3ra-1234/22 — cu privire la anularea actelor administrative individuale defavorabile si încasarea cheltuielilor de judecată

La 25 iulie 2018, Svetlana Cușnova, Tatiana Colesnicenco și Zinovia Cușnova au depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei mun. Chișinău, terți Grigorii Gurdîș și Larisa Gurdîș, prin care au solicitat anularea autorizației de construire nr. 134-c/18 din 27 martie 2018, anularea certificatului de urbanism pentru proiectare nr. 410i/17 din 21 noiembrie 2017 și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii depuse, reclamantele au indicat că dețin cu drept de proprietate comună pe cote-părți apartamentul nr. xxxxx din str. Petru Rareș xxxxx, mun. Chișinău, apartament care are un perete comun cu apartamentul nr. xxxxx din str. Colina Pușkin xxxxx, care aparține cu drept de proprietate soților Grigorii Gurdîș și Larisa Gurdîș.

Începând cu luna martie 2018 și până la depunerea acțiunii, terți Grigorii Gurdîș și Larisa Gurdîș efectuau lucrări de reconstrucție a apartamentului său, care constau în lucrări de demontare a peretelui existent între apartamentul nr. xxxxx din str. Petru Rareș xxxxx și apartamentul nr. xxxxx din str. Colina Pușkin xxxxx, precum și lucrări de edificare a nivelului doi la apartamentul nr. xxxxx din str. Colina Pușkin xxxxx.

În opinia reclamantelor, lucrările de construcție erau efectuate cu grave încălcări legale, care prejudiciază grav dreptul de proprietate ale acestora, or, conform actului de examinare din 29 mai 2018, întocmit de maistru în reparație Grigorii Dicusar al Întreprinderii Municipale de Gestionare a Fondului Locativ nr. 23, proprietarul apartamentului nr. xxxxx din str. Colina Pușkin în rezultatul demontării peretelui dintre apartamentul nr. xxxxx din str. Colina Pușkin xxxxx și apartamentul nr. xxxxx din str. Petru Rareș xxxxx, a afectat construcția acoperișului apartamentului nr. xxxxx, cu extindere în podul apartamentului, cu aproximativ 40 cm și construiește nivelul II al ap. xxxxx.

Din procesul-verbal cu privire la contravenție nr. MAI04379054 din 31 mai 2018, întocmit în privința lui Grigorii Gurdîș, rezultă că ultimul a fost sancționat pentru încălcarea art. 104 din Codul contravențional și anume pentru deteriorarea intenționată bunurilor altei persoane prin faptul că a distrus foile de ardezie de pe acoperișul imobilului Zinoviei Cușnova. 1

Reclamantele au relatat că ilegalitatea lucrărilor menționate, reiese și din conținutul prescripției seria AST nr. 000047 din 5 iunie 2018, emisă de Agenția pentru Supraveghere Tehnică, întocmită la fel în privința lui Grigorii Gurdîș, fiindu-i impusă înlăturarea neconformităților constatate și anume soluționarea problemelor/abaterilor de la documentația de proiect și readucerea șantierului în conformitate cu documentația de proiect.

Astfel, la 22 mai 2018, prin comunicarea expediată de Direcția generală arhitectură, urbanism și relații funciare nr. 21/828, reclamantele au fost informate că la cererea lui Grigorii Gurdîș și Larisa Gurdîș au fost perfectate și eliberate certificatul de urbanism pentru proiectare nr. 410i/17 din 21 noiembrie 2017 și autorizația de construire nr. 134-c/18 din 27 martie 2018.

În acest sens, la 30 mai 2018, reclamantele au înaintat interpelare, prin care au solicitat comunicarea conținutului certificatului de urbanism pentru proiectare nr. 410i/17 din 21 noiembrie 2017, autorizației de construire nr. 134-C/18 din 27 martie 2018, precum și restul actelor care au stat la baza eliberării acestora, iar la 08 iunie 2018, le-au fost înmânate actele solicitate.

Neagreând situația dedusă din actele prezentate, la 21 iunie 2018, reclamantele au depus o cerere prealabilă, iar la 11 iulie 2018, au recepționat un refuz privind revocarea certificatului de urbanism pentru proiectare nr. 410i/17 din 21 noiembrie 2017 și a autorizației de construire nr. 134-c/18 din 27 martie 2018.

Reclamantele au insistat asupra faptului că certificatul de urbanism pentru proiectare nr. 410i/17 din 21 noiembrie 2017 și autorizația de construire nr. 134-c/18 din 27 martie 2018, au fost eliberate terților Grigorii Gurdîș și Larisa Gurdîș cu încălcarea gravă a legislației în vigoare și urmează a fi anulate, motivând că în scrisoarea semnată de arhitectul-șef interimar al mun. Chișinău, nr. 21/2133 din 15 martie 2013, este indicat expres despre necesitatea prezentării suplimentare a acordului proprietarului imobilului învecinat din str. Colina Pușkin xxxxx, autentificat notarial.

La caz, certificatul de urbanism pentru proiectare nr. 410i/17 certifică asupra îndeplinirii condiției citate supra, menționându-se că prin încheierea din 23 august 2017 a Curții Supreme de Justiție s-a recunoscut ca inadmisibil refuzul proprietarului imobilului învecinat din str. Petru Rareș xxxxx, mun. Chișinău de a da acordul autentificat notarial pentru demolarea și reconstrucția apartamentului nr. xxxxx din. str. Colina Pușkin, xxxxx mun. Chișinău.

În opinia reclamantelor situația expusă de către Primăria mun. Chișinău în certificatul de urbanism nr. 410i/17 din 21 noiembrie 2017 nu corespunde realității, așa cum, conform extrasului din Registrul bunurilor imobile se confirmă că apartamentul nr. xxxxx din str. Petru Rareș xxxxx aparține la trei coproprietari: Zinovia Cușnova, care deține 1/4 începând cu 30 decembrie 2005, Svetlana Cușnova, care deține 1/4 începând cu 21 2 februarie 2008, iar Tatiana Colesnicenco, deține 1/4 din 21 februarie 2008 și 1/4 din 10 februarie 2014.

Conform cererii de chemare în judecată depusă de Larisa Gurdîș și Grigorii Gurdîș la 28 mai 2013, drept pârât a fost indicată doar o persoană Zinaida Cușnova, situație care denotă, că intervenienții nu au prezentat actele necesare pentru eliberarea certificatului de urbanism.

În aceste circumstanțe argumentul indicat în răspunsul nr. 21/1713-p din 09 iulie 2018, precum că actele contestate au fost eliberate ținându-se cont de încheierea irevocabilă a Curții Supreme de Justiție din 23 august 2017, contravine în mod vădit răspunsului nr. 21/2133 din 15 mai 2013, care condiționează eliberarea certificatului de urbanism de existența acordului proprietarului imobilului învecinat din str. Petru Rareș xxxxx, autentificat notarial.

Reclamantele au considerat că hotărârea irevocabilă a Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 17 iunie 2016 nu poate fi pusă la baza eliberării autorizației de construire nr. 134-c/18 din 27 martie 2018, reieșind din faptul că, instanța de judecată a recunoscut neîntemeiat refuzul Zinoviei Cușnova de a da acordul notarial lui Grigorii Gurdîș și Larisei Gurdîș, doar în privința demolării și reconstrucției imobilului din str. Colina Pușkin xxxxx, mun. Chișinău, nu și pentru edificarea nivelului mansardei.

Prin urmare, au invocat că, autorizația nr. 134-c/18 din 27 martie 2018, contravine hotărârii judecătorești din 17 iunie 2016, deoarece, autorizează executarea unor lucrări asupra cărora instanța de judecată nu s-a expus, or, solicitarea privind edificarea nivelului mansardei nu a format obiectul acțiunii civile depuse de Larisa Gurdîș și Grigorii Gurdîș la 28 mai 2013.

Deci, Larisa Gurdîș și Grigorii Gurdîș nu au solicitat acordul pentru edificarea mansardei, prin urmare, un astfel de acord nu există, iar eliberarea unei autorizații în acest sens, în accepțiunea reclamantelor, reprezintă vădit o depășire a atribuțiilor de serviciu.

Conform raportului de constatare tenhico-științifică din 10 iulie 2012 se deduce că necesitarea reconstruirii apartamentului terților Larisa Gurdîș și Grigorii Gurdîș derivă anume din starea avariată în care se află imobilul, iar în scopul restabilirii stării respective nu este necesar să fie ridicată o mansardă, or, instanța de judecată a recunoscut neîntemeiat refuzul Zinaidei Cușnova și nu al Zinoviei Cușnova de a da acordul notarial lui Grigorii Gurdîș și Larisei Gurdîș pentru demolarea și reconstrucția imobilului din str. Colina Pușkin xxxxx nu și pentru edificarea nivelului mansardei.

Astfel, reclamantele au susținut că atât timp cât această eroare procesuală nu a fost corectată, consideră că faptul recunoașterii neîntemeiate a refuzului Zinaidei Cușnova nu poate fi imputat Zinoviei Cușnova, deci s-a neglijat puterea lucrului judecat instituită prin decizia Curții Supreme de Justiție din 20 ianuarie 2016, or, reieșind din conținutul deciziei respective, 3 se deduce că a fost respinsă în mod irevocabil cererea de chemare în judecată depusă de Larisa Gurdîș și Grigorii Gurdîș împotriva Primăriei mun. Chișinău și Direcției generale arhitectură, urbanism și relații funciare cu privire la recunoașterea ilegalității refuzului și obligarea eliberării certificatului de urbanism pentru proiectarea reconstrucției cu edificarea mansardei la apartamentul nr. xxxxx din str. Colina Pușkin xxxxx, mun. Chișinău.

Prin urmare, Larisa Gurdîș și Grigorii Gurdîș nu dețin acorduri notariale sau act judecătoresc irevocabil privind edificarea nivelului de mansardă fără acordurile vecinilor Zinovia Cușnova, Svetlana Cușnova și Tatiana Colesnicenco.

Referitor la nerespectarea limitelor planimetrice de organizare a șantierului și limitele stabilite în schema de amplasare, anexe la autorizație de construire din 27 martie 2018 și a certificatului de urbanism din 21 noiembrie 2017, reclamantele au invocat că s-a indicat că între imobilele litigioase nu există perete comun, între aceste două apartamente existând o distantă de aproximativ un metru, fapt recunoscut de Grigorii Gurdîș și Larisa Gurdîș prin cererea nr. 7659 din 22 decembrie 2014 depusă la Consiliul mun. Chișinău. Prezența unui spațiu între aceste două bunuri imobile s-a dedus și din planul de organizare a șantierului (Anexă la autorizația de construire) și din schema de amplasare (Anexă la certificatul de urbanism), cât și din Proiectul de execuție, dar, realitatea faptică este dovedită a fi alta, cea redată de imaginile fotografice efectuate la 23 aprilie 2018 și la 21 iulie 2018.

Reclamantele au menționat, că terții au executat lucrări de construcție cu deteriorarea proprietății ce le aparține, concluzie dedusă din procesul- verbal cu privire la contravenție din 31 mai 2018, prin care s-a constatat distrugerea foilor de ardezie de pe acoperișul imobilului Zinoviei Cușnova.

Mai mult, terții au distrus peretele existent între imobile, concluzie extrasă din actul de examinare din 29 mai 2018, prin care s-a depistat că, în rezultatul demontării peretelui dintre imobilele litigioase a fost afectat acoperișul ap. nr. xxxxx din str. Petru Rareș xxxxx.

Svetlana Cușnova, Tatiana Colesnicenco, Zinovia Cușnova au mai susținut că Grigorii Gurdîș și Larisa Gurdîș au executat lucrările de construcție contrar documentației de proiect, concluzie care derivă din prescripția emisă la 05 iunie 2018 de Agenția Supraveghere Tehnică, or, autoritatea a constatat că, la nivelul întâi lipsește peretele conform documentației de proiect ce trebuie să fie edificat pe axa D. La fel, lipsește coloana la intersecția axelor 3-A, și lipsește peretele pe axa 4-AB. Iar, ușa din apropierea axei 4 a fost strămutată cu aproximativ 300 mm. A mai depistat că, lipsesc două trepte la scara ce duce de la parter la mansarda anume la începutul scării. La fel, a fost dezaxat peretele la nivelul mansardă în axa D între axele 3-4 cu circa 200 mm, spre vecin din apropierea axei D. 4

În consecință, în situația în care terții au decis să demoleze și să reconstruiască imobilul ce le aparține cu drept de proprietate, acest proces trebuie să deruleze fără atentări asupra imobilului ce aparține reclamantelor, în caz contrar construcția nu poate continua urmând a fi demolată.

La 30 iunie 2021, în termenul prevăzut de art. 232 alin. (1) din Codul administrativ Svetlana Cușnova, a declarat apel nemotivat, iar la 09 august 2021, cu respectarea termenului prevăzut de art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, a fost prezentată motivarea apelului împotriva hotărârii din 23 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, prin care a solicitat casarea hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei decizii noi de admitere a acțiunii.

Instanța de apel a conchis că certificatul de urbanism nr. 470i/17 din 21 noiembrie 2017 și autorizația de construire nr. 134-c/18 din 27 martie 2018, au fost emise cu respectarea dispozițiilor legale, a competenței și procedurii stabilite de lege.

Instanța de apel a apreciat ca fiind neîntemeiate argumentele apelantei care a susținut, că la cererea de eliberare a certificatului de urbanism nu a fost anexat acordul autentificat notarial al tuturor coproprietarilor apartamentului nr. xxxxx din str. Petru Rareș xxxxx, mun. Chișinău, or, după cum rezultă din înscrisurile cauzei, la cererea de eliberare a certificatului de urbanism a fost anexată hotărârea irevocabilă a Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 17 iunie 2016, prin care s-a recunoscut neîntemeiat refuzul Zinoviei Cușnova de a da acordul autentificat notarial lui Grigorii Gurdîș și Larisei Gurdîș pentru demolarea și reconstrucția imobilului din str. Colina Pușkin xxxxx, apartamentul xxxxx, mun. Chișinău. 5

Nu a fost reținut nici argumentul apelantei precum că, pentru eliberarea certificatului de urbanism era necesară prezentarea acordului autentificat notarial al tuturor coproprietarilor apartamentului nr. xxxxx din str. Petru Rareș xxxxx, mun. Chișinău, or, art. 3 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 163/2010 prevede că, urmează acordul autentificat notarial al coproprietarilor de imobil/teren ale căror interese pot fi afectate nemijlocit în procesul executării lucrărilor de construcție și în perioada exploatării obiectului construit. Instanța de apel a stabilit că reclamantele nu sunt coproprietare ale imobilului deținut în proprietate de terț, astfel că nu era necesară prezentarea acordului autentificat notarial al tuturor coproprietarilor imobilului aflat în apropiere.

Argumentele apelantei precum că prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 17 iunie 2016, nu a fost suplinit acordul coproprietarilor imobilului din str. Petru Rareș xxxxx, pentru reconstrucția apartamentului nr. xxxxx din str. Colina Pușkin xxxxx, mun. Chișinău, cu edificarea unei mansarde, de asemenea au fost respinse de către instanța de apel, aceasta menționând că în motivarea hotărârii respective este indicat expres că Larisa Gurdîș și Grigorii Gurdîș intenționau să execute lucrări de reconstrucție și edificare a unei mansarde pe un fundal aparte.

Instanța de apel a apreciat ca fiind irelevante concluziile din actul de constatare a faptelor și stărilor de fapt nr. 059a-10/20 din 14 martie 2020 și a procesului-verbal de constatare întocmit la 14 martie 2020 de către executorul judecătoresc Evelina Marianciuc, deoarece prin aceste acte nu se confirmă ilegalitatea certificatului de urbanism și a autorizației de construire, dar, se constată unele fapte care nu se referă la eliberarea actelor permisive de executare a lucrărilor de construire.

În opinia instanței de apel este neîntemeiat și argumentul apelantei precum că, prin prescripția seria AST nr. 000047 din 05 iunie 2018, au fost constatate mai multe încălcări admise de terți, așa cum, din analiza acesteia, rezultă că în urma controlului efectuat la obiectul situat în str. Colina Pușkin xxxxx, ap. xxxxx, mun. Chișinău, s-au depistat abateri de la documentația de proiect fiind prescrisă înlăturarea neconformităților și soluționarea problemelor, însă acest fapt nu confirmă admiterea abaterilor la eliberarea certificatului de urbanism și autorizației de construire, cu atât mai mult că în actul specificat nu sunt indicate date referitor la atentarea la dreptul de proprietate a reclamantelor prin executarea construcțiilor de către terți, precum și nu se constată încălcarea normelor de către terți la executarea reconstrucției apartamentului care le aparține cu drept de proprietate.

Legalitatea acțiunilor întreprinse de autoritatea pârâtă la eliberarea actelor contestate, reiese și din conținutul procesului-verbal de recepție finală nr. 01/18 din 9 octombrie 2018, prin care comisia de recepție finală a recomandat recepționarea reconstruirii ap. xxxxx, din str. Colina Pușkin, nr. xxxxx, cu edificarea nivelului mansardă în limitele planimetrice existente. 6

Totodată, instanța de apel a menționat că valabilitatea acestuia este demonstrată și prin faptul că actul în cauza nu a fost contestat de către apelantă sau orice altă persoană cointeresată, fiind înregistrat la Agenția Servicii Publice la 17 octombrie 2018 și înscris în Registrul bunurilor imobile ca act care confirmă dreptul de proprietate a terților asupra imobilului situat în mun. Chișinău, str. Colina Pușkin xxxxx, apartamentului, xxxxx.

În susținerea cererii de recurs, recurenta a invocat interpretarea eronată de către instanța de apel a prevederilor art. 3, alin. (1), lit. d) din Legea nr. 163 din 09 iulie 2010 privind autorizarea executării lucrărilor de construcție.

În acest context, recurenta a susținut că lipsește acordul notarial al coproprietarelor Svetlana Cușnova și Tatiana Colesnicenco, care dețin câte 1/4 cotă-parte din apartamentul nr. xxxxx din str. Petru Rareș xxxxx, or, în privința lor nu există nicio decizie judecătorească de recunoaștere a inadmisibilității refuzului proprietarilor imobilului învecinat, similar cazului menționat de instanțe în privința Zinoviei Cușnova.

În opinia recurentei, actele administrative contestate au fost emise cu depășirea limitelor hotărârii din 17 iunie 2016 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, or, prin această hotărâre s-a admis acțiunea depusă de Grigorii Gurdîș și Larisa Gurdîș și s-a recunoscut neîntemeiat refuzul Zinoviei Cușnova de a prezenta acordul autentificat notarial pentru demolare și reconstrucția imobilului din str. Colina Pușkin xxxxx, apartamentul, xxxxx, mun. Chișinău, nu și pentru edificarea nivelului de mansardă. Un astfel de acord de către terți nu i-a fost solicitat.

Prin referința depusă la 29 decembrie 2022 terții Grigorii Gurdîș și Larisa Gurdîș au solicitat respingerea ca fiind neîntemeiat a recursului depus de Svetlana Cușnova, reprezentată de avocatul Inga Roșca și menținerea hotărârii primei instanțe.

Articolul 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ (în redacția legii în vigoare până la 1 septembrie 2023) prevede că: (1) Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. (2) Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.”

Articolul 246 alin.(1) și (2) lit.a)-f) din Codul administrativ (în redacția legii în vigoare până la 1 septembrie 2023) reglementează că: „(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. (2) Recursul se declară inadmisibil în special când: a) decizia instanței de apel nu poate fi contestată cu recurs; b) recursul este depus în mod repetat; c) recursul este depus de o persoană neîmputernicită; d) recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 245 alin. (1); e) motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2); f) cererea de recurs nu corespunde cerințelor stabilite la art. 244 alin. (2), art. 233 alin. (1) și (2) și art. 234 alin. (2) și recurentul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de Curtea Supremă de Justiție.”

Svetlana Cușnova, reprezentată de avocatul Inga Roșca, a depus recurs până la data intrării în vigoare a Legii nr.246 din 31 iulie 2023 și anume la 23 aprilie 2023, prin urmare recursul va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Referitor la termenul de depunere a recursului, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei contestate, în ședință publică, la 29 iunie 2022, dispozitivul notificat avocatului Inga Roșca prin intermediul poștei electronice la 28 octombrie 2022. (f.d. 64 vol. IV)

Prin urmare, recursul depus la data de 15 iulie 2022 cu prezentarea motivării la data de 04 noiembrie 2022 este în termen. 8

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că din analiza prevederilor legale precizate supra rezultă că admisibilitatea /inadmisibilitatea recursului depus până la data de 1 septembrie 2023, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate la art.246 alin.(2) din Codul administrativ, dar urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în fond.

În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile curții de apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art.245 alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere 9 (Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct.45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (Botten v. Norway, hotărârea din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141,§39).

La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 CEDO (Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, §31, Seria A, nr.212-A).

În circumstanțele menționate, instanța de recurs ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Svetlana Cușnova, reprezentată de avocatul Inga Roșca.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 230 și art. 246, alin. (1) din Codul administrativ în vigoare la data depunerii recursurilor, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de Svetlana Cușnova, reprezentată de avocatul Inga Roșca. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Diana Stănilă 10