3ra-784/19 — constatarea încălcării dreptului de acces la informație, obligarea examinării cererii și repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 3ra-784/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (jud: C. Valah)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, V. Mihaila, V. Sîrbu)

Î N C H E I E R E

10 iulie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nicolae Craiu

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului depus de Inspectoratul de Poliție Râșcani

al Direcției de Poliție municipiul Chișinău,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Gheorghe Străisteanu împotriva Inspectoratului de Poliție Râșcani cu privire la

constatarea încălcării dreptului de acces la informație, obligarea examinării cererii

și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 30 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul declarat de Inspectoratul de Poliție Râșcani și a fost menținută

hotărârea din 18 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,

c o n s t a t ă:

La 27 iulie 2018 Gheorghe Străisteanu a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Inspectoratului de Poliție Râșcani cu privire la constatarea încălcării

dreptului de acces la informație, obligarea examinării cererii și repararea

prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la 26 iunie 218, ora 09:59, a

expediat în adresa pârâtului prin poșta electronică, o cerere semnată digital în care a

indicat că, la data de 21 iunie 2018, ora 17:21, prin poșta electronică, a expediat în

adresa Inspectoratului de Poliție Râșcani o contestație împotriva încheierii, deciziei

agentului constatator din cadrul Inspectoratului de Poliție Râșcani, mun. Chișinău,

emise vădit ilegal pe faptele sesizate în plângerea din 17 mai 2018, despre comiterea

unei contravenții de către Galina Iovu. În demersul poștei electronice a solicitat să

fie informat despre recepționarea, data și numărul de înregistrare a contestației

expediate, însă angajații Inspectoratului de Poliție Râșcani nu i-au confirmat cele

solicitate de el.

Astfel, a solicitat repetat să fie informat care este data și numărul de înregistrare

a contestației din 21 iunie 2018; la care persoană responsabilă din cadrul

Inspectoratului de Poliție Râșcani se află în procedura de examinare; la ce etapă de

examinare; la ce dată a fost expediată către Judecătoria Chișinău, sediul Rțșcani și

care este numărul de ieșire a documentului.

1

A menționat că din data expedierii cererii din 26 iunie 2018 au trecut 32 de zile,

însă răspuns la cerere și informația solicitată nu a primit.

A considerat că pârâtul i-a încălcat dreptul la acces la informație și la

examinarea cererii în termenul stabilit de lege de 15 zile.

La fel, a susținut că prin cererea din 26 iunie 2018 a solicitat o informație ce nu

necesita o studiere și examinare complexă, și respectiv, aceasta urma să fie

examinată și furnizată fără întârziere sau în termen de cel mult 15 zile de la data

înregistrării.

A mai arătat că prejudiciul moral și material este în directă legătură cu acțiunile

pârâtului, care a ignorat termenul legal pentru soluționarea cererii din 26 iunie 2018,

furnizarea informației fiind necesară pentru a fi prezentată judecătorului de

instrucție.

Prin refuzul nemotivat de a examina în termen legal cererea, a considerat că

pârâtul a încălcat legislația, ceea ce i-a provocat daune materiale și morale,

prejudiciul moral fiind estimat la suma de 5100 lei, care este mai mic decât sumele

acordate de Curtea Europeană în cauze similare.

Reclamantul și-a întemeiat pretențiile pe prevederile art. 6, art. 11 alin. (1) lit.

l), art. 15 alin. (3), art. 16, art. 18, art. 19, art. 21 alin. (1), art. 23 alin. (1), art. 24 din

Legea privind accesul la informație nr. 982 din 11 mai 2000, art. 16 alin. (1) din

Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000 și art. 1398, 1404,

1416, 1422 și 1423 Cod civil.

A solicitat constatarea încălcării dreptului de acces la informație și dreptului la

examinarea cererii din 26 iunie 2018 în termenul stabilit de lege; obligarea

Inspectoratului de Poliție Râșcani să examineze cererea din 26 iunie 2018 în strictă

conformitate cu prevederile legislației în vigoare și să-i prezinte informația

solicitată; încasarea din contul Inspectoratului de Poliție Râșcani în beneficiul său a

sumei de 5 100 lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin încălcarea dreptului de

acces la informație, prin refuzul de a furniza informația solicitată și prin încălcarea

dreptului la examinarea în termenul legal a cererii.

Prin hotărârea din 18 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,

cererea de chemare în judecată a fost admisă parțial. A fost constatată încălcarea

dreptului lui Gheorghe Străisteanu de acces la informație și dreptului de examinare

a cererii din 26 iunie 2018. A fost obligat Inspectoratul de Poliție Râșcani municipiul

Chișinău de a examina cererea lui Gheorghe Străisteanu din 26 iunie 2018 și să-i

prezinte informația solicitată. S-a încasat din contul Inspectoratului de Poliție

Râșcani în beneficiul lui Gheorghe Străisteanu prejudiciul moral în mărime de 100

lei. În rest, acțiunea a fost respinsă.

La 19 octombrie 2018 Inspectoratul de Poliție Râșcani a declarat apel împotriva

hotărârii din 18 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.

Prin decizia din 30 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Inspectoratul de Poliție Râșcani și a fost menținută hotărârea din 18

octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.

Pentru a decide astfel, instanța de apel și-a întemeiat soluția pe prevederile art.

10, art. 11, art. 16, art. 21, art. 23 alin. (1), art. 24 din Legea privind accesul la

informație nr. 982 din 11 mai 2000, art. 3 alin. (1) din Legea contenciosului

administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000, art. 118 Cod de procedură civilă.

2

În contextul normelor enunțate, instanța de apel a apreciat ca fiind întemeiată

concluzia primei instanțe referitoare la admiterea parțială a cererii de chemare în

judecată.

În acest sens, instanța de apel a reținut că cererea lui Gheorghe Străisteanu din

26 iunie 2018, nu a fost examinată și soluționată de către Inspectoratul de Poliție

Râșcani în modul corespunzător, fiind astfel îngrădit accesul la informație a

solicitantului.

Curtea de Apel Chișinău a menționat că apelantul nu și-a realizat obligația de

a prezenta probe ce ar demonstra în mod implicit examinarea cererii lui Gheorghe

Străisteanu, iar probele la care face referire apelantul nu se referă la examinarea

cererii din 26 iunie 2018.

Subsecvent, instanța de apel a considerat că prima instanță corect a dispus și

încasarea prejudiciului moral în sumă de 100 lei, care este echitabilă suferințelor

suportate de către reclamant.

Prin urmare, instanța de apel a conchis că prima instanță a dat o apreciere

obiectivă probelor administrate, a constatat și elucidat pe deplin toate circumstanțele

care au importanță pentru soluționarea cauzei și corect a aplicat normele de drept

material și procedural.

La 13 mai 2019 Inspectoratul de Poliție Râșcani a depus recurs împotriva

deciziei din 30 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând-o neîntemeiată și ilegală prin faptul că au fost încălcate și aplicate

eronat normele de drept material.

A menționat că instanța de apel nu a dat o apreciere corespunzătoare probelor

administrate la dosar, iar concluziile instanței de apel sunt în contradicție cu

materialele cauzei.

Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și

hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ,

reține că prezentul litigiu a fost soluționat în baza Legii contenciosului administrativ

nr. 793-XIV din 10 februarie 2000.

Prin Legea nr.116 din data de 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ

al Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) al Codului administrativ, prezentul cod intră

în vigoare la 1 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a

prezentului cod se abrogă Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10

februarie 2000.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) al Codului administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la

intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, însă rezultând din

3

aceeași normă legală, Completul specializat va examina admisibilitatea cererii de

recurs prin prisma prevederilor Codului de procedură civilă, având în vedere că

prezenta procedură de contencios administrativ a fost inițiată până la intrarea în

vigoare a Codului administrativ.

În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 30 ianuarie 2019, dar

date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurent la dosar lipsesc.

Astfel, recursul depus la 13 mai 2019, este în termen.

Examinând temeiurile recursului depus de Inspectoratul de Poliție Râșcani, în

raport cu materialele cauzei civile, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul specializat al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul depus de către

Inspectoratul de Poliție Râșcani, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432

alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv

nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul specializat al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform

secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul specializat al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că

procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în

recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură

civilă.

4

În această ordine de idei, completul specializat al Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor

de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate

de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,

nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul specializat al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Inspectoratul de Poliție Râșcani.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) Cod administrativ, art. 270, 433 lit. a), 440

alin. (1) Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Inspectoratul de Poliție Râșcani al Direcției de Poliție

municipiul Chișinău, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nicolae Craiu

Iurie Bejenaru

5