2r-481/22 — recunoasterea dreptului de proprietate
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- recunoasterea dreptului de proprietate
- Temei legal
- ridicarea exceptiei de neconstituionalitate repetată si in privinta unei norme care nu este aplicabila; termenul de declarare a apelului; apel tardiv
2r-481/22 — recunoasterea dreptului de proprietate (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 2r-481/22
2-21024991-01-2r-11102022
Prima instanță: Judecătoria Criuleni, sediul Dubăsari – I. Malanciuc
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Malîi, A. Braga, V. Cotorobai
ÎNCHEIERE
21 decembrie 2022 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova
judecătorii Galina Stratulat
Maria Ghervas
examinând cererea recurentelor Natalia Verdeș, Ana Verdeș și Valentina
Jenerenco cu privire la sesizarea Curții Constituționale a Republicii Moldova
privind ridicarea excepției de neconstituționalitate a sintagmei „de la pronunțarea
dispozitivului hotărârii” conținute în articolul 236 alin. (5) lit. a) din Codul de
procedură civilă și a sintagmei „de la data pronunțării dispozitivului hotărârii”
conținute în articolul 362 alin. (1) din Codul de procedură civilă,
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Natalia
Verdeș, Ana Verdeș și Valentina Jenerenco împotriva lui Ion Verdeș, Alionei
Verdeș, Consiliului local și Primarului satului Cruglic, raionul Criuleni, cu privire la
recunoașterea dreptului de proprietate,
constată:
La 17 februarie 2021, Natalia Verdeș, Ana Verdeș și Valentina Jenerenco au
depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Ion Verdeș, Alionei Verdeș,
Consiliului local și Primarului satului Cruglic, raionul Criuleni, solicitând
recunoașterea dreptului de proprietate al Nataliei Verdeș, Anei Verdeș și Valentinei
Jenerenco (Verdeș) asupra 1/ cotă-parte din bunul imobil cu numărul cadastral
5
3125111.492.01, precum și compensarea din contul pârâților în mod solidar a
cheltuielile pentru asistența juridică în suma de 5 000 de lei.
Prin hotărârea din 23 mai 2022 a Judecătoriei Criuleni, sediul Dubăsari, s-a
respins acțiunea depusă de Natalia Verdeș, Ana Verdeș și Valentina Jenerenco, ca
fiind neîntemeiată (f.d. 169, 186-191).
La 24 iunie 2022, Natalia Verdeș, Ana Verdeș și Valentina Jenerenco au depus
prin intermediul oficiului poștal cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii din 23
mai 2022 a Judecătoriei Criuleni, sediul Dubăsari, solicitând casarea acesteia și
adoptarea unei hotărâri noi, prin care să fie admisă integral acțiunea (f.d. 180-182).
Prin încheierea din 15 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a restituit
apelul declarat de Natalia Verdeș, Ana Verdeș și Valentina Jenerenco împotriva
1
hotărârii din 23 mai 2022 a Judecătoriei Criuleni, sediul Dubăsari, în temeiul
art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, ca fiind depus în afara
termenului legal, iar partea apelantă nu solicită repunerea în termen (f.d. 195-197
recto-verso).
La 28 septembrie 2022, Natalia Verdeș, Ana Verdeș și Valentina Jenerenco au
depus la Curtea de Apel Chișinău, prin intermediul oficiului poștal, recurs motivat
împotriva încheierii din 15 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând
casarea integrală a încheierii recurate și restituirea cauzei în instanța de apel la etapa
depunerii cererii de apelul, cu stabilirea unui nou termen pentru depunerea cererii de
apel motivate, ținând cont de faptul că încheierea recurată le împiedică să depună un
apel motivat în termen de 30 de zile de la data primirii de la prima instanță a
hotărârii integrale.
Totodată, au solicitat sesizarea Curții Constituționale pentru verificarea
constituționalității sintagmei „de la pronunțarea dispozitivului hotărârii” prevăzute
în art. 236 alin. (5) lit. a) din Codul de procedură civilă și a sintagmei „de la data
pronunțării dispozitivului hotărârii” prevăzută în art. 362 alin. (1) din Codul de
procedură civilă, considerând că acestea sunt constituționale din perspectiva
articolelor 23 și 54 în coroborare cu articolele 20 și 119 din Constituție, în măsura în
care termenul de depunere a cererii de apel de 30 de zile va începe să curgă de la
data pronunțării hotărârii integrale a primei instanțe (f.d. 199).
Studiind cererea cu privire la sesizarea Curții Constituționale a Republicii
Moldova privind ridicarea excepției de neconstituționalitate, Colegiul civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că
aceasta urmează a fi respinsă, din următoarele motive.
În conformitate cu art. 121 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul
existenței incertitudinii privind constituționalitatea legilor, a hotărârilor
Parlamentului, a decretelor Președintelui Republicii Moldova, a hotărârilor și
ordonanțelor Guvernului ce urmează a fi aplicate la soluționarea unei cauze,
instanța de judecată, din oficiu sau la cererea unui participant la proces, sesizează
Curtea Constituțională.
Alineatul (2) al aceluiași articol prevede că la ridicarea excepției de
neconstituționalitate și sesizarea Curții Constituționale, instanța nu este în drept să
se pronunțe asupra temeiniciei sesizării sau asupra conformității cu Constituția a
normelor contestate, limitându-se exclusiv la verificarea întrunirii următoarelor
condiții:
a) obiectul excepției intră în categoria actelor prevăzute la art. 135 alin. (1)
lit. a) din Constituție;
b) excepția este ridicată de către una din părți sau reprezentantul acesteia ori
este ridicată de către instanța de judecată din oficiu;
c) prevederile contestate urmează a fi aplicate la soluționarea cauzei;
d) nu există o hotărâre anterioară a Curții Constituționale având ca obiect
prevederile contestate.
Deopotrivă, alineatul (5) al aceluiași articol stipulează că instanța de judecată
poate ridica excepția de neconstituționalitate doar dacă cererea de chemare în
judecată sau cererea de apel a fost acceptată în modul prevăzut de lege ori dacă
cererea de recurs împotriva hotărârii sau deciziei curții de apel a fost declarată
admisibilă conform legii.
2
Conform § 82 din hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 09 februarie 2016,
pentru interpretarea articolului 135 alin. (1) lit. a) și g) din Constituție, judecătorul
ordinar nu se va pronunța asupra temeiniciei sesizării sau asupra conformității cu
Constituția a normelor contestate, ci se va limita exclusiv la verificarea întrunirii
următoarelor condiții: obiectul excepției intră în categoria actelor cuprinse la
articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție; excepția este ridicată de către una din
părți sau reprezentantul acesteia, sau este ridicată de către instanța de judecată din
oficiu; prevederile contestate urmează a fi aplicate la soluționarea cauzei; nu există
o hotărâre anterioară a Curții având ca obiect prevederile contestate.
Din conținutul normelor legale precitate rezultă indubitabil că instanța de
judecată poate ridica excepția de neconstituționalitate doar dacă examinează
fondul cauzei după ce a primit în procedură cererea cu care a fost sesizată.
Prin prisma art. 121 alin. (5) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs
consideră inoportun de a sesiza Curtea Constituțională a Republicii Moldova în
vederea supunerii controlului constituționalității sintagmei „de la pronunțarea
dispozitivului hotărârii” prevăzute în art. 236 alin. (5) lit. a) din Codul de
procedură civilă și a sintagmei „de la data pronunțării dispozitivului hotărârii”
prevăzută în art. 362 alin. (1) din Codul de procedură civilă, or, specificul
procedurii în recurs conform Capitolului IV din Codul administrativ se limitează la
verificarea legalității și temeiniciei acțiunilor instanței vis-a-vis de unele aspecte
procedurale la judecarea cauzei.
Ba mai mult ca atât, prin Decizia nr. 32 din 29 martie 2018 de inadmisibilitate
a sesizării nr. 32g/2018, Curtea Constituțională s-a expus deja asupra
constituționalității articolului 236 alin. (5) lit. b) și a textului „de la data
pronunțării dispozitivului hotărârii” conținut de articolul 362 alin. (1) din Codul de
procedură civilă (curgerea termenului de apel de la pronunțarea dispozitivului).
Respectiv, în partea excepției de neconstituționalitate a sintagmei „de la data
pronunțării dispozitivului hotărârii” conținute în articolul 362 alin. (1) din Codul
de procedură civilă, ridicate de către Natalia Verdeș, Ana Verdeș și Valentina
Jenerenco există deja o hotărâre anterioară a Curții Constituționale care are ca
obiect aceste prevederi contestate.
Acest fapt constituie temei de respingere a cererii de ridicare a excepției de
neconstituționalitate a sintagmei „de la data pronunțării dispozitivului hotărârii”
conținute în articolul 362 alin. (1) din Codul de procedură civilă, din motiv că nu
sunt respectate prevederile art. 121 alin. (2) lit. d) din Codul de procedură civilă.
În partea ridicării excepției de neconstituționalității a sintagmei „de la
pronunțarea dispozitivului hotărârii” conținute în articolul 236 alin. (5) lit. a) din
Codul de procedură civilă, Colegiul observă că norma art. 236 alin. (5) lit. a) din
Codul de procedură civilă se referă la dreptul participanților la proces de a solicita
instanței de judecată întocmirea hotărârii integrale și termenul în interiorul căruia
pot face uz de acest drept.
La caz, însă, Natalia Verdeș, Ana Verdeș și Valentina Jenerenco își manifestă
dezacordul cu încheierea Curții de Apel Chișinău, prin care li s-a restituit cererea
de apel din motiv că acestea nu au respectat prevederile art. 362 alin. (1) din Codul
de procedură civilă, adică nu au depus apelul în termen de 30 de zile de la
pronunțarea dispozitivului hotărârii.
Prin urmare, Colegiul atestă că sintagma „de la pronunțarea dispozitivului
hotărârii” conținute în articolul 236 alin. (5) lit. a) din Codul de procedură civilă,
3
nu urmează a fi aplicate la soluționarea recursului declarat de Natalia Verdeș, Ana
Verdeș și Valentina Jenerenco împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău prin
care li s-a restituit cererea de apel. Iar, acest fapt constituie temei de respingere a
cererii de ridicare a excepției de neconstituționalitate a acestei sintagme, din motiv
că nu sunt respectate prevederile art. 121 alin. (2) lit. c) din Codul de procedură
civilă.
Din motivele reliefate supra, instanța de recurs consideră că cererea
recurentelor Natalia Verdeș, Ana Verdeș și Valentina Jenerenco cu privire la
sesizarea Curții Constituționale a Republicii Moldova privind ridicarea excepției
de neconstituționalitate a sintagmei „de la pronunțarea dispozitivului hotărârii”
conținute în articolul 236 alin. (5) lit. a) din Codul de procedură civilă și a
sintagmei „de la data pronunțării dispozitivului hotărârii” conținute în articolul 362
alin. (1) din Codul de procedură civilă urmează a fi respinsă.
În conformitate cu art. 121 din Codul de procedură civilă și art. 269-270 din
Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție
dispune:
Se respinge cererea recurentelor Natalia Verdeș, Ana Verdeș și Valentina
Jenerenco cu privire la sesizarea Curții Constituționale a Republicii Moldova
privind ridicarea excepției de neconstituționalitate a sintagmei „de la pronunțarea
dispozitivului hotărârii” conținute în articolul 236 alin. (5) lit. a) din Codul de
procedură civilă și a sintagmei „de la data pronunțării dispozitivului hotărârii”
conținute în articolul 362 alin. (1) din Codul de procedură civilă.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președintele ședinței,
judecătorul Svetlana Filincova
judecătorii Galina Stratulat
Maria Ghervas
4
Dosarul nr. 2r-481/22
2-21024991-01-2r-11102022
Prima instanță: Judecătoria Criuleni, sediul Dubăsari – I. Malanciuc
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Malîi, A. Braga, V. Cotorobai
DECIZIE
21 decembrie 2022 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova
judecătorii Galina Stratulat
Maria Ghervas
examinând recursul declarat de Natalia Verdeș, Ana Verdeș și Valentina
Jenerenco,
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Natalia
Verdeș, Ana Verdeș și Valentina Jenerenco împotriva lui Ion Verdeș, Alionei
Verdeș, Consiliului local și Primarului satului Cruglic, raionul Criuleni, cu privire la
recunoașterea dreptului de proprietate,
împotriva încheierii din 15 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin
care s-a restituit apelul declarat de Natalia Verdeș, Ana Verdeș și Valentina
Jenerenco împotriva hotărârii din 23 mai 2022 a Judecătoriei Criuleni, sediul
Dubăsari, în temeiul art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, ca fiind
depus în afara termenului legal, iar partea apelantă nu solicită repunerea în termen,
constată:
La 17 februarie 2021, Natalia Verdeș, Ana Verdeș și Valentina Jenerenco au
depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Ion Verdeș, Alionei Verdeș,
Consiliului local și Primarului satului Cruglic, raionul Criuleni, solicitând
recunoașterea dreptului de proprietate al Nataliei Verdeș, Anei Verdeș și Valentinei
Jenerenco (Verdeș) asupra 1/ cotă-parte din bunul imobil cu numărul cadastral
5
3125111.492.01, precum și compensarea din contul pârâților în mod solidar a
cheltuielile pentru asistența juridică în suma de 5 000 de lei.
Prin hotărârea din 23 mai 2022 a Judecătoriei Criuleni, sediul Dubăsari, s-a
respins acțiunea depusă de Natalia Verdeș, Ana Verdeș și Valentina Jenerenco, ca
fiind neîntemeiată (f.d. 169, 186-191).
La 24 iunie 2022, Natalia Verdeș, Ana Verdeș și Valentina Jenerenco au depus
prin intermediul oficiului poștal cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii din 23
mai 2022 a Judecătoriei Criuleni, sediul Dubăsari, solicitând casarea acesteia și
adoptarea unei hotărâri noi, prin care să fie admisă integral acțiunea (f.d. 180-182).
Prin încheierea din 15 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a restituit
5
apelul declarat de Natalia Verdeș, Ana Verdeș și Valentina Jenerenco împotriva
hotărârii din 23 mai 2022 a Judecătoriei Criuleni, sediul Dubăsari, în temeiul
art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, ca fiind depus în afara
termenului legal, iar partea apelantă nu solicită repunerea în termen (f.d. 195-197
recto-verso).
La 28 septembrie 2022, Natalia Verdeș, Ana Verdeș și Valentina Jenerenco au
depus la Curtea de Apel Chișinău, prin intermediul oficiului poștal, recurs motivat
împotriva încheierii din 15 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând
casarea integrală a încheierii recurate și restituirea cauzei în instanța de apel la etapa
depunerii cererii de apelul, cu stabilirea unui nou termen pentru depunerea cererii de
apel motivate, ținând cont de faptul că încheierea recurată le împiedică să depună un
apel motivat în termen de 30 de zile de la data primirii de la prima instanță a
hotărârii integrale.
La 11 octombrie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat intimaților pentru
notificare copia recursului motivat depus de Natalia Verdeș, Ana Verdeș și
Valentina Jenerenco împotriva încheierii din 15 septembrie 2022 a Curții de Apel
Chișinău (f.d. 205).
Deși, conform avizelor de recepție a trimiterilor poștale DS8007552194AS,
DS8007552195AS și DS8007552196AS intimații Aliona Verdeș, Ion Verdeș,
Consiliul local și Primarul satului Cruglic, raionul Criuleni, au recepționat la 14
octombrie 2022 copia recursului, aceștia nu au făcut uz de dreptul lor procedural și
nu au depus referințe prin care să-și expună poziția procesuală pe marginea criticilor
formulate în recurs.
În conformitate cu prevederile art. 424 alin. (2) din Codul de procedură civilă,
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
examinează recursurile declarate împotriva încheierilor emise de către curțile de
apel.
Conform articolului 425 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare a
recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.
Încheierea Curții de Apel Chișinău a fost adoptată la 15 septembrie 2022.
Potrivit extrasului din poșta electronică cu adresa „lilia.cojocaru@justice.md”,
încheierea din 15 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost comunicată
reprezentanților recurentelor Natalia Verdeș, Ana Verdeș și Valentina Jenerenco în
mod electronic, la 19 septembrie 2022 (f.d. 198).
În atare circumstanțe, Colegiul consideră ca fiind în termen recursul declarat de
Natalia Verdeș, Ana Verdeș și Valentina Jenerenco, deoarece cererea de recurs a
fost predată oficiului poștal la 28 septembrie 2022.
În corespundere cu art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă, recursul
împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3
judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului
și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.
Examinând recursul declarat, prin prisma argumentelor invocate de recurente și
a materialelor din dosar, coroborate cu normele de drept pertinente speței, Colegiul
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la
concluzia de a-l respinge, cu menținerea încheierii Curții de Apel Chișinău, din
motivele ce succed.
În conformitate cu articolul 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța
de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să
6
respingă recursul și să mențină încheierea.
Cercetând starea fapt în baza materialelor și lucrărilor dosarului, Colegiul
constată că, la 23 mai 2022, Judecătoria Criuleni, sediul Dubăsari, a pronunțat
hotărâre prin care a respins acțiunea depusă de Natalia Verdeș, Ana Verdeș și
Valentina Jenerenco (f.d. 169).
Manifestându-și dezacordul cu hotărârea primei instanțe, la 24 iunie 2022,
Natalia Verdeș, Ana Verdeș și Valentina Jenerenco au depus prin intermediul
oficiului poștal cerere de apel împotriva acesteia, solicitând casarea integrală a
hotărârii contestate și emiterea unei hotărâri noi de admitere integrală a acțiunii
(f.d. 180, 182).
Prin încheierea din 15 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a restituit
apelul declarat de Natalia Verdeș, Ana Verdeș și Valentina Jenerenco împotriva
hotărârii din 23 mai 2022 a Judecătoriei Criuleni, sediul Dubăsari, în temeiul
art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, ca fiind depus în afara
termenului legal, iar partea apelantă nu solicită repunerea în termen (f.d. 195-197
recto-verso).
Efectuând controlul judiciar al încheierii din 15 septembrie 2022 a Curții de
Apel Chișinău, instanța de recurs a constatat că aceasta a fost emisă în concordanță
cu normele de drept procedural.
În conformitate cu art. 362 alin. (1) și (3) din Codul de procedură civilă,
termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării
dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede altfel. Repunerea în termen de apel se
face de către instanța de apel în cazurile și în ordinea prevăzute de art. 116.
Colegiul notează că termenul de procedură este intervalul, stabilit de lege sau
de judecată (judecător), în interiorul căruia participanții la proces trebuie să
îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.
În acest sens, dispozițiile art. 111 alin. (3) din Codul de procedură civilă
prescriu că, dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment
sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea
actului de procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se
ia în considerare la calcularea termenului.
Colegiul reiterează că, în condițiile speței, hotărârea primei instanțe a fost
pronunțată la 23 mai 2022 (f.d. 168, 169).
Respectiv, prin prisma art. 111 alin. (3) coroborat cu dispozițiile art. 362
alin. (1) din Codul de procedură civilă, termenul de procedură de 30 de zile,
instituit de legiuitor pentru valorificarea dreptului de a ataca cu apel hotărârea
judecătorească, a început să curgă din ziua imediat următoare datei emiterii și
pronunțării hotărârii judecătorești, adică de la 24 mai 2022, iar data limită de
depunere a cererii de apel fiind ziua de 22 iunie 2022, ora 24.00, acesta fiind
termen de decădere din dreptul procesual.
Astfel, instanța de recurs vădește că, depunând cererea de apel la 24 iunie
2022, Natalia Verdeș, Ana Verdeș și Valentina Jenerenco au omis termenul legal
de declarare a apelului, or, acestea trebuiau să dea dovadă de diligență și să depună
cererea de apel în interiorul termenului legal, până la 22 iunie 2022, ora 24.00.
La capitolul dat, Colegiul nu poate accepta ca relevante argumentele Nataliei
Verdeș, Anei Verdeș și Valentinei Jenerenco, precum că nu au omis termenul de
declarare a apelului, deoarece cererea de apel nemotivată a fost depus la 24 iunie
2022, în termen de 30 de zile prevăzut de lege de la comunicarea dispozitivului
7
hotărârii judecătorești. Or, art. 362 alin. (1) și (3) din Codul de procedură civilă
prevede imperativ că termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data
pronunțării dispozitivului hotărârii, dar nu nicidecum nu din data comunicării
acestuia.
La fel, Colegiul apreciază ca declarativ și care nu poate fi acceptat argumentul
recurentelor, precum că au fost în imposibilitate de a depune cererea de apel în
termen de 30 de zile de data pronunțării dispozitivului, deoarece în acest termen nu
le-a fost comunicată hotărârea motivată a primei instanțe, iar prin prisma art. 365
alin. (1) din Codul de procedură civilă aveau obligația de a depune o cerere de apel
care să cuprindă motivele de fapt și de drept ale apelului. Or, în sensul coroborat al
art. 362 alin. (1) și art. 111 din Codul de procedură civilă, termenul de exercitare a
căii de atac în ordine de apel începe să curgă din ziua imediat următoare datei
calendaristice emiterii și pronunțării hotărârii judecătorești și nicidecum nu
depinde de momentul comunicării actului judecătoresc de dispoziție și cu atât mai
mult de momentul comunicării hotărârii judecătorești redactate integral (motivate).
Instanța de recurs opinează că, Natalia Verdeș, Ana Verdeș și Valentina
Jenerenco, având cunoștință de dispozițiile legale, deoarece prin prisma
principiului nemo censetur ignorare legem necunoașterea sau cunoașterea greșită a
legii nu exonerează persoanele de obligația de a se conforma legii, urmau să facă
uz de drepturile lor procedurale cu bună credință și diligență. Acest fapt presupune
că recurentele aveau obligația prezumată de a manifesta diligență și să se
conformeze prevederilor legale, făcând uz în interiorul termenului legal de dreptul
lor de a ataca cu apel hotărârea primei instanțe, în caz contrar intervenind uno ictu
aplicarea, cu titlu de sancțiune procedurală, restituirea apelului ca fiind depus în
afara termenului legal, în temeiul art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură
civilă.
Mai mult decât atât, articolul 365 din Codul de procedură civilă stipulează cu
titlu de excepție, la alin. (11), că elementele cererii de apel prevăzute la alin. (1)
lit. d), e) și h) pot fi incluse într-o cerere de apel suplimentară depusă după data
întocmirii hotărîrii integrale.
Respectiv, prin efectul art. 365 alin. (11) din Codul de procedură civilă, Natalia
Verdeș, Ana Verdeș și Valentina Jenerenco aveau posibilitatea legală de a depune
în termen de 30 de zile din momentul pronunțării dispozitivului hotărârii primei
instanțe o cerere de apel care să nu conțină motivele de fapt și de drept pe care se
întemeiază apelul, iar după ce le-ar fi fost comunicată hotărârea judecătorească
integrală (motivată), erau în drept să completeze apelul cu o cerere suplimentară în
care să indice criticile de fapt și de drept față de hotărârea primei instanțe.
La capitolul dat este imperios și faptul că Natalia Verdeș, Ana Verdeș și
Valentina Jenerenco nu au făcut uz de dreptul lor procedural de a solicita
repunerea în termenul procedural de declarare a apelului, în conformitate cu
art. 362 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
În acest sens, Colegiul notează că legiuitorul a instituit termen de decădere
pentru exercitarea căii de atac, asigurând astfel stabilitatea raporturilor juridice
dintre părți și evitarea incertitudinii pentru o perioadă îndelungată de timp, în care
apar, derulează și se modifică o complexitate de relații dintre părți sub egida unor
norme de drept distincte. Deci, admiterea exercitării unei căi de atac în afara
termenului legal ar constitui o încălcare a principiului legalității și securității
raporturilor juridice și respectiv, o soluție inadmisibilă în conjunctura ordinii de
8
drept naționale.
La caz, Colegiul învederează jurisprudența Curții Europene a Drepturilor
Omului, care a apreciat că reglementarea referitoare la formalitățile și termenele ce
trebuie respectate pentru exercitarea unei căi de atac, urmărește să asigure o bună
administrare a justiției și, în particular, să respecte principiul securității raporturilor
juridice și că cei interesați trebuie să aibă posibilitatea de a se aștepta ca aceste
reguli să fie aplicate. S-a subliniat că aceste termene urmăresc mai multe scopuri
importante, și anume să garanteze securitatea juridică fixând un termen pentru
acțiuni, să pună pe eventualii pârâți la adăpost de plângeri introduse foarte târziu
care ar fi, probabil, mai dificil de combătut, și să împiedice nedreptățile ce s-ar
putea produce dacă tribunalele ar fi chemate să se pronunțe în legătură cu
evenimente consumate cu mult timp în urmă, plecând de la elemente de probă
cărora nu li s-ar mai putea acorda credit și care ar fi incomplete din cauza timpului
scurs (cauza Brumărescu v. România, cauza Marckx v. Belgia).
În cauza Melnic v. Republica Moldova, Înalta Curte a constatat violarea
securității raporturilor juridice (art. 6 § 1 al Convenției) pentru admiterea, într-o
cauză cu privire la recuperarea prejudiciilor, a unui recurs depus peste termen, fără
a se expune asupra obiecției reclamantului că recursul este tardiv.
În această ordine de idei, corelând circumstanțele faptice constatate și expuse
supra, cu normele legale precitate, instanța de recurs ajunge la concluzia că Natalia
Verdeș, Ana Verdeș și Valentina Jenerenco nu au îndeplinit actul procedural în
interiorul termenului legal instituit la art. 362 alin. (1) din Codul de procedură
civilă și nu au solicitat, prin prisma art. 362 alin. (3) din Codul de procedură civilă,
repunerea în termenul procedural de declarare a apelului.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în cauza Ponomaryov vs
Ucraina că, deși în speță nu este vorba despre desființarea unei hotărâri
judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de
atac în lumina unor circumstanțe nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces
după un interval considerabil de timp prin repunerea în termenul de introducere a
unei căi ordinare de atac, totuși reînnoirea acestui termen după o perioadă
îndelungată și pentru motive neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea
înfrânge principiul securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale
extraordinară de atac.
Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea din 15
septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost emisă în concordanță cu normele
de drept procedural, iar argumentele invocate în recurs sunt lipsite de substanță,
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și a menține încheierea recurată.
În conformitate cu art. 269-270 și art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă,
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
decide:
Se respinge recursul declarat de Natalia Verdeș, Ana Verdeș și Valentina
Jenerenco.
Se menține încheierea din 15 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,
adoptată în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Natalia Verdeș, Ana Verdeș și Valentina Jenerenco împotriva lui Ion Verdeș,
9
Alionei Verdeș, Consiliului local și Primarului satului Cruglic, raionul Criuleni, cu
privire la recunoașterea dreptului de proprietate.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței,
judecătorul Svetlana Filincova
judecătorii Galina Stratulat
Maria Ghervas
10