3ra-1304/19 — contestarea actului administrativ

3ra-1304/19 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 3ra-1304/19

prima instanță: Judecătoria Căușeni, sediul Central (Svetlana Bragarenco)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (Victoria Sîrbu, Viorica Mihaila, Anatolie Minciuna)

ÎNCHEIERE

30 octombrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nicolae Craiu

Sveatoslav Moldovan

examinând admisibilitatea recursului depus de Primăria or. Căinari, r-nul

Căușeni,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Primăria or. Căinari, r-nul Căușeni împotriva Direcției

generale administrare fiscală Centru a Serviciului Fiscal de Stat cu privire la

contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei din 03 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins apelul depus de Primăria or. Căinari, r-nul Căușeni împotriva hotărârii din

29 ianuarie 2019 a Judecătoriei Căușeni, sediul Central, prin care s-a respins ca

nefondată acțiunea depusă de Primăria or. Căinari, r-nul Căușeni,

constată:

La 06 martie 2018, Primăria or. Căinari, r-nul Căușeni a depus cerere de

chemare în judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva Direcției

generale administrare fiscală Centru a Serviciului Fiscal de Stat cu privire la

contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii a invocat că, prin decizia Direcției administrare fiscală

Centru nr. 404 din 15 decembrie 2017, adoptată în urma dezacordului depus pe

marginea actului de control fiscal nr. 1-783341 din 29 noiembrie 2017, întocmit în

rezultatul controlului fiscal cameral prin verificare tematică, efectuat de inspectorul

principal Valeriu Glodea, i-a fost aplicată amendă pentru încălcările legislației

fiscale în sumă de 400 de lei.

La 12 ianuarie 2018, a contestat la Serviciul Fiscal de Stat decizia Direcției

administrare fiscală Centru nr. 404 din 15 decembrie 2017.

Prin decizia Serviciului Fiscal de Stat nr. 36 din 08 februarie 2018 s-a

considerat neîntemeiată și s-a respins contestația, fiind menținută decizia Direcției

administrare fiscală Centru nr. 404 din 15 decembrie 2017.

Decizia Direcției administrare fiscală Centru și decizia Serviciului Fiscal de

Stat sunt neîntemeiate și ilegale, deoarece conform prevederilor art. 92 alin. (1) din

Codul fiscal, impozitul reținut conform art. 88-91 se achită la buget de către

1

persoana care a efectuat reținerea până la data de 25 a lunii următoare lunii în care

au fost efectuate plățile.

În luna mai 2017 a achitat impozitul prin mai multe plăți efectuate la 17 mai

2017, 18 mai 2017 și 26 mai 2017 în sumă totală de 3 572,35 de lei, darea de

seamă fiind prezentată la 25 iulie 2017.

Impozitele pentru luna iulie au fost achitate la 14 iulie 2017 și 26 iulie 2017 în

sumă totală de 4 919,60 de lei, iar darea de seamă a fost prezentată la 30 august

2017.

În ambele cazuri impozitul pe venit reținut din suma venitului achitat în luna

precedentă efectuării plăților, a fost achitat în prealabil, cu respectarea prevederilor

legale precitate.

În cazul lunii iulie, darea de seamă a fost prezentată tardiv din motivul

absenței de la locul de muncă a primarului, care în perioada 31 iulie 2017 -18

septembrie 2017 s-a aflat în concediul de odihnă anual, iar în perioada 19 august

2017 – 29 august 2017 nu s-a aflat pe teritoriul țării.

Conform art. 187 alin. (2-l) din Codul fiscal, darea de seamă fiscală se

prezintă utilizând, în mod obligatoriu, metode automatizate de raportare electronică

și este necesar de semnat cu semnătură digitală.

Deși darea de seamă s-a prezentat cu depășirea termenului, impozitul a fost

achitat anterior. Astfel, bugetul nu a fost prejudiciat, dar dimpotrivă efectuarea

plății în prealabil a favorizat suplinirea bugetului cu mijloace financiare planificate

să apară mai târziu.

Pentru neprezentarea în termen a dărilor de seamă privind suma venitului

achitat și impozitul pe venit reținut din aceasta, forma IRV14 pentru lunile mai si

iulie 2017, în temeiul procesului-verbal cu privire la contravenție seria MF

nr. 108999 din 30 noiembrie 2017 întocmit de către inspectorul principal Valeriu

Glodea, contabilului-șef al Primăriei, Raisei Gurulea i-a fost aplicată o sancțiune în

sumă de 300 de lei.

Sancționarea Primăriei or. Căinări, r-nul Căușeni cu amendă în mărime de

400 de lei presupune sancționarea repetată a persoanei care se face vinovată de

faptă, adică a contabilei.

Conform art. 234 alin. (11) din Codul fiscal amenzile prevăzute de art. 260

alin. (1)-(3) nu se aplică în cazul în care apar obligații suplimentare privind

impozitele și/sau taxele.

Primăria or. Căinări, r-nul Căușeni a solicitat instanței de judecată anularea

actului de control fiscal nr. 1-783341 din 29 noiembrie 2017, anularea deciziei

Direcției administrare fiscală Centru nr. 404 din 15 decembrie 2017, menținută

prin decizia Serviciului Fiscal de Stat nr. 36 din 08 februarie 2018.

Prin hotărârea din 29 ianuarie 2019 a Judecătoriei Căușeni, sediul Central s-a

respins acțiunea depusă de Primăria or. Căinari, r-nul Căușeni ca nefondată

(f.d. 80, 84-89).

Prin decizia din 03 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

depus de Primăria or. Căinari, r-nul Căușeni împotriva hotărârii din 29 ianuarie

2019 a Judecătoriei Căușeni, sediul Central (f.d. 117, 118-124).

În motivarea soluției instanța de apel a reținut că, Primăriei or. Căinări, r-nul

Căușeni și contabilului-șef al Primăriei li s-au aplicat sancțiuni separate pentru

2

încălcările fiscale, conform art. 3011 din Codul contravențional și art. 260 alin. (2)

din Codul fiscal.

Aflarea Primarului în concediu și peste hotarele țării nu-l exonerează de

exercitarea în termen a obligațiilor fiscale ale Primăriei. Or, conform art. 34 alin.

(3) din Legea privind administrația publică locală nr. 436-XVI din 28 decembrie

2006, acestea dispunea de posibilitatea legală de a delega o persoană pentru

exercitarea atribuțiilor sale, pentru perioada absenței.

La 29 august 2019, Primăria or. Căinari, r-nul Căușeni a depus, prin

intermediul oficiului poștal, la Curtea Supremă de Justiție recurs motivat împotriva

deciziei din 03 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău (f.d.130-131, 132 recto-verso).

În motivarea recursului a invocat că, judecând cauza instanțele inferioare nu

au ținut cont că, în perioada depunerii dării de seamă Primarul s-a aflat în concediu

de odihnă anual și a fost plecat peste hotarele tarii, nefiind posibilă semnarea

digitală.

Deși darea de seama a fost prezentată tardiv, impozitul a fost achitat anterior,

respectiv bugetul nu a fost prejudiciat, dar dimpotrivă efectuarea plății în prealabil

a favorizat suplinirea bugetului cu mijloace financiare planificate să apară mai

târziu.

Conform art. 234 (l1) din Codul fiscal, amenzile prevăzute pentru prezentarea

tardivă a dării de seamă nu se aplică în cazul în care nu apar obligații suplimentare

privind impozite și/sau taxe.

A fost ignorat și faptul că, pentru neprezentarea la timp a dărilor de seamă,

prin procesul-verbal cu privire la contravenție din 30 noiembrie 2017 contabila-șef

a Primăriei, ca persoana cu funcții de răspundere a fost sancționată cu amendă în

mărime de 300 de lei.

Instanțele inferioare nu au luat în considerație că, prin Legea nr. 178 din 26

iulie 2018, în vigoare din 01 octombrie 2018, a fost abrogat alineatul (2) al art. 260

din Codul fiscal.

În condițiile din speță, Legea nr. 178 din 26 iulie 2018 are efect retroactiv,

deoarece stabilește sancțiuni mai blânde, fiind de facto abrogată sancțiunea din

art. 260 alin. (2) din Codul fiscal.

Astfel, urma a fi aplicate art. 3 alin. (3) din Codul contravențional, conform

căruia fapta care, printr-o lege nouă, nu mai este considerată contravenție nu se

sancționează, iar sancțiunea stabilită și neexecutată anterior intrării în vigoare noii

legi nu se execută.

Primăria or. Căinari, r-nul Căușeni a solicitat Curții Supreme de Justiție

admiterea recursului, casarea deciziei din 03 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău

și a hotărârii din 29 ianuarie 2019 a Judecătoriei Căușeni, sediul Central, cu

adoptarea unei decizii noi, prin care să fie admisă acțiunea.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că prezentul litigiu a fost soluționat în baza Legii

contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000.

Prin Legea nr. 116 din data de 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul

administrativ al Republicii Moldova.

Conform articolului 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră

în vigoare la 01 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a

3

prezentului cod se abrogă Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10

februarie 2000.

Conform articolului 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la

intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, însă rezultând din

aceeași normă legală, completul specializat va examina admisibilitatea cererii de

recurs prin prisma prevederilor Codului de procedură civilă, având în vedere că

prezenta procedură de contencios administrativ a fost inițiată până la intrarea în

vigoare a Codului administrativ.

Potrivit articolului 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite

neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile

de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de

recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Conform avizului de recepție a corespondenței DS2035544306AS, decizia

din 03 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată Primăriei or. Căinari,

r-nul Căușeni la 31 iulie 2019 (f.d. 127).

În atare circumstanțe, completul de admisibilitate consideră că, recurentul

Primăria or. Căinari, r-nul Căușeni a respectat termenul prevăzut de articolul 245

alin. (1) și (2) din Codul administrativ, deoarece recursul motivat a fost depus la

oficiul poștal la 29 august 2019 (f.d. 132).

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție îl consideră drept inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și

alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

4

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul depus de Primăria or. Căinari, r-nul

Căușeni nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din

Codul de procedură civilă.

Or, argumentele invocate în recurs se referă la dezacordu„l Primăriei

or. Căinari, r-nul Căușeni cu soluția pronunțata de către instanța de apel, însă, nu

relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau

procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul de admisibilitate reține că recursul exercitat conform

Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material

și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în

fapt.

Urmează a fi reiterat că procedura admisibilității constă în verificarea

faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în

art. 432. alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor

procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII din Codul de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură

civilă, însă, din recursul depus nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a

regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25

februarie 1995, nr. 26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

declara inadmisibil recursul depus de Primăria or. Căinari, r-nul Căușeni.

Conform articolelor 193, 195, 230, 258 alin. (3) din Codul administrativ și

artuicolelor 270, 433 lit. a) și 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă,

5

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

dispune:

Recursul depus de Primăria or. Căinari, r-nul Căușeni se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nicolae Craiu

Sveatoslav Moldovan

6