3ra-371/23 — anularea actului administrativ, s.a.

3ra-371/23 — anularea actului administrativ, s.a. (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 3ra-371/23

2-18175257-01-3ra-30032023

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – G. Cazacu

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc

ÎNCHEIERE

29 mai 2024 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

în componență:

Președintele completului, judecătorul Stela Procopciuc

judecătorii Diana Stănilă

Ion Malanciuc

examinând admisibilitatea recursului depus de Tofan Diana-Maria,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Asociația de Coproprietari în Condominiu nr.50/96 împotriva

Primarului general al mun. Chișinău, Primăriei mun. Chișinău și Consiliului mun.

Chișinău, terți Asociația Proprietarilor de Locuințe Privatizate nr.50/95 și

Societatea cu Răspundere Limitată „Lobodă Eco”, cu privire la anularea actelor

administrative individuale defavorabile,

și la cererea de chemare în judecată depusă de Tofan Diana-Maria împotriva

Consiliului mun. Chișinău, Primarului general al mun. Chișinău, terți Societatea cu

Răspundere Limitată „Lobodă Eco” și Asociația de Coproprietari în Condominiu

nr.50/96, cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil,

împotriva deciziei din 09 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 27 iulie 2018, APLP nr.50/96 (după reorganizare - ACC nr.50/96) a depus

cerere de chemare în judecată, în procedura de contencios administrativ, împotriva

Primarului general al mun. Chișinău, Primăriei mun. Chișinău și Consiliului mun.

Chișinău, terț SRL „Lobodă Eco”, solicitând constatarea ilegalității răspunsului

nr.21/1693-p, 21/1673-p din 04 iulie 2018 emis de Direcția generală arhitectură,

urbanism și relații funciare și anularea certificatului de urbanism pentru proiectare

nr.02/18 din 02 ianuarie 2018 eliberat SRL „Lobodă Eco”; anularea parțială a

deciziei nr.6/27-1 din 19 decembrie 2016 a Consiliului mun. Chișinău, în partea ce

ține de darea în arendă SRL „Lobodă Eco” a lotului de pământ cu suprafața de

0,099 ha din str. Testemițanu, mun. Chișinău, pentru construirea unui obiectiv.

În motivarea acțiunii, a indicat că ACC nr.50/96 este o asociație de proprietari

ai casei de locuit multietajate nr. 11 din str. Testemițeanu, mun. Chișinău, bloc cu

2 scări, 9 etaje, 72 apartamente, între care și casa nr. 13 de pe aceiași stradă, se află

spațiu adiacent ce este folosit de către locatarii ambelor case ca parcare pentru

1

automobilele membrilor, cât și spațiu de colectare a gunoiului, fiind amplasate 7

cutii metalice pentru gunoi deservite de Regia Autosalubritate. La fel, sub spațiul

menționat dintre casele nr. 11 și 13 trec rețele magistrale de apă și canalizare,

conducte de încălzire, etc.

Asociația a primit mai multe informații verbale de la membrii ei precum că în

privința spațiului dintre case menționat cineva a obținut certificat de urbanism sau

autorizație de construire sau alte acte pregătitoare pentru construcția unei case cu

mai multe etaje, fapt ce ar putea afecta negativ drepturile de proprietate ale

reclamantei și a membrilor săi asupra apartamentelor, inclusiv prin afectarea

rețelelor ce deservesc casa gestionată de reclamantă, iminența de surpări de teren

adiacent fundației casei gestionate de Asociație, etc.

Pentru a confirma sau infirma această informație, s-a adresat către Primăria

mun. Chișinău, iar la 26 iunie 2018 a recepționat răspunsul nr. 21/1367-p din 25

mai 2018, la care a fost atașată copia certificatului de urbanism pentru proiectare

nr. 02/18 din 02 ianuarie 2018. Din același răspuns și din certificatul prezentat,

reclamanta a aflat despre existenta deciziei Consiliului municipal Chișinău nr.

6/27-1 din 19 decembrie 2016, dispoziția nr. 252-d din 20 martie 2018, decizia

Consiliului municipal Chișinău nr.22/40 din 25 decembrie 2008, decizi Consiliului

municipal Chișinău nr. 68/1-2 din 22 martie 2007, dispoziția nr. 480-d din 29 mai

2014.

La 13 iunie 2018 a recepționat răspunsul Preturii sect. Centru nr. 542/1/03-14

din 12 iunie 2018 din care a aflat despre dispoziția Primăriei mun. Chișinău nr.

252-d din 20 aprilie 2018 și procesul-verbal al adunării generale și al consultărilor,

deși nimeni nu a notificat reclamanta despre careva consultări publice sau despre

emiterea deciziilor/dispozițiilor susmenționate, nimeni nu s-a adresat pentru

obținerea acordului pentru careva construcții în spațiul dintre casele menționat.

Prin dispoziția Primarului General nr. 252-d din 20 aprilie 2018 s-a dispus

organizarea consultărilor și prezentarea publică a proiectului cu notificarea

persoanelor interesate, însă reclamanta nu a fost invitată și nu a cunoscut despre

acest fapt, deși este direct interesată.

A menționat că pe lângă faptul că prin terenul menționat în certificatul de

urbanism trec toate comunicațiile, în cazul construirii pe acest teren a unui bloc

locativ multietajat va fi închis accesul atât pentru casa nr. 11, cât și pentru casa nr.

13 din str. Testemițeanu, mun. Chișinău.

Reclamanta a susținut că nu a cunoscut nici despre decizia Consiliului

municipal Chișinău nr. 6/27-1 din 19 decembrie 2016, deși oferirea acestui teren în

arenda SRL „Lobodă Eco”, evident atinge drepturile locatarilor caselor nr. 11 și 13

din adresa indicată.

Prin această decizie s-a acordat termen de 1 an companiei indicate pentru

elaborarea documentației pentru construcții, dar certificatul de urbanism a fost

eliberat în anul 2018.

La 19 iunie 2018 reclamanta a depus cerere prealabilă prin care a solicitat

anularea certificatului de urbanism pentru proiectare nr. 02/18 din 02 ianuarie 2018

eliberat SRL „Lobodă Eco”, anularea parțială a deciziei nr. 6/27-1 din 19

decembrie 2016 în partea ce ține de darea în arendă SRL „Lobodă Eco” a lotului de

pământ cu suprafața de 0,099 ha din str. Testemițeanu pentru construirea unui

obiectiv și eliberarea copiilor deciziei Consiliului municipal Chișinău nr.22/40 din

2

25 decembrie 2008, deciziei nr. 68/1-2 din 22 martie 2007, dispoziției nr. 480-d

din 29 mai 2014 și procesului-verbal al adunării generale și al consultărilor publice

din 23 mai 2018.

La 19 iulie 2018 a recepționat răspunsurile nr. 21/1693-p și nr. 21-1673-p din

04 iulie 2018, prin care s-a respins cererea prealabilă în partea ce ține de anularea

actelor și au fost anexate actele solicitate.

A indicat că, conform art. 27 al Legii nr. 835 din 17.05.1996, consultarea

populației se face anterior aprobării tuturor categoriilor de planuri urbanistice și de

planuri de amenajare a teritoriului, cu excepția planului de amenajare a teritoriului

național și a planurilor urbanistice de detaliu care nu afectează domeniul public, iar

art. 29 al Legii nr. 835, indică că, răspunderea pentru consultarea populației revine

autorităților administrației publice locale respective. Consideră reclamanta că prin

oferirea terenului în cauza companiei private pentru construcția blocului locativ și

prin neconsultarea reclamantei a transmiterii în arenda terenului învecinat sunt

evident încălcate drepturile locatarilor din casele învecinate (inclusiv din str.

Testemițeanu 11, mun. Chișinău), iar prin necomunicarea datei petrecerii

consultărilor publice a fost încălcată procedura eliberării documentației pentru

construcție.

Conform Codului funciar, obiecte ale relațiilor funciare sânt: sectoarele de

teren, cotele de teren și drepturile asupra lor. Sectoarele de teren se caracterizează

prin suprafață, amplasament, hotare, au statut juridic și alte caracteristici,

specificate în documentația înregistrării de stat a dreptului asupra pământului.

Sectoarele de teren și obiectele aferente acestora (solul, bazinele de apă închise,

pădurile, plantațiile multianuale, clădirile, construcțiile, edificiile etc.), strămutarea

cărora este imposibilă fără a cauza pierderi directe destinației lor, constituie bunuri

imobile. Sectoarele de teren pot fi divizibile și indivizibile. Se consideră divizibile

sectoarele de teren care pot fi împărțite în porțiuni fără a le schimba destinația, fără

a încălca normele anti incendiare, sanitare, ecologice, agrotehnice și urbanistice,

fiecare porțiune formând după divizare un teren de sine stătător. În cazurile

prevăzute de lege sectorul de teren poate fi considerat indivizibil. Cotele de teren

ale sectorului de teren aflat în folosință comună de asemenea constituie obiecte ale

relațiilor funciare. Cotele de teren au expresie cantitativă și descriere, cuprinzând

indicații privind destinația și categoria de folosință. Cotele de teren în natură nu se

delimitează.

Conform art. 11 Codul funciar, autoritățile administrației publice locale

atribuie cetățenilor terenuri fără plată, eliberându-le titluri de proprietate: trec în

proprietatea cetățenilor sectoarele de teren ocupate de case, anexe gospodărești și

grădini care li s-au atribuit în conformitate cu legislația, atribuie familiilor nou-

formate sectoare de teren din rezerva intravilanului până la epuizarea acesteia

pentru construcția caselor de locuit, anexelor gospodărești și grădini: în orașe-de la

0,04 până la 0,07 hectare, în localități rurale-până la 12 hectare. Dimensiunile

concrete ale sectoarelor de teren se stabilesc de către autoritățile administrației

publice locale, trec (în limita normelor de urbanism, iar dacă aceasta nu este

posibil, reieșind din suprafața reală a terenului ce deservește construcțiile)

terenurile aferente caselor de locuit cu mai multe apartamente privatizate, care nu

constituie blocuri, în proprietatea comună în diviziune a proprietarilor

apartamentelor, proporțional suprafeței privatizate de fiecare. Atribuirea repetată în

3

proprietate privată a terenurilor cetățenilor, în scopurile indicate în alineatul 1 al

prezentului articol, se efectuează contra plată prin vânzare la licitație, organizată de

autoritatea administrației publice locale. Prețul inițial de vânzare a terenului nu va

fi mai mic decât prețul normativ al pământului calculat în baza tarifelor stabilite de

legislația în vigoare. Se admite atribuirea repetată, fără plată, a terenurilor, în

scopurile prevăzute în alineatul 1 al prezentului articol, cetățenilor a căror

proprietate funciară a fost distrusă în rezultatul calamităților naturale.

Astfel, a susținut că terenul aferent blocului de locuit se atribuie proprietarilor

apartamentelor privatizate din blocul de locuit gestionat de reclamantă și nu poate

fi atribuit persoanelor terțe fără încălcarea drepturilor membrilor Asociației, motive

pentru care consideră că certificatul de urbanism a fost eliberat cu încălcarea

drepturilor membrilor săi și poate fi anulat.

La 01 august 2018, Tofan Diana-Maria a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Consiliului mun. Chișinău, Primarului general al mun. Chișinău, terț

SRL „Lobodă Eco”, solicitând anularea parțială a deciziei nr.6/27-1 din 19

decembrie 2016 a Consiliului mun. Chișinău „Cu privire la darea în arendă

funciară a unor loturi de pământ din șos. Hâncești și str. Testemițanu SRL „Lobodă

Eco” în schimbul terenului arendat din Calea Ieșilor”, în partea ce ține de darea în

arendă funciară SRL „Lobodă Eco” a terenului cu suprafața de 0,099 ha din str. N.

Testemițanu, mun. Chișinău pentru construcția unui obiectiv de menire socială și

parcări subterane.

În motivarea acțiunii, Tofan Diana-Maria a indicat că prin decizia Consiliului

municipal Chișinău nr. 6/27-1 din 19 decembrie 2016 cu privire la darea în arendă

funciară a unor loturi de pământ din str. Șosea Hâncești și str. N. Testemițeanu

SRL „Lobodă Eco” în schimbul terenului arendat din str. Calea Ieșilor a fost

transmis societății indicate în arendă lotul de teren cu suprafața de 0, 099 ha din str.

N. Testemițeanu pentru construcția unui obiectiv de menire socială și parcări

subterane, în schimbul terenului arendat din str. Calea Ieșilor.

La 01 aprilie 2017, în baza deciziei Consiliului municipal Chișinău nr. 6/27-1

din 19 decembrie 2016, între Primăria mun. Chișinău și SRL „Lobodă Eco” a fost

încheiat contractul de arendă funciară nr. 6824/2017.

La 23 mai 2018 la Pretura sectorului Centru au fost organizate consultări

publice asupra proiectului Planului Urbanistic de Detaliu privind amplasarea unui

bloc de locuințe cu obiective de menire socială și parcări subterane pe terenul cu

nr. cadastral 01001011220 din str. N. Testemițeanu, și la aceeași dată a fost

informată despre decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 6/27-1 din 19

decembrie 2016.

La 19 iunie 2018 a înregistrat în cancelaria Primăriei mun. Chișinău cererea

prealabilă nr. T-6245/18, prin care a solicitat revocarea deciziei Consiliului

municipal Chișinău nr. 6/27-1 din 19 decembrie 2016.

Prin răspunsul Direcției Generală Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare

nr. 01/1-09-1920 din 02 iulie 2018 a fost informată despre faptul că actul

administrativ a fost adoptat pornind de la competențele autorităților publice locale

și careva temeiuri pentru abrogare lui n-au fost stabilite.

Reclamanta a menționat că la 16 martie 2017 a devenit proprietară a

apartamentului nr. 2 situat în mun. Chișinău, str. Nicolae Testimițeanu 13, în baza

contractului de donație nr. 2020, astfel încât prin actul administrativ contestat i-a

4

fost lezat dreptul de proprietate garantat prin art. 1 al Primului Protocol la CEDO,

protecția proprietății, și art. 127 din Constituția Republicii Moldova, art. 315, 316

Cod civil.

Terenul cu număr cadastral 0100101.1220 atribuit în arendă SRL „Lodobă

Eco” este amplasat între blocurile de locuit din N. Testemițeanu 11 și 13, ce a fost

parte componentă al terenului cu număr cadastral 0100101.961 cu suprafața de

1.2621 ha, ce face parte din domeniul public și este destinat pentru amenajarea

blocurilor de locuit nominalizate, fiind delimitat prin decizia Consiliului municipal

Chișinău nr. 4/15 din 13 mai 2014, despre delimitarea terenurilor proprietate

municipală din sectorul Centru, anexa poziția 467, fiindu-i determinată suprafața

de 1.3629, destinația-teren de uz public, domeniul proprietății municipale-public.

Acest teren este folosit pentru zonă sanitară, și anume pentru amenajarea teritoriul

în vederea evacuării deșeurilor menajere, pentru parcarea mașinilor proprietate

privată a locatarilor din blocurile respective, fiind străbătut de țevi de canalizare,

apă potabilă, energie termică, telecomunicații pentru asigurarea unei vieți decente a

locatarilor blocurilor susindicate, motive pentru care acest teren este folosit și

destinat uzului public.

Conform art. 75 din Legea privind administrația publică locală nr. 436 din

28.12.2006, din domeniul public al unității administrativ-teritoriale fac parte

bunurile determinate de lege, precum și bunurile care, prin natura lor, sânt de uz

sau de interes public local. Interesul public implică afectarea bunului la un serviciu

public sau la orice activitate care satisface necesitățile colectivității, fără a

presupune accesul nemijlocit al acesteia la utilizarea bunului conform destinației.

La categoria bunuri ale domeniului public de interes local pot fi raportate terenurile

pe care sânt amplasate construcții de interes public local, porțiunile de subsol,

drumurile, străzile, piețele, obiectivele acvatice separate, parcurile publice,

terenurile de sport, stadioanele, precum și terenurile de joacă pentru copii

delimitate și înregistrate conform legislației în vigoare, clădirile, monumentele,

muzeele, pădurile, zonele de protecție și zonele sanitare, alte obiective care,

conform legii, nu aparțin domeniului public al statului. Bunurile domeniului public

de interes local sânt inalienabile, imprescriptibile și insesizabile.

În conformitate cu art. 6 alin. (4) din Legea privind terenurile proprietate

publică și delimitarea lor nr. 91 din 05.04.2007, trecerea terenurilor din domeniul

public în domeniul privat se face prin hotărâre de Guvern sau, după caz, prin

decizie a consiliului raional, a Adunării Populare a unității teritoriale autonome

Găgăuzia, a consiliului orășenesc (municipal), sătesc (comunal) dacă Constituția

sau legea organică nu dispune altfel. Terenurile de uz public pot fi trecute în

domeniul privat doar dacă nu mai sânt destinate uzului public.

Astfel, reclamanta a apreciazat că adoptarea unei astfel de decizii poate fi

realizată doar după respectarea procedurii de consultare publică, deoarece art. 8 din

Legea privind administrația publică locală nr. 436 din 28.12.2006 prevede că, în

problemele de interes local care preocupă o parte din populația unității

administrativ-teritoriale pot fi organizate, cu această parte, diverse forme de

consultări, audieri publice și convorbiri, în condițiile legii. Proiectele de decizii ale

consiliului local se consultă public, în conformitate cu legea, cu respectarea

procedurilor stabilite de către fiecare autoritate reprezentativă și deliberativă a

populației unității administrativ-teritoriale de nivelul întâi sau al doilea, după caz.

5

La adoptarea deciziei contestate a Consiliului municipal Chișinău din 19

decembrie 2016 nu au fost respectate prevederile art. 77 alin. (5) din Legea privind

administrația publică locală nr. 436 din 28.12.2006, ce prevede expres că,

înstrăinarea, concesionarea, darea în arendă ori în locațiune a bunurilor proprietate

a unității administrativ-teritoriale se fac prin licitație publică, organizată în

condițiile legii, cu excepția cazurilor stabilite expres prin lege, iar conform art. 2

alin. (7) din Legea privind terenurile proprietate publică și delimitarea lor nr. 91

din 05.04.2007, concesionarea, arendarea și locațiunea terenurilor se fac prin

licitație publică. Pot fi încheiate contracte directe doar cu proprietarii construcțiilor

amplasate legal pe teren până la intrarea în vigoare a prezentei legi. Contractul de

locațiune va cuprinde în mod obligatoriu clauze care să asigure exploatarea

terenului în locațiune potrivit specificului acestuia. Petrecerea licitației publică se

efectuează conform prevederilor Regulamentului privind licitațiile cu strigare și cu

reducere aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 136 din 10 februarie 2009. Accesul

și participarea la o licitația este garantat de art. 34 din Constituția Republicii

Moldova.

Astfel, reclamanta a susținut că Consiliul municipal Chișinău la adoptarea

actului administrativ contestat nu a respectat și prevederile art. 9 alin. (2) din Legea

privind actele normative ale Guvernului și ale altor autorități ale administrației

publice centrale și locale nr. 317 din 18 iulie 2003, ce prevede că actele normative

ale autorităților administrației publice centrale și locale trebuie să corespundă

întocmai prevederilor constituționale, legilor, precum și hotărârilor și ordonanțelor

Guvernului.

Cu referire la nulitatea contractul de arendă funciară, reclamanta indica că,

conform art. 666 alin. (2) Cod civil, contractului îi sânt aplicabile normele cu

privire la actul juridic, iar conform art. 220 Cod civil, actul juridic sau clauza care

contravin normelor imperative sânt nule dacă legea nu prevede altfel.

Astfel, a invocat că, contractul de arendă funciară nr. 6824/2017 este un act

subsecvent deciziei Consiliului municipal Chișinău nr. 6/27-1 din 19 decembrie

2016, iar deoarece actul administrativ este ilegal, respectiv și contractul de arendă

funciară este lovit de nulitatea absolută.

Prin încheierea protocolară din 22 august 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, în calitate de terț, în proces a fost atrasă Asociația Proprietarilor de

Locuințe Privatizate nr.50/95.

Prin încheierea din 26 aprilie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-

a conexat într-un singur proces, pentru examinare concomitentă, cauza de

contencios administrativ, intentată la acțiunea Dianei-Maria Tofan împotriva

Consiliului mun. Chișinău, Primarului general al mun. Chișinău, terț SRL „Lobodă

Eco” cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil, cu cauza

de contencios administrativ, intentată la acțiunea Asociației Proprietarilor de

Locuințe Privatizate nr.50/96 împotriva Primarului general al mun. Chișinău,

Primăriei mun. Chișinău și Consiliului mun. Chișinău, terți SRL „Lobodă Eco” și

Asociația Proprietarilor de Locuințe Privatizate nr.50/95 cu privire la anularea

actelor administrative individuale defavorabile.

La 13 noiembrie 2019, Asociația de Coproprietari în Condominiu nr.50/96 a

depus cerere de modificare a denumirii reclamantului din APLP nr.50/96 în ACC

6

nr.50/96, invocând că APLP nr.50/96 a finalizat procedura de reorganizare și la

moment persoană juridică are denumirea de ACC nr.50/96.

Prin hotărârea din 15 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

au fost respinse ca neîntemeiate acțiunile depuse de ACC nr.50/96 și de Tofan

Diana-Maria.

La 06 decembrie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Asociația de

Coproprietari în Condominiu nr.50/96, reprezentată de avocatul Mariana Barașianț,

a depus apel (nemotivat) împotriva hotărârii primei instanțe.

La 22 noiembrie 2021, prin intermediul poștei electronice, Tofan Diana-Maria

a depus apel împotriva hotărârii primei instanțe, iar la 09 februarie 2022, prin

intermediul oficiului poștal, a prezentat motivarea apelului, solicitând casarea

integrală a hotărârii din 15 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

cu emiterea unei decizii noi de admitere a acțiunii sale integral.

Prin încheierea din 25 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost declarat

inadmisibil apelul depus de Asociația de Coproprietari în Condominiu nr.50/96, în

temeiul art.236 alin.(2) lit.e) din Codul administrativ, din motiv că apelanta nu a

prezentat motivarea apelului în termenul prevăzut la art.232 alin.(2) din Codul

administrative.

Prin decizia din 09 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a respins

apelul depus de Tofan Diana-Maria împotriva hotărârii din 15 noiembrie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

În motivarea deciziei emise, instanța de apel a conchis că acțiunile înaintate

de reclamante sunt neîntemeiate și just au fost respinse de instanța de fond.

În context, a reținut că decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 6/27-1 din

19 decembrie 2016 cu privire la darea în arendă funciară a loturilor de teren din

municipiul Chișinău din str. Șosea Hîncești și str. N. Testemițeanu SRL „Lobodă

Eco” în schimbul terenului arendat din municipiul Chișinău str. Calea Ieșilor, în

partea ce ține de darea în arendă în beneficiul societății indicate a terenului cu

suprafața de 0,099 ha din mun. Chișinău str. N. Testemițeanu, este adoptată de

către autoritatea publică abilitată, conform competenței, a dreptului discreționar și

a procedurii stabilite. Subsecvent, a reținut că decizia nominalizată a fost corect

executată de către Primăria mun. Chișinău la încheierea contractului de arendă

contestat nr. 3824/2017, încheiat cu SRL „Lobodă Eco” a terenului nominalizat.

Instanța de apel a respins argumentele apelantei cu trimitere la anexa la

decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 4/15 din 13 mai 2014, potrivit căreia

terenul cu numărul cadastral 0100101961, cu suprafața de 1,3629 ha, avea

destinația de teren de uz public și făcea parte din domeniul proprietății municipale

publice, deoarece la atribuirea terenului SRL „Lobodă Eco” a avut loc actualizarea

datelor cadastrale privind limitele și suprafața terenului domeniul public cu

numărul cadastral 0100101961, relevant fiind că în accepțiunea art. 4 alin. (2) lit.

a) al Legii privind monitoringul bunurilor imobile nr. 267 din 29 noiembrie 2012,

autoritățile administrației publice locale sânt responsabile pentru prezentarea

informației către organele cadastrale teritoriale, cu anexarea actelor privind:

modificarea configurației, suprafeței și altor date cadastrale în legătură cu

atribuirea terenurilor, astfel încât conținutul deciziei Consiliului municipal

Chișinău nr. 4/15 din 13 mai 2014 nu constituie un impediment pentru emiterea

deciziei contestate în speță.

7

Totodată, a menționat că argumentele apelantei referitoare la faptul că terenul

adiacent blocului locativ în care-și are apartamentul este destinat pentru uz sanitar,

fiind amenajată o gunoiște, nu poate fi reținut ca fiind determinant în contextul în

care instanța reține că pentru acest uz nu este necesară suprafața de 1,3629 ha, iar

apelanta nu a probat imposibilitatea utilizării restului terenului, după darea unei

părți a acestuia în arendă prin decizia contestată, în scopul respectiv.

La 29 noiembrie 2022, prin intermediul poștei electronice, Tofan Diana-Maria

a depus recurs împotriva deciziei instanței de apel, iar la 21 martie 2023, prin

intermediul oficiului poștal, a depus motivarea recursului, solicitând casarea

integrală a deciziei din 09 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii

din 15 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cu emiterea unei

decizii noi de admitere integrală a acțiunii sale.

În motivarea recursului, a invocat că decizia instanței de apel și hotărârea

primei instanțe sunt neîntemeiate și pasibile de a fi casate integral din motiv că

instanțele inferioare nu au elucidat și constatat pe deplin circumstanțele importante

pentru soluționarea cauzei, normele de drept material au fost aplicate eronat,

concluziile expuse în actele judecătorești sânt în contradicție cu circumstanțele

cauzei.

Recurenta consideră că instanțele inferioare au analizat și apreciat doar

argumentele invocate de către reprezentantul intimat și terț, lăsând fără apreciere

argumentele invocate în cererea de chemare în judecată și cererea de apel, or partea

motivată a deciziei Curții de Apel Chișinău și hotărârii Judecătoriei Chișinău

reprezintă transcrierii ale argumentelor aduse de aceștia, or potrivit art. 6 al

Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale care stipulează că instanțele judecătorești sunt obligate să-și

motiveze deciziile încât să permită exercitarea efectivă a dreptului la casație, să nu

lase părțile într-o stare de incertitudine și să nu creeze impresia că nu au fost auzite

(Cauza Hirvisaari contra Filandei, § 31, Garcia Ruiz contra Spaniei, §26, tbe Helle

contra Filandei, § 59 și 60, cauza Șarban contra Moldovei, nr. 3456/05 din 04

octombrie 2005 și cauza Flux contra Moldovei, nr. 287002/03 din 20 noiembrie

2007).

La 31 martie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa ACC

nr.50/96, Primarului general al mun. Chișinău, Primăriei mun. Chișinău,

Consiliului mun. Chișinău și SRL „Lobodă Eco” copia recursului depus de Tofan

Diana-Maria, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referințelor.

La 05 mai 2023, SRL „Lobodă Eco”, reprezentată de avocata Balan Angela, a

depus referință, prin care a solicitat declararea recursului ca fiind inadmisibil.

Examinând admisibilitatea recursului declarat, în raport cu actele cauzei,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată inadmisibilitatea

acestuia, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții

de În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții

de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate

cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) din Codul administrativ (în redacția în

vigoare la data declarării recursului), recursul se depune la instanța de apel în

termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

8

stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de

Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța

de apel.

Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată al

Curții Supreme de Justiție atestă că, copia dispozitivului deciziei din 09

noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost notificat părților la data de 10

noiembrie 2022 ,prin intermediul poștei electronice (vol. III, f.d.24).

La data de 29 noiembrie 2022, Tofan Diana-Maria a depus recurs nemotivat

împotriva deciziei (vol. III, f.d.26).

Copia deciziei motivate a Curții de Apel Chișinău a fost notificată

recurentei, la data de 24 februarie 2023 (vol. III, f.d.25).

Iar, motivarea recursului a fost depusă la 22 martie 2023.

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că la

depunerea recursului împotriva deciziei din 09 noiembrie 2022 a Curții de Apel

Chișinău, recurenta Tofan Diana-Maria a respectat termenele prevăzute la art. 245

alin. (1) și (2) din Codul administrativ.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Tofan Diana-Maria, în

raport cu materialele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare la

momentul depunerii cererii de recurs), Curtea Supremă de Justiție examinează

din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se

declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 din Codul

administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la

literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control

de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de

principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv

al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al

instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare

suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes

rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al

recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor

veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să

răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de

Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a

erorilor de drept.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece

testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument

rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul

9

administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2)

din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în

circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și

funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în

asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să

țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri

de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230].

Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât

prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în

această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.

85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un

apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai

reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor

ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective,

urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de

rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre

din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform

jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și

procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi

conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09

octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de

justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Tofan

Diana-Maria.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Tofan Diana-Maria, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Stela Procopciuc

judecătorii Diana Stănilă

Ion Malanciuc

10