3ra-1234/22 — cu privire la anularea actelor administrative individuale defavorabile si încasarea cheltuielilor de judecată

3ra-1234/22 — cu privire la anularea actelor administrative individuale defavorabile si încasarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de către Svetlana

Cușnova, reprezentată de avocatul Inga Roșca,

în cauza de contencios administrativ, intentată la acțiunea depusă de

către Svetlana Cușnova, Tatiana Colesnicenco, Zinovia Cușnova împotriva

Primăriei mun. Chișinău, terți Grigorii Gurdîș și Larisa Gurdîș cu privire la

anularea actelor administrative individuale defavorabile și încasarea

cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 29 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

(Dosarul nr. 3ra-1234/22

PIGD 2-18176529-01-3ra-01122022)

Recursul depus până la 1 septembrie 2023. Temeiurile recursului nu se

încadrează în prevederile art.246 din Codul administrativ (în vigoare până

la 1 septembrie 2023). Dezacordul recurentei cu decizia contestată nu

constituie temei de casare a acesteia.

Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, jud. G. Ciobanu

Curtea de Apel Chișinău, jud. A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc

05 noiembrie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de

Svetlana Cușnova, reprezentată de avocatul Inga Roșca,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Oxana Parfeni,

Diana Stănilă, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

Cușnova au depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei mun.

Chișinău, terți Grigorii Gurdîș și Larisa Gurdîș, prin care au solicitat anularea

autorizației de construire nr. 134-c/18 din 27 martie 2018, anularea

certificatului de urbanism pentru proiectare nr. 410i/17 din 21 noiembrie

2017 și compensarea cheltuielilor de judecată.

de proprietate comună pe cote-părți apartamentul nr. xxxxx din str. Petru

Rareș xxxxx, mun. Chișinău, apartament care are un perete comun cu

apartamentul nr. xxxxx din str. Colina Pușkin xxxxx, care aparține cu drept

de proprietate soților Grigorii Gurdîș și Larisa Gurdîș.

Grigorii Gurdîș și Larisa Gurdîș efectuau lucrări de reconstrucție a

apartamentului său, care constau în lucrări de demontare a peretelui existent

între apartamentul nr. xxxxx din str. Petru Rareș xxxxx și apartamentul nr.

xxxxx din str. Colina Pușkin xxxxx, precum și lucrări de edificare a nivelului

doi la apartamentul nr. xxxxx din str. Colina Pușkin xxxxx.

grave încălcări legale, care prejudiciază grav dreptul de proprietate ale

acestora, or, conform actului de examinare din 29 mai 2018, întocmit de

maistru în reparație Grigorii Dicusar al Întreprinderii Municipale de

Gestionare a Fondului Locativ nr. 23, proprietarul apartamentului nr. xxxxx

din str. Colina Pușkin în rezultatul demontării peretelui dintre apartamentul

nr. xxxxx din str. Colina Pușkin xxxxx și apartamentul nr. xxxxx din str.

Petru Rareș xxxxx, a afectat construcția acoperișului apartamentului nr.

xxxxx, cu extindere în podul apartamentului, cu aproximativ 40 cm și

construiește nivelul II al ap. xxxxx.

31 mai 2018, întocmit în privința lui Grigorii Gurdîș, rezultă că ultimul a fost

sancționat pentru încălcarea art. 104 din Codul contravențional și anume

pentru deteriorarea intenționată bunurilor altei persoane prin faptul că a

distrus foile de ardezie de pe acoperișul imobilului Zinoviei Cușnova.

1

din conținutul prescripției seria AST nr. 000047 din 5 iunie 2018, emisă de

Agenția pentru Supraveghere Tehnică, întocmită la fel în privința lui Grigorii

Gurdîș, fiindu-i impusă înlăturarea neconformităților constatate și anume

soluționarea problemelor/abaterilor de la documentația de proiect și

readucerea șantierului în conformitate cu documentația de proiect.

generală arhitectură, urbanism și relații funciare nr. 21/828, reclamantele au

fost informate că la cererea lui Grigorii Gurdîș și Larisa Gurdîș au fost

perfectate și eliberate certificatul de urbanism pentru proiectare nr. 410i/17

din 21 noiembrie 2017 și autorizația de construire nr. 134-c/18 din 27 martie

2018.

care au solicitat comunicarea conținutului certificatului de urbanism pentru

proiectare nr. 410i/17 din 21 noiembrie 2017, autorizației de construire nr.

134-C/18 din 27 martie 2018, precum și restul actelor care au stat la baza

eliberării acestora, iar la 08 iunie 2018, le-au fost înmânate actele solicitate.

reclamantele au depus o cerere prealabilă, iar la 11 iulie 2018, au recepționat

un refuz privind revocarea certificatului de urbanism pentru proiectare nr.

410i/17 din 21 noiembrie 2017 și a autorizației de construire nr. 134-c/18 din

27 martie 2018.

pentru proiectare nr. 410i/17 din 21 noiembrie 2017 și autorizația de

construire nr. 134-c/18 din 27 martie 2018, au fost eliberate terților Grigorii

Gurdîș și Larisa Gurdîș cu încălcarea gravă a legislației în vigoare și urmează

a fi anulate, motivând că în scrisoarea semnată de arhitectul-șef interimar al

mun. Chișinău, nr. 21/2133 din 15 martie 2013, este indicat expres despre

necesitatea prezentării suplimentare a acordului proprietarului imobilului

învecinat din str. Colina Pușkin xxxxx, autentificat notarial.

asupra îndeplinirii condiției citate supra, menționându-se că prin încheierea

din 23 august 2017 a Curții Supreme de Justiție s-a recunoscut ca inadmisibil

refuzul proprietarului imobilului învecinat din str. Petru Rareș xxxxx, mun.

Chișinău de a da acordul autentificat notarial pentru demolarea și

reconstrucția apartamentului nr. xxxxx din. str. Colina Pușkin, xxxxx mun.

Chișinău.

Chișinău în certificatul de urbanism nr. 410i/17 din 21 noiembrie 2017 nu

corespunde realității, așa cum, conform extrasului din Registrul bunurilor

imobile se confirmă că apartamentul nr. xxxxx din str. Petru Rareș xxxxx

aparține la trei coproprietari: Zinovia Cușnova, care deține 1/4 începând cu

30 decembrie 2005, Svetlana Cușnova, care deține 1/4 începând cu 21

2

februarie 2008, iar Tatiana Colesnicenco, deține 1/4 din 21 februarie 2008 și

1/4 din 10 februarie 2014.

Grigorii Gurdîș la 28 mai 2013, drept pârât a fost indicată doar o persoană

Zinaida Cușnova, situație care denotă, că intervenienții nu au prezentat actele

necesare pentru eliberarea certificatului de urbanism.

din 09 iulie 2018, precum că actele contestate au fost eliberate ținându-se

cont de încheierea irevocabilă a Curții Supreme de Justiție din 23 august

2017, contravine în mod vădit răspunsului nr. 21/2133 din 15 mai 2013, care

condiționează eliberarea certificatului de urbanism de existența acordului

proprietarului imobilului învecinat din str. Petru Rareș xxxxx, autentificat

notarial.

Rîșcani mun. Chișinău din 17 iunie 2016 nu poate fi pusă la baza eliberării

autorizației de construire nr. 134-c/18 din 27 martie 2018, reieșind din faptul

că, instanța de judecată a recunoscut neîntemeiat refuzul Zinoviei Cușnova

de a da acordul notarial lui Grigorii Gurdîș și Larisei Gurdîș, doar în privința

demolării și reconstrucției imobilului din str. Colina Pușkin xxxxx, mun.

Chișinău, nu și pentru edificarea nivelului mansardei.

2018, contravine hotărârii judecătorești din 17 iunie 2016, deoarece,

autorizează executarea unor lucrări asupra cărora instanța de judecată nu s-a

expus, or, solicitarea privind edificarea nivelului mansardei nu a format

obiectul acțiunii civile depuse de Larisa Gurdîș și Grigorii Gurdîș la 28 mai

2013.

edificarea mansardei, prin urmare, un astfel de acord nu există, iar eliberarea

unei autorizații în acest sens, în accepțiunea reclamantelor, reprezintă vădit

o depășire a atribuțiilor de serviciu.

se deduce că necesitarea reconstruirii apartamentului terților Larisa Gurdîș

și Grigorii Gurdîș derivă anume din starea avariată în care se află imobilul,

iar în scopul restabilirii stării respective nu este necesar să fie ridicată o

mansardă, or, instanța de judecată a recunoscut neîntemeiat refuzul Zinaidei

Cușnova și nu al Zinoviei Cușnova de a da acordul notarial lui Grigorii

Gurdîș și Larisei Gurdîș pentru demolarea și reconstrucția imobilului din str.

Colina Pușkin xxxxx nu și pentru edificarea nivelului mansardei.

procesuală nu a fost corectată, consideră că faptul recunoașterii neîntemeiate

a refuzului Zinaidei Cușnova nu poate fi imputat Zinoviei Cușnova, deci s-a

neglijat puterea lucrului judecat instituită prin decizia Curții Supreme de

Justiție din 20 ianuarie 2016, or, reieșind din conținutul deciziei respective,

3

se deduce că a fost respinsă în mod irevocabil cererea de chemare în judecată

depusă de Larisa Gurdîș și Grigorii Gurdîș împotriva Primăriei mun.

Chișinău și Direcției generale arhitectură, urbanism și relații funciare cu

privire la recunoașterea ilegalității refuzului și obligarea eliberării

certificatului de urbanism pentru proiectarea reconstrucției cu edificarea

mansardei la apartamentul nr. xxxxx din str. Colina Pușkin xxxxx, mun.

Chișinău.

notariale sau act judecătoresc irevocabil privind edificarea nivelului de

mansardă fără acordurile vecinilor Zinovia Cușnova, Svetlana Cușnova și

Tatiana Colesnicenco.

șantierului și limitele stabilite în schema de amplasare, anexe la autorizație

de construire din 27 martie 2018 și a certificatului de urbanism din 21

noiembrie 2017, reclamantele au invocat că s-a indicat că între imobilele

litigioase nu există perete comun, între aceste două apartamente existând o

distantă de aproximativ un metru, fapt recunoscut de Grigorii Gurdîș și

Larisa Gurdîș prin cererea nr. 7659 din 22 decembrie 2014 depusă la

Consiliul mun. Chișinău. Prezența unui spațiu între aceste două bunuri

imobile s-a dedus și din planul de organizare a șantierului (Anexă la

autorizația de construire) și din schema de amplasare (Anexă la certificatul

de urbanism), cât și din Proiectul de execuție, dar, realitatea faptică este

dovedită a fi alta, cea redată de imaginile fotografice efectuate la 23 aprilie

2018 și la 21 iulie 2018.

cu deteriorarea proprietății ce le aparține, concluzie dedusă din procesul-

verbal cu privire la contravenție din 31 mai 2018, prin care s-a constatat

distrugerea foilor de ardezie de pe acoperișul imobilului Zinoviei Cușnova.

extrasă din actul de examinare din 29 mai 2018, prin care s-a depistat că, în

rezultatul demontării peretelui dintre imobilele litigioase a fost afectat

acoperișul ap. nr. xxxxx din str. Petru Rareș xxxxx.

susținut că Grigorii Gurdîș și Larisa Gurdîș au executat lucrările de

construcție contrar documentației de proiect, concluzie care derivă din

prescripția emisă la 05 iunie 2018 de Agenția Supraveghere Tehnică, or,

autoritatea a constatat că, la nivelul întâi lipsește peretele conform

documentației de proiect ce trebuie să fie edificat pe axa D. La fel, lipsește

coloana la intersecția axelor 3-A, și lipsește peretele pe axa 4-AB. Iar, ușa

din apropierea axei 4 a fost strămutată cu aproximativ 300 mm. A mai

depistat că, lipsesc două trepte la scara ce duce de la parter la mansarda

anume la începutul scării. La fel, a fost dezaxat peretele la nivelul mansardă

în axa D între axele 3-4 cu circa 200 mm, spre vecin din apropierea axei D.

4

reconstruiască imobilul ce le aparține cu drept de proprietate, acest proces

trebuie să deruleze fără atentări asupra imobilului ce aparține reclamantelor,

în caz contrar construcția nu poate continua urmând a fi demolată.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Rîșcani s-a respins ca neîntemeiată acțiunea depusă de Svetlana Cușnova,

Tatiana Colesnicenco, Zinovia Cușnova împotriva Primăriei mun. Chișinău,

terți Grigorii Gurdîș și Larisa Gurdîș privind anularea autorizației de

construire nr. 134-c/18 din 27 martie 2018, anularea certificatului de

urbanism nr. 410i/17 din 21 noiembrie 2017 și încasarea cheltuielilor de

judecată.

administrativ Svetlana Cușnova, a declarat apel nemotivat, iar la 09 august

2021, cu respectarea termenului prevăzut de art. 232 alin. (2) din Codul

administrativ, a fost prezentată motivarea apelului împotriva hotărârii din 23

iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, prin care a solicitat

casarea hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei decizii noi de admitere

a acțiunii.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

apelul declarat de Svetlana Cușnova, s-a menținut hotărârea din 23 iunie

2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

21 noiembrie 2017 și autorizația de construire nr. 134-c/18 din 27 martie

2018, au fost emise cu respectarea dispozițiilor legale, a competenței și

procedurii stabilite de lege.

apelantei care a susținut, că la cererea de eliberare a certificatului de

urbanism nu a fost anexat acordul autentificat notarial al tuturor

coproprietarilor apartamentului nr. xxxxx din str. Petru Rareș xxxxx, mun.

Chișinău, or, după cum rezultă din înscrisurile cauzei, la cererea de eliberare

a certificatului de urbanism a fost anexată hotărârea irevocabilă a

Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 17 iunie 2016, prin care s-a

recunoscut neîntemeiat refuzul Zinoviei Cușnova de a da acordul autentificat

notarial lui Grigorii Gurdîș și Larisei Gurdîș pentru demolarea și

reconstrucția imobilului din str. Colina Pușkin xxxxx, apartamentul xxxxx,

mun. Chișinău.

5

eliberarea certificatului de urbanism era necesară prezentarea acordului

autentificat notarial al tuturor coproprietarilor apartamentului nr. xxxxx din

str. Petru Rareș xxxxx, mun. Chișinău, or, art. 3 alin. (1) lit. d) din Legea nr.

163/2010 prevede că, urmează acordul autentificat notarial al

coproprietarilor de imobil/teren ale căror interese pot fi afectate nemijlocit

în procesul executării lucrărilor de construcție și în perioada exploatării

obiectului construit. Instanța de apel a stabilit că reclamantele nu sunt

coproprietare ale imobilului deținut în proprietate de terț, astfel că nu era

necesară prezentarea acordului autentificat notarial al tuturor

coproprietarilor imobilului aflat în apropiere.

mun. Chișinău din 17 iunie 2016, nu a fost suplinit acordul coproprietarilor

imobilului din str. Petru Rareș xxxxx, pentru reconstrucția apartamentului

nr. xxxxx din str. Colina Pușkin xxxxx, mun. Chișinău, cu edificarea unei

mansarde, de asemenea au fost respinse de către instanța de apel, aceasta

menționând că în motivarea hotărârii respective este indicat expres că Larisa

Gurdîș și Grigorii Gurdîș intenționau să execute lucrări de reconstrucție și

edificare a unei mansarde pe un fundal aparte.

constatare a faptelor și stărilor de fapt nr. 059a-10/20 din 14 martie 2020 și

a procesului-verbal de constatare întocmit la 14 martie 2020 de către

executorul judecătoresc Evelina Marianciuc, deoarece prin aceste acte nu se

confirmă ilegalitatea certificatului de urbanism și a autorizației de construire,

dar, se constată unele fapte care nu se referă la eliberarea actelor permisive

de executare a lucrărilor de construire.

precum că, prin prescripția seria AST nr. 000047 din 05 iunie 2018, au fost

constatate mai multe încălcări admise de terți, așa cum, din analiza acesteia,

rezultă că în urma controlului efectuat la obiectul situat în str. Colina Pușkin

xxxxx, ap. xxxxx, mun. Chișinău, s-au depistat abateri de la documentația de

proiect fiind prescrisă înlăturarea neconformităților și soluționarea

problemelor, însă acest fapt nu confirmă admiterea abaterilor la eliberarea

certificatului de urbanism și autorizației de construire, cu atât mai mult că în

actul specificat nu sunt indicate date referitor la atentarea la dreptul de

proprietate a reclamantelor prin executarea construcțiilor de către terți,

precum și nu se constată încălcarea normelor de către terți la executarea

reconstrucției apartamentului care le aparține cu drept de proprietate.

actelor contestate, reiese și din conținutul procesului-verbal de recepție finală

nr. 01/18 din 9 octombrie 2018, prin care comisia de recepție finală a

recomandat recepționarea reconstruirii ap. xxxxx, din str. Colina Pușkin, nr.

xxxxx, cu edificarea nivelului mansardă în limitele planimetrice existente.

6

demonstrată și prin faptul că actul în cauza nu a fost contestat de către

apelantă sau orice altă persoană cointeresată, fiind înregistrat la Agenția

Servicii Publice la 17 octombrie 2018 și înscris în Registrul bunurilor

imobile ca act care confirmă dreptul de proprietate a terților asupra

imobilului situat în mun. Chișinău, str. Colina Pușkin xxxxx, apartamentului,

xxxxx.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

Roșca, a depus recurs, iar la 04 noiembrie 2022 a prezentat motivarea

recursului împotriva deciziei din 29 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând casarea acesteia și a hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi

decizii de admitere a acțiunii.

eronată de către instanța de apel a prevederilor art. 3, alin. (1), lit. d) din

Legea nr. 163 din 09 iulie 2010 privind autorizarea executării lucrărilor de

construcție.

coproprietarelor Svetlana Cușnova și Tatiana Colesnicenco, care dețin câte

1/4 cotă-parte din apartamentul nr. xxxxx din str. Petru Rareș xxxxx, or, în

privința lor nu există nicio decizie judecătorească de recunoaștere a

inadmisibilității refuzului proprietarilor imobilului învecinat, similar cazului

menționat de instanțe în privința Zinoviei Cușnova.

depășirea limitelor hotărârii din 17 iunie 2016 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani, or, prin această hotărâre s-a admis acțiunea depusă de Grigorii

Gurdîș și Larisa Gurdîș și s-a recunoscut neîntemeiat refuzul Zinoviei

Cușnova de a prezenta acordul autentificat notarial pentru demolare și

reconstrucția imobilului din str. Colina Pușkin xxxxx, apartamentul, xxxxx,

mun. Chișinău, nu și pentru edificarea nivelului de mansardă. Un astfel de

acord de către terți nu i-a fost solicitat.

Larisa Gurdîș au solicitat respingerea ca fiind neîntemeiat a recursului depus

de Svetlana Cușnova, reprezentată de avocatul Inga Roșca și menținerea

hotărârii primei instanțe.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex

reformei Curții Supreme de Justiție) statuează că:

7

„(1) Prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al

Republicii Moldova, cu excepția art.IV, V pct. 1–9 și 11–16 și art.VII, care vor intra în

vigoare la 1 septembrie 2023. (3) Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până

la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare

la data depunerii recursului.”

în vigoare până la 1 septembrie 2023) prevede că:

(1) Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea

deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel

transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

(2) Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30

de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea

de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.”

redacția legii în vigoare până la 1 septembrie 2023) reglementează că:

„(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de

recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere.

(2) Recursul se declară inadmisibil în special când: a) decizia instanței de apel nu

poate fi contestată cu recurs; b) recursul este depus în mod repetat; c) recursul este depus

de o persoană neîmputernicită; d) recursul a fost depus după expirarea termenului

stabilit la art. 245 alin. (1); e) motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă

după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2); f) cererea de recurs nu

corespunde cerințelor stabilite la art. 244 alin. (2), art. 233 alin. (1) și (2) și art. 234

alin. (2) și recurentul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de Curtea Supremă

de Justiție.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

rezultă că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor

reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor în baza cărora se vor

examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data

intrării în vigoare a prezentei legi.

recurs până la data intrării în vigoare a Legii nr.246 din 31 iulie 2023 și

anume la 23 aprilie 2023, prin urmare recursul va fi examinat în baza

temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că Curtea de Apel Chișinău a

pronunțat dispozitivul deciziei contestate, în ședință publică, la 29 iunie

2022, dispozitivul notificat avocatului Inga Roșca prin intermediul poștei

electronice la 28 octombrie 2022. (f.d. 64 vol. IV)

motivării la data de 04 noiembrie 2022 este în termen.

8

analiza prevederilor legale precizate supra rezultă că admisibilitatea

/inadmisibilitatea recursului depus până la data de 1 septembrie 2023, în

special, nu se limitează doar la temeiurile menționate la art.246 alin.(2) din

Codul administrativ, dar urmează să însușească în condițiile Codului

administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil

bazat pe temeiuri concludente și serioase.

sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de

inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de

recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de

serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes

rezultat din examinarea cererii în fond.

de Justiție reține că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din

perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel

contestate sau, după caz, hotărârile curții de apel ca primă instanță într-o

eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o

motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma

„motivarea recursului” de la art.245 alin.(2) din Codul administrativ. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se

referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul

rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea

cauzelor de contencios administrativ.

a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin

legal fundamental.

dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise

[Golder împotriva Regatului Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei

(MC), pct.230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a

unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea

statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere

9

(Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services

împotriva Franței, pct.45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a

articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor

ierarhic superioare în acest sistem (Botten v. Norway, hotărârea din 19

februarie 1996, Reports 1996-1, p.141,§39).

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1

CEDO (Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, §31, Seria A, nr.212-A).

de a declara inadmisibil recursul depus de Svetlana Cușnova, reprezentată

de avocatul Inga Roșca.

din Codul administrativ în vigoare la data depunerii recursurilor,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul depus de Svetlana Cușnova, reprezentată

de avocatul Inga Roșca.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Diana Stănilă

10