3ra-1216/19 — contestarea actului administrativ ș.a.
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ ş.a.
- Temei legal
- Temeiurile declarării recursului
3ra-1216/19 — contestarea actului administrativ ș.a. (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 3ra-1216/19 Prima instanță: Judecătoria Căușeni, sediul central ( jud: S.Pleșca) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău ( jud: V.Clima, E.Palanciuc, A.Malîi ) ÎNCHEIERE 18 decembrie 2019 mun.
Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic Judecătorii Iurie Bejenaru Nicolae Craiu examinând admisibilitatea cererii de recurs depusă de către Oficiul teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de către Oficiul teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului orășenesc Căușeni, intervenient accesoriu Consiliul raional Căușeni cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei din 12 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de către Oficiul teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat, constată: La data de 24 august 2018 Oficiul teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului orășenesc Căușeni, intervenient accesoriu Consiliul raional Căușeni cu privire la contestarea actului administrativ.
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, în cadrul efectuării controlului de legalitate a actelor administrative emise de autoritățile administrației publice locale, în conformitate cu prevederile art. 64 alin. (1) lit. a) din Legea privind administrația publică locală și ale pct. 9 alin. (2) lit. b) și 12 lit. c) din Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat, s-au constatat circumstanțe de fapt și de drept, care servesc temei de înaintare a prezentei cereri.
A menționat că, în urma exercitării controlului asupra deciziei pârâtului nr. 4/17 din 08 mai 2018 „Cu privire la modificarea hotarelor unui teren și transmiterea în proprietate a bunului imobil”, prin care au fost modificate hotarele terenului proprietate publică, amplasat în intravilanul XXXXX nr. cadastral XXXXX, cu schimbarea suprafeței de la 0,07 ha la 0,1024 ha și prin pct. 2 al deciziei nominalizate a fost transmis din proprietatea Consiliului orășenesc Căușeni bunul imobil cu nr. cadastral XXXXX, cu suprafața totală de 0,1024 ha din XXXXX, cu titlu gratuit, în proprietatea raionului Căușeni, s-a stabilit că, decizia respectivă a fost adoptată cu derogare de la legislația în vigoare.
A susținut că, clauza de emitere a actului administrativ contestat este eronată, deoarece se face referire la cadrul legal, care nu are nicio tangență cu titlul și cu partea 1 decisivă a actului indicat, emitentul făcând trimitere la Legea nr. 354 din 28 octombrie 2004 cu privire la formarea bunurilor imobile, or, Legea menționată se aplică atunci când se inițiază procedura de formare a bunului imobil prin separare, divizare, comasare, combinare sau reparcelare. A relevat că, conform datelor din Registrul bunurilor imobile, terenul cu nr.cadastral XXXXX, modul de folosință pentru construcții, aparține cu drept de proprietate orașului Căușeni. A declarat că, la adoptarea deciziei contestate, emitentul urma să țină cont de ordinul Agenției Relații Funciare și Cadastru nr. 70 din 04 august 2017 privind aprobarea Instrucțiunii cu privire la modul de executare a lucrărilor cadastrale la nivel de teren.
A invocat că, Consiliul orășenesc Căușeni urma să actualizeze planul cadastral și doar după efectuarea modificării suprafeței în Registrul bunurilor imobile, într-o altă ședință să inițieze procedura de transmitere a bunului imobil cu nr. cadastral XXXXX cu suprafața modificată. A menționat că, la data de 04 iulie 2018 s-a adresat la pârât cu o notificare, prin care a solicitat, în termen de 30 de zile, abrogarea deciziei Consiliului orășenesc Căușeni nr.4/17 din 08 mai 2018 „Cu privire la modificarea hotarelor unui teren și transmiterea în proprietate a bunului imobil”, însă prin decizia acestuia nr. 7/5.2 din 10 august 2018 notificarea a fost respinsă. A solicitat anularea deciziei Consiliului orășenesc Căușeni nr. 4/17 din 08 mai 2018 „Cu privire la modificarea hotarelor unui teren și transmiterea în proprietate a bunului imobil”.
Prin hotărârea din 20 februarie 2019 a Judecătoriei Căușeni, sediul central a fost respinsă acțiunea depusă de către Oficiul teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat ca fiind tardivă. Prin decizia din 12 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul declarat de către Oficiul teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat. În susținerea soluției sale, instanța de apel, făcând trimitere la prevederile art. 1 alin. (2), 3, 14 alin. (1), 16 alin. (1) și 17 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ, în vigoare pînă la 01 aprilie 2019 și ale art. 68 alin. (1) și (2) din Legea privind administrație publică locală, a constatat că, Oficiul teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat a omis termenul de 30 de zile pentru depunerea cererii prealabile, situație ce denotă că, acțiunea apelantului-reclamant este tardivă și corect a fost respinsă de prima instanță.
În acest sens, instanța de apel a reținut că, decizia Consiliului orășenesc Căușeni nr.4/17 din 08 mai 2018 „Cu privire la modificarea hotarelor unui teren și transmiterea în proprietate a bunului imobil” a fost comunicată Oficiului teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat la data de 30 mai 2018, situație ce denotă că, termenul de înaintare a notificării (cererii prealabile) urmează a fi calculat din ziua de 31 mai 2018, adică ziua următoare zilei în care decizia i-a fost comunicată. Totodată, instanța de apel a reținut că, conform materialelor dosarului, Oficiul teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat a înaintat notificarea (cererea prealabilă) la data de 04 iulie 2018, adică după expirarea termenului de 30 de zile stabilit de art. 68 alin.(2) din Legea privind administrația publică locală.
Instanța de apel a menționat că, odată ce este dovedit cu certitudine că, Oficiul teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat a omis termenul de prescripție și intimatul-pârât a invocat aceasta întru apărarea sa, se consideră stins dreptul subiectiv la apărarea 2 intereselor pe calea acțiunii civile și acțiunea urmează a fi respinsă ca tardivă, fără a se intra în dezbaterea fondului cauzei. La data de 16 august 2019 Oficiul teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat a depus recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitînd admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri cu privire la admiterea acțiunii. În motivarea recursului a indicat că, nu este de acord cu decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, deoarece instanțele judecătorești nu au constatat toate circumstanțele importante ale cauzei, interpretând eronat prevederile legale.
A menționat că, instanțele judecătorești au interpretat eronat prevederile art. 17 din Legea contenciosului administrativ, care reglementează că, actele administrative cu caracter normativ considerate ilegale pot fi atacate oricând. A susținut că, decizia contestată poartă un caracter normativ, deoarece consiliul local, prin aceasta, decide administrarea patrimoniului public al UAT or. Căușeni. Prin referința depusă la data de 17 septembrie 2019 Consiliul orășenesc Căușeni a solicitat respingerea recursului ca inadmisibil. Examinând admisibilitatea cererii de recurs, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele.
Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova. În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în vigoare la 01 aprilie 2019. În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.
Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. Prin urmare, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție va aprecia condițiile de admisibilitate a recursului în conformitate cu prevederile art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, adică conform reglementărilor anterioare intrării în vigoare a Codului administrativ. În conformitate cu art. 245 alin. (1) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.
Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Decizia instanței de apel a fost adoptată la data de 12 iunie 2019 și a fost notificată recurentului la data de 17 iulie 2019, fapt confirmat prin avizul de recepție a acesteia (f. d. 76), respectiv, recursul depus de către Oficiul teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat, la data de 16 august 2019, este în termen. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei de contencios administrativ, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.
3 În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.
În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4). Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul depus de către Oficiul teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.
4 Totodată, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul depus de către Oficiul teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat, asemenea aspecte nu se regăsesc. Astfel, din considerentele menționate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara recursul depus de către Oficiul teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat ca inadmisibil.
În conformitate cu art. 193, 195, 230 și 258 alin. (3) din Codul administrativ și art. 270 din Codul de procedură civilă, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul depus de către Oficiul teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic Judecătorii Iurie Bejenaru Nicolae Craiu 5
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.