărârea sa, ci să examineze efectiv problemele esențiale care-i sunt supuse aprecierii și să nu să se rezume doar la probarea concluziilor unei părți.

Reiterând, motivele de fapt și de drept, expuse mai sus, recursul declarat de Gheorghe Străisteanu urmează a fi admis, se casează parțial hotărârea din data de 18 ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani și decizia din data de 12 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în partea respingerii pretenției cu privire la repararea prejudiciului moral și în această parte se emite o hotărâre nouă, după cum urmează: Se încasează din contul Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova în beneficiul lui Gheorghe Străisteanu suma de 500 lei, cu titlu de prejudiciu moral, cauzat prin încălcarea dreptului de acces la informație și la examinarea în termenul stabilit de lege a cererii din 24 septembrie 2017. În rest, se respinge pretenția cu privire la repararea prejudiciului moral.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b), art. 445 alin. (2)-(3) din Codul de procedură civilă, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se admite recursul declarat de Gheorghe Străisteanu. Se casează parțial hotărârea din 18 ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani și decizia din 12 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în partea respingerii pretenției cu privire la repararea prejudiciului moral și în această parte se emite o hotărâre nouă, după cum urmează: Se încasează din contul Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova în beneficiul lui Gheorghe Străisteanu suma de 500 lei, cu titlu de prejudiciu 9 moral, cauzat prin încălcarea dreptului de acces la informație și la examinarea în termenul stabilit de lege a cererii din 24 septembrie 2017. În rest, se respinge pretenția cu privire la repararea prejudiciului moral.

Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă judecătorii Svetlana Filincova Tamara Chișca - Doneva Dumitru Mardari Nina Vascan 10