3ra-1216/19 — contestarea actului administrativ ș.a.

Dosarul nr. 3ra-1216/19

Prima instanță: Judecătoria Căușeni, sediul central ( jud: S.Pleșca)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău ( jud: V.Clima, E.Palanciuc, A.Malîi )

ÎNCHEIERE

18 decembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic

Judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea cererii de recurs depusă de către Oficiul teritorial

Căușeni al Cancelariei de Stat,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

către Oficiul teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului orășenesc

Căușeni, intervenient accesoriu Consiliul raional Căușeni cu privire la contestarea

actului administrativ,

împotriva deciziei din 12 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de către Oficiul teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat,

constată:

La data de 24 august 2018 Oficiul teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat a

depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului orășenesc Căușeni,

intervenient accesoriu Consiliul raional Căușeni cu privire la contestarea actului

administrativ.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, în cadrul efectuării controlului de

legalitate a actelor administrative emise de autoritățile administrației publice locale, în

conformitate cu prevederile art. 64 alin. (1) lit. a) din Legea privind administrația

publică locală și ale pct. 9 alin. (2) lit. b) și 12 lit. c) din Regulamentul cu privire la

organizarea și funcționarea oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat, s-au constatat

circumstanțe de fapt și de drept, care servesc temei de înaintare a prezentei cereri.

A menționat că, în urma exercitării controlului asupra deciziei pârâtului nr. 4/17

din 08 mai 2018 „Cu privire la modificarea hotarelor unui teren și transmiterea în

proprietate a bunului imobil”, prin care au fost modificate hotarele terenului proprietate

publică, amplasat în intravilanul XXXXX nr. cadastral XXXXX, cu schimbarea

suprafeței de la 0,07 ha la 0,1024 ha și prin pct. 2 al deciziei nominalizate a fost

transmis din proprietatea Consiliului orășenesc Căușeni bunul imobil cu nr. cadastral

XXXXX, cu suprafața totală de 0,1024 ha din XXXXX, cu titlu gratuit, în proprietatea

raionului Căușeni, s-a stabilit că, decizia respectivă a fost adoptată cu derogare de la

legislația în vigoare.

A susținut că, clauza de emitere a actului administrativ contestat este eronată,

deoarece se face referire la cadrul legal, care nu are nicio tangență cu titlul și cu partea

1

decisivă a actului indicat, emitentul făcând trimitere la Legea nr. 354 din 28 octombrie

2004 cu privire la formarea bunurilor imobile, or, Legea menționată se aplică atunci

când se inițiază procedura de formare a bunului imobil prin separare, divizare,

comasare, combinare sau reparcelare.

A relevat că, conform datelor din Registrul bunurilor imobile, terenul cu

nr.cadastral XXXXX, modul de folosință pentru construcții, aparține cu drept de

proprietate orașului Căușeni.

A declarat că, la adoptarea deciziei contestate, emitentul urma să țină cont de

ordinul Agenției Relații Funciare și Cadastru nr. 70 din 04 august 2017 privind

aprobarea Instrucțiunii cu privire la modul de executare a lucrărilor cadastrale la nivel

de teren.

A invocat că, Consiliul orășenesc Căușeni urma să actualizeze planul cadastral și

doar după efectuarea modificării suprafeței în Registrul bunurilor imobile, într-o altă

ședință să inițieze procedura de transmitere a bunului imobil cu nr. cadastral XXXXX

cu suprafața modificată.

A menționat că, la data de 04 iulie 2018 s-a adresat la pârât cu o notificare, prin

care a solicitat, în termen de 30 de zile, abrogarea deciziei Consiliului orășenesc

Căușeni nr.4/17 din 08 mai 2018 „Cu privire la modificarea hotarelor unui teren și

transmiterea în proprietate a bunului imobil”, însă prin decizia acestuia nr. 7/5.2 din 10

august 2018 notificarea a fost respinsă.

A solicitat anularea deciziei Consiliului orășenesc Căușeni nr. 4/17 din 08 mai

2018 „Cu privire la modificarea hotarelor unui teren și transmiterea în proprietate a

bunului imobil”.

Prin hotărârea din 20 februarie 2019 a Judecătoriei Căușeni, sediul central a fost

respinsă acțiunea depusă de către Oficiul teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat ca

fiind tardivă.

Prin decizia din 12 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul

declarat de către Oficiul teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat.

În susținerea soluției sale, instanța de apel, făcând trimitere la prevederile art. 1

alin. (2), 3, 14 alin. (1), 16 alin. (1) și 17 alin. (1) din Legea contenciosului

administrativ, în vigoare pînă la 01 aprilie 2019 și ale art. 68 alin. (1) și (2) din Legea

privind administrație publică locală, a constatat că, Oficiul teritorial Căușeni al

Cancelariei de Stat a omis termenul de 30 de zile pentru depunerea cererii prealabile,

situație ce denotă că, acțiunea apelantului-reclamant este tardivă și corect a fost respinsă

de prima instanță.

În acest sens, instanța de apel a reținut că, decizia Consiliului orășenesc Căușeni

nr.4/17 din 08 mai 2018 „Cu privire la modificarea hotarelor unui teren și transmiterea

în proprietate a bunului imobil” a fost comunicată Oficiului teritorial Căușeni al

Cancelariei de Stat la data de 30 mai 2018, situație ce denotă că, termenul de înaintare a

notificării (cererii prealabile) urmează a fi calculat din ziua de 31 mai 2018, adică ziua

următoare zilei în care decizia i-a fost comunicată.

Totodată, instanța de apel a reținut că, conform materialelor dosarului, Oficiul

teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat a înaintat notificarea (cererea prealabilă) la data

de 04 iulie 2018, adică după expirarea termenului de 30 de zile stabilit de art. 68 alin.(2)

din Legea privind administrația publică locală.

Instanța de apel a menționat că, odată ce este dovedit cu certitudine că, Oficiul

teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat a omis termenul de prescripție și intimatul-pârât

a invocat aceasta întru apărarea sa, se consideră stins dreptul subiectiv la apărarea

2

intereselor pe calea acțiunii civile și acțiunea urmează a fi respinsă ca tardivă, fără a se

intra în dezbaterea fondului cauzei.

La data de 16 august 2019 Oficiul teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat a depus

recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitînd admiterea acestuia, casarea

integrală a deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi

hotărâri cu privire la admiterea acțiunii.

În motivarea recursului a indicat că, nu este de acord cu decizia instanței de apel

și hotărârea primei instanțe, deoarece instanțele judecătorești nu au constatat toate

circumstanțele importante ale cauzei, interpretând eronat prevederile legale.

A menționat că, instanțele judecătorești au interpretat eronat prevederile art. 17

din Legea contenciosului administrativ, care reglementează că, actele administrative cu

caracter normativ considerate ilegale pot fi atacate oricând.

A susținut că, decizia contestată poartă un caracter normativ, deoarece consiliul

local, prin aceasta, decide administrarea patrimoniului public al UAT or. Căușeni.

Prin referința depusă la data de 17 septembrie 2019 Consiliul orășenesc Căușeni a

solicitat respingerea recursului ca inadmisibil.

Examinând admisibilitatea cererii de recurs, Completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în

vigoare la 01 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor

prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul

administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a

prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru

procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Prin urmare, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor de contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție va aprecia condițiile de admisibilitate a recursului în conformitate

cu prevederile art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, adică conform reglementărilor

anterioare intrării în vigoare a Codului administrativ.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă

legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții

Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Decizia instanței de apel a fost adoptată la data de 12 iunie 2019 și a fost

notificată recurentului la data de 17 iulie 2019, fapt confirmat prin avizul de recepție a

acesteia (f. d. 76), respectiv, recursul depus de către Oficiul teritorial Căușeni al

Cancelariei de Stat, la data de 16 august 2019, este în termen.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei de contencios

administrativ, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

3

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4).

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că, recursul depus de către Oficiul teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat nu

se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei,

dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în

verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în

art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

4

Totodată, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor de contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie

efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel

recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza

Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul depus de către

Oficiul teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara recursul

depus de către Oficiul teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 193, 195, 230 și 258 alin. (3) din Codul administrativ și

art. 270 din Codul de procedură civilă, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de către Oficiul teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Mariana Pitic

Judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

5