3ra-1366/18 — constatarea incalcarii dreptului la accesul la informatie, obligarea acordarii raspunsului si incasarea prejudiciului moral

3ra-1366/18 — constatarea incalcarii dreptului la accesul la informatie, obligarea acordarii raspunsului si incasarea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosar nr. 3ra-1366/2018

prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (N. Pasecinic)

instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău (I. Cimpoi, A. Danilov, I. Secrieru)

D E C I Z I E

28 noiembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Svetlana Filincova

Tamara Chișca – Doneva

Dumitru Mardari

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului declarat de Gheorghe Străisteanu,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghe

Străisteanu împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova cu

privire la constatarea încălcării dreptului la informație, obligarea examinării cererii

și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 12 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-au

respins apelurile declarate de Gheorghe Străisteanu și de Ministerul Afacerilor

Interne al Republicii Moldova și s-a menținut hotărârea din 18 ianuarie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,

c o n s t a t ă :

La 27 octombrie 2017, Gheorghe Străisteanu a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Ministerului Afacerilor Interne al RM cu privire la constatarea

încălcării dreptului la informație, obligarea examinării cererii și repararea

prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii, reclamantul Gheorghe Străisteanu, a indicat că, la

24 septembrie 2017, ora 18:02, prin intermediul poștei electronice, a expediat la

adresa mai@mai.gov.md o cerere în baza Legii privind accesul la informație, în

care a indicat că la data de 21 iulie 2017 a expediat o cerere către Ministerul

Afacerilor Interne al Republicii Moldova, în care a indicat că solicită, în termenul

stabilit de lege, să fie informat dacă cet. Ialovoi Vladimir, Andoni Anastasia și alții

de pe foto sunt angajați a Ministerului Afacerilor Interne al RM, dacă da, să fie

informat în care Inspectorat de Poliție activează și să-i fie prezentate și alte date,

pentru a avea posibilitatea de a expedia în adresa lor o somație, apoi, în caz de

necesitate, și o acțiune civilă în instanța de judecată în scopul reparării

prejudiciului material și moral cauzat, dacă sunt angajați ai Ministerului Afacerilor

1

Interne al Republicii Moldova, să fie informat dacă la data de 14 iulie 2017, ora

16:47, persoanele nominalizate și de pe foto, erau în concediu sau trebuia să fie la

serviciu, dacă trebuia să fie la serviciu, să fie informat dacă orele aflate la „Terasa

de Vară” din parcul „La Izvor”, au fost incluse în orele de lucru la serviciu și dacă

au primit salariu pentru aceste ore.

Reclamantul Gheorghe Străisteanu a indicat că, la 12 septembrie 2017, peste

52 de zile, a primit răspuns de la Direcția de Poliție a mun. Chișinău, semnată de

Corneliu Groza, prin care a fost informat că Anastasia Petco nu este angajată al

Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova. La 21 septembrie 2017, în

cadrul ședinței de judecată la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, contravenienta

Anastasia Petco a declarat că activează în cadrul Ministerului Afacerilor Interne al

Republicii Moldova în subdiviziunea - Inspectoratul Național de Investigație.

Reclamantul a solicitat, în termenul stabilit de lege să fie informat dacă

într-adevăr contravenienta Anastasia Petco, activează în cadrul Inspectoratului

Național de Investigații, dacă da, care a fost motivul tăinuirii acestui fapt și cine

concret este cointeresat și o protejază pe Anastasia Petco de la răspundere pentru

ilegalitățile comise. Conform mesajului extras în original din poșta electronică

xxxx, angajații Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova au

recepționat cererea la poșta electronică mai@mai.gov.md în aceeași zi, 24

septembrie 2017, ora 11:54. În demersul poștei electronice, la care a fost anexată

cererea, reclamantul a indicat: „Rog să-mi confirmați recepționarea, data și

numărul de înregistrare a prezentei cereri”.

Reclamantul Gheorghe Străisteanu, a invocat că, la 25 septembrie 2017, ora

12:59, angajații Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova i-au

comunicat că cererea a fost recepționată și înregistrată cu nr. S-P/E-2026/17. Au

trecut 33 de zile de la data expedierii și recepționării cererii din data de

24 septembrie 2017, el nu a primit răspuns pe marginea informației solicitate,

fiindu-i grav încălcat dreptul la informație.

Reclamantul Gheorghe Străisteanu, a estimat mărimea prejudiciului moral în

sumă de 3 250 lei, sumă care este mai mică decât mărimea sumelor oferite de

CEDO, în cauze similare decise împotriva Moldovei, cauzat prin: sentimente de

frustrare, provocate prin caracterul ilegal al acțiunilor persoanelor cu funcții de

răspundere, din cadrul Ministerului Afacerilor Interne al RM, comise contrar

legislației; suferințe continuie din cauza ilegalităților, comise în privința sa de către

pârât, refuzul examinării plângerilor, cererilor, refuzul prezentării informației

solicitate, șantaj, amenințări, acțiuni care demonstrează refuzul aplicării legii cu

bună credință; anxietate cauzată de incertitudinea creată de angajații Ministerului

Afacerilor Interne al RM, din comportamentul cărora a înțeles că ilegalitățile

comise, în viziunea lor, este o normă de drept; suferințe psihice, stresuri, nervi,

griji, afectare sufletească și spirituală, oboseală, dificultăți, demoralizare,

descurajare, dificultatea în depășirea obstacolelor impuse, din cauza ignorării

intenționate a legislației în vigoare naționale și crearea condițiilor pentru a-și apăra

drepturile, numai la Curtea Europeană, suportând astfel cheltuieli materiale

suplimentare.

Reclamantul Gheorghe Străisteanu, a menționat că, prejudiciul moral și

material cauzat, este în directă legătură cu acțiunile ilegale ale colaboratorilor

2

Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, mai mult, este în afara

oricăror dubii că, persoanele responsabile ale Ministerului Afacerilor Interne al

RM, au acționat vădit ilegal, ignorând intenționat, termenul prevăzut de lege,

pentru soluționarea cerințelor indicate în cererea din 24 septembrie 2017 și

furnizarea informației solicitate.

Reclamantul Gheorghe Străisteanu, a susținut că, prin refuzurile nemotivate,

de a examina în termen legal cererea sa, angajații Ministerului Afacerilor Interne al

Republicii Moldova au încălcat limitele legale, iar circumstanțele în care

administrația pârâtului refuză să acționeze, i-a provocat daune morale și materiale

irecuperabile.

Reclamantul Gheorghe Străisteanu, a solicitat admiterea acțiunii, constatarea

încălcării drepturilor sale la informație și la examinarea în termen a cererii din

data de 24 septembrie 2017, obligarea Ministerului Afacerilor Interne al Republicii

Moldova să examineze cererea din 24 septembrie 2017, în strictă conformitate cu

prevederile legislației în vigoare și să-i prezinte informația solicitată, precum și

repararea prejudiciului moral în mărime de 3 250 lei.

Prin hotărârea din 18 ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,

s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghe Străisteanu

împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova cu privire la

constatarea încălcării dreptului la informație, obligarea examinării cererii din data

de 24 septembrie 2017 în termenul stabilit de lege, obligarea examinării cererii din

24 septembrie 2017 și repararea prejudiciului moral, s-a constatat încălcarea de

către Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova a dreptului lui Gheorghe

Străisteanu de acces la informație și la examinarea în termenul stabilit de lege a

cererii din 24 septembrie 2017 și s-a dispus obligarea Ministerului Afacerilor

Interne al Republicii Moldova să examineze cererea lui Gheorghe Străisteanu din

data de 24 septembrie 2017, în rest acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia din 12 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-au respins

apelurile declarate de Gheorghe Străisteanu și de către Ministerul Afacerilor

Interne al Republicii Moldova și s-a menținut hotărârea din 18 ianuarie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, în cauza civilă la cererea de chemare în

judecată depusă de Gheorghe Străisteanu împotriva Ministerului Afacerilor Interne

al Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării dreptului de acces la

informație, obligarea examinării cererii și repararea prejudiciului moral.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni, de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

După cum denotă materialele cauzei, copia deciziei motivate din

12 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost expediată participanților la proces

la data de 09 iulie 2018, prin scrisoarea de expediere nr. 7580 (f. d. 88), însă

dovada recepționării acesteia la materialele cauzei, lipsește.

În aceste circumstanțe, instanța de recurs precizează că recursul a fost depus

de Gheorghe Străisteanu, la data de 15 august 2018, cu respectarea termenului

prevăzut la art. 434 Cod de procedură civilă.

Prin cererea de recurs, recurentul Gheorghe Străisteanu, a solicitat admiterea

recursului, casarea parțială a hotărârii din 18 ianuarie 2018 și integrală a deciziei

3

din 12 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin

care să fie admise integral cerințele indicate în cererea de chemare în judecată, în

partea încasării prejudiciului moral cauzat, din contul Ministerului Afacerilor

Interne al RM în beneficiul lui Gheorghe Străisteanu în sumă de 3 250 lei, cu titlu

de prejudiciu moral cauzat prin încălcarea dreptului la examinarea în termenul

prevăzut de lege a cererii din 24 septembrie 2017 și prin refuzul de a furniza

informația și documentele solicitate.

În motivarea cererii de recurs recurentul Gheorghe Străisteanu a indicat că nu

este de acord cu hotărârile instanțelor judecătorești și le consideră neîntemeiate,

deoarece au fost încălcate normele de drept material și anume a fost aplicată o lege,

care nu trebuia să fie aplicată și a fost interpretată în mod eronat legea.

Recurentul Gheorghe Străisteanu, a menționat că decizia instanței de apel și

hotărârea primei instanțe, în partea respingerii cerinței cu privire la repararea

prejudiciului moral, au fost emise intenționat vădit ilegal, contrar tuturor

prevederilor legislației naționale și internaționale.

La 10 septembrie 2018, în adresa intimatului Ministerului Afacerilor Interne

al RM a fost expediată copia recursului declarat de Gheorghe Străisteanu cu

înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței.

Intimatul, Ministerul Afacerilor Interne al RM, la 25 septembrie 2018 a depus

referință prin care a solicitat declararea recursului inadmisibil.

Prin încheierea din 07 noiembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție, recursul

declarat de către Gheorghe Străisteanu, împotriva deciziei din 12 iunie 2018 a

Curții de Apel Chișinău, a fost considerat admisibil.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de

Gheorghe Străisteanu urmează a fi admis, se casează parțial hotărârea din data de

18 ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani și decizia din data de

12 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în partea respingerii pretenției cu privire

la repararea prejudiciului moral și în această parte se emite o hotărâre nouă, după

cum urmează: Se încasează din contul Ministerului Afacerilor Interne al Republicii

Moldova în beneficiul lui Gheorghe Străisteanu suma de 500 lei, cu titlu de

prejudiciu moral, cauzat prin încălcarea dreptului de acces la informație și la

examinarea în termenul stabilit de lege a cererii din 24 septembrie 2017. În rest, se

respinge pretenția cu privire la repararea prejudiciului moral, din următoarele

considerente.

În conformitate art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă, judecând

recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele

invocate în recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii

atacate, fără a administra noi dovezi.

Articolul 444 din Codul de procedură civilă consemnează că, recursul se

examinează fără înștiințarea participanților la proces.

Iar, în conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă,

instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze

integral sau parțial decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe,

pronunțând o nouă hotărâre.

4

Din materialele cauzei, Colegiul reține că, la 27 octombrie 2017, Gheorghe

Străisteanu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului

Afacerilor Interne al RM cu privire la constatarea încălcării dreptului la informație,

obligarea examinării cererii și încasarea prejudiciului moral.

Prin hotărârea din 18 ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,

s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghe Străisteanu

împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova cu privire la

constatarea încălcării dreptului la informație, obligarea examinării cererii din data

de 24 septembrie 2017 în termenul stabilit de lege, obligarea examinării cererii din

24 septembrie 2017 și repararea prejudiciului moral, s-a constatat încălcarea de

către Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova a dreptului lui Gheorghe

Străisteanu de acces la informație și la examinarea în termenul stabilit de lege a

cererii din 24 septembrie 2017 și s-a dispus obligarea Ministerului Afacerilor

Interne al Republicii Moldova să examineze cererea lui Gheorghe Străisteanu din

data de 24 septembrie 2017, în rest acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia din 12 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-au respins

apelurile declarate de Gheorghe Străisteanu și de către Ministerul Afacerilor

Interne al Republicii Moldova și s-a menținut hotărârea din 18 ianuarie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, în cauza civilă la cererea de chemare în

judecată depusă de Gheorghe Străisteanu împotriva Ministerului Afacerilor Interne

al Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării dreptului de acces la

informație, obligarea examinării cererii și repararea prejudiciului moral.

Conform art. 21 alin. (1) din Legea RM nr. 982 din 11 mai 2000 privind

accesul la informație, persoana care se consideră lezată într-un drept sau interes

legitim de către furnizorul de informații poate ataca acțiunile acestuia atît pe cale

extrajudiciară, cît și direct în instanța de contencios administrativ competentă.

Art. 23 alin. (1) din legea citată supra prevede că, în cazul în care persoana

care consideră că drepturile sau interesele legitime în ceea ce privește accesul la

informație i-au fost lezate, precum și în cazul în care nu este satisfăcută de soluția

dată de către conducerea furnizorului de informații sau de către organul ierarhic

superior al acestuia, ea poate ataca acțiunile sau inacțiunea furnizorului de

informații direct în instanța de contencios administrativ competentă.

Conform art. 10 din Legea RM nr. 982 din 11 mai 2000 privind accesul la

informative, persoana are dreptul de a solicita furnizorilor de informații, personal

sau prin reprezentanții săi, orice informații aflate în posesia acestora, cu excepțiile

stabilite de legislație. Dreptul persoanei de a avea acces la informații, inclusiv la

informațiile cu caracter personal, nu poate fi îngrădit decît în condițiile legii. Orice

persoană care solicită acces la informații în conformitate cu prezenta lege este

absolvită de obligația dea-și justifica interesul pentru informațiile solicitate.

Art. 11 alin. (1) lit. 1) a Legii privind accesul la informație nr. 982 din data de

11 mai 2000, stabilește că, furnizorul de informații, în conformitate cu

competențele care îi revin, este obligat să asigure informarea activă, corectă și la

timp a cetățenilor asupra chestiunilor de interes public și asupra problemelor de

interes personal.

Conform art. 15 alin. (1-3) din Legea RM nr. 982 din 11 mai 2000 privind

accesul la informație, cererile scrise cu privire la accesul la informație vor fi

5

înregistrate în conformitate cu legislația cu privire la registre și petiționare. Cererile

respective vor fi examinate și satisfăcute de funcționarii publici responsabili de

furnizarea informațiilor. Deciziile, luate în conformitate cu prezenta lege, vor fi

comunicate solicitantului într-un mod ce ar garanta recepționarea și conștientizarea

acestora.

Art. 16 alin. (1) din Legea RM nr. 982 din 11 mai 2000 privind accesul la

informație stabilește că, informațiile, documentele solicitate vor fi puse la

dispoziția solicitantului din momentul în care vor fi disponibile pentru a fi

furnizate, dar nu mai tîrziu de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii de

acces la informație.

Instanța de recurs indică că, reclamantul Gheorghe Străisteanu, în motivarea

acțiunii a menționat că, la 24 septembrie 2017, ora 18:02, prin intermediul poștei

electronice, a expediat la adresa mai@mai.gov.md o cerere, prin care a solicitat să

fie informat dacă Ialovoi Vladimir, Andoni Anastasia și alții de pe foto sunt

angajați a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova și dacă da, să fie

informat în care Inspectorat de Poliție activează aceștia, să-i fie prezentate și alte

date, pentru a avea posibilitatea de a expedia în adresa lor o somație, apoi, în caz

de necesitate, și o acțiune civilă în instanța de judecată, în scopul reparării

prejudiciului material și moral cauzat, dacă sunt angajați ai Ministerului Afacerilor

Interne al Republicii Moldova, să fie informat dacă la data de 14 iulie 2017, ora

16:47, persoanele nominalizate și de pe foto, erau în concediu sau trebuiau să fie la

serviciu, dacă trebuiau să fie la serviciu, să fie informat dacă orele aflate la „Terasa

de Vară” din parcul „La Izvor”, au fost incluse în orele de lucru la serviciu și dacă

au primit salariu pentru aceste ore.

Colegiul menționează că, la 12 septembrie 2017, peste 52 de zile, de la

adresarea cererii, prin care a solicitat infomația menționată supra, reclamantul

Gheorghe Străisteanu a primit un răspuns de la Direcția de Poliție a mun. Chișinău,

prin care a fost informat că Anastasia Petco nu este angajată al Ministerului

Afacerilor Interne al Republicii Moldova (f.d.13), deși la 21 septembrie 2017, în

cadrul ședinței de judecată la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, Anastasia

Petco a declarat că, activează în cadrul Ministerului Afacerilor Interne al Republici

Moldova, în subdiviziunea - Inspectoratul Național de Investigație (f.d.14).

Instanța de recurs relevă că, reclamantul Gheorghe Străisteanu, la data de

24 septembrie 2017 a expediat, prin poșta electronică, cerere către Ministerul

Afacerilor Interne al Republicii Moldova, prin care a solicitat să fie informat dacă

Anastasia Petco activează în cadrul Inspectoratului Național de Investigații și dacă

da, care a fost motivul tăinuirii acestui fapt și cine concret este cointeresat și o

protejază pe Anastasia Petco de la răspundere pentru ilegalitățile comise (f.d.12,

16).

Conform răspunsului Ministerului Afacerilor Interne al Republcii Moldova,

din 25 septembrie 2017, lui Gheorghe Străisteanu i-a fost comunicat faptul că,

cererea sus menționată, a fost recepționată și înregistrată cu nr. S-P/E-2026/17

(f.d.17).

Colegiul relevă că, prin cererea din 24 septembrie 2017, Gheorghe Străsiteanu

a solicitat accesul la informație, care urma conform art. 16 alin. (1) din Legea RM

nr. 982 din 11 mai 2000 privind accesul la informative, a fi furnizată în cel mult 15

6

zile, de la data înregistrării cererii, însă Ministerul Afacerilor Interne al Republicii

Moldova nu a respectat această obligație.

Or, Colegiul indică că, instanțele ierarhic inferioare corect au constatat că,

răspunsul nr. S-519/17 din 30 august 2017, care reclamantul nici nu neagă că l-a

primit, se referă la petiția nr. nr. S-519/17 din 01 august 2017 (f.d.13) iar, la data

de 24 septembrie 2014 Gheorghe Străisteanu a solicitat să fie informat dacă

Anastasia Petco activează în cadrul Inspectoratului Național de Investigații și dacă

da, care a fost motivul tăinuirii acestui fapt și cine concret este cointeresat și o

protejază pe Anastasia Petco de la răspundere pentru ilegalitățile comise,

informație care nu a fost comunicată de Ministerul Afacerilor Interne al Republicii

Moldova reclamantului.

Avînd în vedere că nu au fost administrate alte probe, ce ar confirma faptul că

reclamantul Gheorghe Străisteanu a primit în termen, răspunsul la cererea de acces

la informație din 24 septembrie 2017, Colegiul conchide că, instanțele ierahic

inferioare corect au constatat încălcarea de către Ministerul Afacerilor Interne al

Republicii Moldova a dreptului lui Gheorghe Străisteanu de acces la informație și

la examinarea în termenul stabilit de lege a cererii din 24 septembrie 2017.

Respectiv, nesoluționarea în termenul legal a unei cereri produce efecte

juridice, împiedicîndu-l pe Gheorghe Străisteanu de a-și realiza un interes al său,

interes ce face obiectul cererii, la care nu a primit răspunsul solicitat în termen, or,

accesul la informațiile oficiale constituie un drept fundamental al persoanei de a fi

informat, o modalitate de control asupra activității autorităților /instituțiilor

publice, de stimulare a formării opiniilor și participării active a populației la

procesul de luare a deciziilor în spirit democratic.

Le fel, Colegiul indică că instanțele ierarhic inferioare corect au obligat

Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova să examineze cererea lui

Gheorghe Străisteanu din data de 24 septembrie 2017, or în așa mod se va asigura

dreptul reclamantului la informație.

Cu referire la pretenția privind încasarea prejudiciului moral, instanța de

recurs relevă următoarele.

Conform art. 24 al Legii RM nr. 982 din 11 mai 2000 privind accesul la

informație, în funcție de gravitatea efectelor pe care le-a avut refuzul nelegitim al

funcționarului public, responsabil pentru furnizarea informațiilor oficiale, de a

asigura accesul la informația solicitată, instanța de judecată decide aplicarea unor

sancțiuni în conformitate cu legislația, repararea prejudiciului cauzat prin refuzul

nelegitim de a furniza informații sau prin alte acțiuni ce prejudiciază dreptul de

acces la informații, precum și satisfacerea neîntîrziată a cererii solicitantului.

Art.1422 alin. (1) și (2) Cod civil, prevede că, în cazul în care persoanei i s-a

cauzat un prejudiciu moral (suferințe psihice sau fizice) prin fapte ce atentează la

drepturile ei personale nepatrimoniale, precum și în alte cazuri prevăzute de

legislație, instanța de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la

reparația prejudiciului prin echivalent bănesc. Prejudiciul moral se repară

indiferent de existența și întinderea prejudiciului patrimonial.

Astfel, cu referire la cuantumul prejudiciului moral, Colegiul relevă că, unul

din criteriile orientative generale de apreciere a prejudiciului moral este criteriul

echității, care exprimă că, indemnizația trebuie să prezinte o justă și integrală

7

despăgubire. În temeiul CEDO, acest criteriu se traduce prin necesitatea ca,

partea vătămată să primească o satisfacție echitabilă pentru prejudiciul moral

suferit. Cuantumul despăgubirilor trebuie astfel stabilit, încât acestea să aibă efect

compensatoriu și nu trebuie să constituie nici sume excesive pentru autorii

daunelor și nici venituri nejustificative pentru victimele daunelor.

Colegiul relevă că, instanțele ierahic inferioare eronat au respins pretenția

reclamantului Gheorghe Străisteanu privind încasarea de la Ministerul Afacerilor

Interne al Republici Moldova a prejudiciului moral, în mărime de 3 250 lei.

Mai mult, deși în motivarea hotărîrii din 18 ianuarie 2018, prima instanță

indică că, lipsa unui răspuns la solicitarea reclamantului în termenul stabilit de

lege, constituie o inacțiune ilegală a autorității publice, ce cauzează cert suferințe

psihice solicitantului, respinge pretenția privind încasarea prejudiciului moral.

Astfel, instanța de recurs menționează că lipsa unui răspuns la cererea din

data de 24 septembrie 2017 adresată de Gheorghe Străisteanu, i-a cauzat acestuia

un prejudiciu moral, prin crearea sentimentelor de frustrare cauzate de caracterul

acțiunilor angajaților Ministerului Afacerilor Interne al Republici Moldova, care au

omis să acorde accesul la informație reclamantului în termenul prevăzut de lege.

Instanța de recurs menționează că instanțele ierahic inferioare eronat au

constatat că, repararea prejudiciului moral cauzat reclamantului Gheorghe

Străisteanu, în litigiul dedus judecății, este posibilă prin constatarea încălcării

drepturilor reclamantului și obligarea autorității de a le înlătura, or, Ministerul

Afacerilor Interne al Republicii Moldova nu a asigurat accesul la informație, nici

pe parcursul examinării cauzei, evitînd să prezinte reclamantului Gheorghe

Străisteanu informația solicitat de către acesta.

Totodată, în litigiu dedus judecății, acordarea sumei de 3 250 lei, ar înlătura

caracterul de „satisfacție echitabilă” al despăgubirilor și nu ar atinge scopul și

finalitatea prevăzută de lege.

Astfel, instanța de recurs menționează că, suma de 500 lei, cu titlu de

prejudiciu moral, este suficientă pentru acoperirea prejudiciului cauzat prin

încălcarea de către Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova a dreptului

de acces la informație și la examinarea în termenul stabilit de lege a cererii din data

de 24 septembrie 2017.

La fel, Colegiul menționează că în motivarea hotărîrii din 18 ianuarie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani este indicat că urmează a fi respinsă

pretenția reclamantului Gheorghe Străisteanu cu privire la încasarea prejudiciului

moral, în sumă de 2 600 lei din contul Procuraturii Generale, deși pretenția a fost

înaintată către Ministerul Afacerilor Interne a Republicii Moldova (f.d.57).

În aceste circumstanțe, instanța de recurs indică că instanțele de judecată,

trebuie, să emită o hotărâre clară, având în vedere caracterul determinant al

concluziilor sale, în temeiul principiului clarității hotărârii judecătorești, iar prima

instanță a admis neclarități în soluția adoptată.

Distinct justificărilor expuse supra, instanța de recurs învederează

jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care statuează că, întinderea

motivării depinde de diversitatea mijloacelor pe care o parte le poate ridica în

instanță, precum și de prevederile legale, de obiceiuri, de principiile doctrinale și

de practicile diferite privind prezentarea și redactarea sentințelor și hotărârilor în

8

diferite state (Boldea împotriva României din 15 februarie 2007, paragraful 29;

Van den Hurk împotriva Olandei din 19 aprilie 1994, paragraful 61), iar pentru a

răspunde cerințelor procesului echitabil, motivarea ar trebui să evidențieze că

judecătorul a examinat cu adevărat chestiunile esențiale ce i-au fost prezentate

(Boldea împotriva României din 15 februarie 2007, paragraful 29; Helle împotriva

Finlandei din data de 19 februarie 1997, paragraful 60).

La capitolul legalității hotărârilor instanței de judecată, jurisprudența CtEDO

în repetate rânduri a statuat necesitatea motivării hotărârilor instanței, unde funcția

unei decizii motivate este să demonstreze părților că ele au fost auzite. Dreptul de a

fi auzit include nu doar posibilitatea de a aduce argumente instanței, dar de

asemenea o obligație corespunzătoare a instanței de a arăta, în motivarea sa,

motivele pentru care anumite argumente au fost acceptate sau respinse.

CtEDO a menționat că, este motivată în mod corespunzător o decizie care permite

părților să facă uz efectiv de dreptul lor de a face apel (Hirvisaari împotriva

Finlandei).

Ca urmare a celor reținute supra, în sensul art. 6 alin. (1) al CEDO, instanța de

recurs ține să menționeze că, instanțele de judecată, trebuie, să indice cu suficientă

claritate motivele pe care-și întemeiază hotărârile, iar având în vedere caracterul

determinant al concluziilor sale, să prezinte noțiunile, ce implică o apreciere a

faptelor supuse aprecierii. De asemenea, noțiunea de proces echitabil impune ca

instanța de judecată să nu-și motiveze doar sumar hotărârea sa, ci să examineze

efectiv problemele esențiale care-i sunt supuse aprecierii și să nu să se rezume doar

la probarea concluziilor unei părți.

Reiterând, motivele de fapt și de drept, expuse mai sus, recursul declarat de

Gheorghe Străisteanu urmează a fi admis, se casează parțial hotărârea din data de

18 ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani și decizia din data de

12 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în partea respingerii pretenției cu privire

la repararea prejudiciului moral și în această parte se emite o hotărâre nouă, după

cum urmează: Se încasează din contul Ministerului Afacerilor Interne al Republicii

Moldova în beneficiul lui Gheorghe Străisteanu suma de 500 lei, cu titlu de

prejudiciu moral, cauzat prin încălcarea dreptului de acces la informație și la

examinarea în termenul stabilit de lege a cererii din 24 septembrie 2017. În rest, se

respinge pretenția cu privire la repararea prejudiciului moral.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b), art. 445 alin. (2)-(3) din Codul de

procedură civilă, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de Gheorghe Străisteanu.

Se casează parțial hotărârea din 18 ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Buiucani și decizia din 12 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în partea

respingerii pretenției cu privire la repararea prejudiciului moral și în această parte

se emite o hotărâre nouă, după cum urmează:

Se încasează din contul Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova

în beneficiul lui Gheorghe Străisteanu suma de 500 lei, cu titlu de prejudiciu

9

moral, cauzat prin încălcarea dreptului de acces la informație și la examinarea în

termenul stabilit de lege a cererii din 24 septembrie 2017.

În rest, se respinge pretenția cu privire la repararea prejudiciului moral.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Svetlana Filincova

Tamara Chișca - Doneva

Dumitru Mardari

Nina Vascan

10