3r-27/25 — anularea actelor administrative.

La 03 septembrie 2021, Șiman Ion și Șiman Tatiana au depus cerere de chemare în judecată împotriva Serviciului Fiscal de Stat, solicitând anularea hotărârii seria ***** din 26 aprilie 2021 a Direcției Generale Administrare Fiscală Arierate a Serviciului Fiscal de Stat ca fiind ilegală în fond și semnată de persoane neabilitate, neîmputernicite legal; obligarea Serviciului Fiscal de Stat să retragă de la executare hotărârea seria ***** din 26 aprilie 2021 a Direcției Generale Administrare Fiscală Arierate a Serviciului Fiscal de Stat, ca fiind ilegală și depusă cu omiterea termenului stabilit de lege; obligarea Serviciului Fiscal de Stat ca în momentul prezentării Avizelor spre plată să indice și sursa de plată cum stabilește art.9 alin.(6) lit.c) din Codul fiscal; încasarea din contul pârâtului a sumei de 50 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral pentru fiecare reclamant.

Prin cererea din 29 iulie 2022, Șiman Ion și Șiman Tatiana și-au majorat pretențiile din acțiune, solicitând anularea hotărârii seria ***** din 26 aprilie 2021 a Direcției Generale Administrare Fiscală Arierate a Serviciului Fiscal de Stat ca fiind ilegală în fond și semnată de persoane neabilitate, neîmputernicite legal; obligarea Serviciului Fiscal de Stat să retragă de la executare hotărârea seria ***** din 26 aprilie 2021 a Direcției Generale Administrare Fiscală Arierate a Serviciului Fiscal de Stat, ca fiind ilegală și depusă cu omiterea termenului stabilit de lege; obligarea Serviciului Fiscal de Stat ca în momentul prezentării Avizelor spre plată să indice și sursa de plată cum stabilește art.9 alin.(6) lit.c) din Codul fiscal; anularea răspunsului nr.26- 12/2-12-41991 din 28 iunie 2022 al Serviciului Fiscal de Stat, ca fiind abuziv, ilegal și nemotivat nici în fapt și nici în drept; anularea integrală a pretinsei datorii inexistente în sumă de 306993,61 de lei, comunicată prin răspunsul nr.26-12/2-12-41991 din 28 iunie 2022 al Serviciului Fiscal de Stat, sumă nedemonstrată legal și care nu figurează în nici un aviz de plată; încasarea din contul pârâtului a sumei de 50 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral pentru fiecare reclamant. 1

Prin hotărârea din 09 aprilie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost respinsă acțiunea depusă de Șiman Ion și Șiman Tatiana.

La 12 aprilie 2024, Șiman Ion a depus apel inițial (nemotivat), fără dovada de plată a taxei de stat și a taxei de timbru, împotriva hotărârii primei instanțe, iar la 02 iulie 2024 a prezentat apelul motivat, solicitând casarea integrală a hotărârii din 09 aprilie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cu emiterea unei decizii noi prin care acțiunea în contencios administrativ depusă de către dânsul și Șiman Tatiana să fie admisă integral.

Prin încheierea din 24 octombrie 2024 a Curții de Apel Chișinău s-a acordat apelantului Șiman Ion termen de 10 zile calendaristice de la notificarea prezentei încheieri pentru prezentarea în original a dovezii de plată a taxei de timbru în mărime de 200 de lei și a taxei de stat în mărime de 1742,50 de lei în vederea examinării apelului declarat împotriva hotărârii din 09 aprilie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Prin încheierea din 17 decembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău a fost declarat inadmisibil apelul depus de Șiman Ion în temeiul art.236 alin.(2) lit.f) din Codul administrativ, din motiv că apelantul nu a înlăturat neajunsurile cererii de apel în termenul stabilit de Curtea de Apel Chișinău în încheierea din 24 octombrie 2024.

În susținerea recursului, Șiman Ion a invocat că Curtea de Apel Chișinău a notificat încheierea din 24 octombrie 2024, la poșta sa electronică, pe care a recepționat-o la 07 noiembrie 2024, iar la 08 noiembrie 2024 a înlăturat neajunsurile stabilite prin încheierea respectivă.

Instanța de apel eronat a interpretat prevederile art.1101 alin.(1) din Codul administrativ. Or, din materialele cauzei se demonstrează că actul administrativ „comunicat” încheierea din 24.10.2024 nu a fost semnată electronic și nici comunicarea din 28.10.2024, pe care a recepționat-o la 07.11.2024, nu a fost semnată electronic, ceea ce demonstrează că încheierea din 24 octombrie 2024 nu i s-a comunicat deloc, până în prezent.

Afară de acesta cauza a fost examinată de un complet formal ilegal, deoarece judecătorul Angela Bostan nu era în drept să examineze 2 prezenta cauză, or, anterior emiterii încheierii din 17 decembrie 2024, la 11 iulie 2024 judecătorul Angela Bostan s-a abținut de la examinarea unui caz identic, cu aceleași părți, izvorul obiectului litigiului fiind aceleași, care a fost admisă. Mai mult, magistrata Angela Bostan a participat la numeroase cauze între aceleași părți, cu același obiect, însă perioada de referință era diferită, respectiv dumneaei nu avea dreptul să participe la examinarea prezentului litigiu.

La 24 ianuarie 2025, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Serviciului Fiscal de Stat copia recursului depus de Șiman Ion, cu înștiințarea despre necesitatea prezentării referinței, însă intimatul nu și-a valorificat acest drept procedural și nu a depus referință (f.d.3, vol.II).

Articolul 242 din Codul administrativ statuează că: „Recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul.”

Articolul 243 alin.(2) din Codul administrativ relevă că: „(2) Instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.”

Articolul 243 alin.(1) lit.b) din Codul administrativ indică că: „(1) Examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: b) respinge recursul.”

Articolul 231 alin.(1) din Codul administrativ prevede că: „(1) Hotărârile judecătoriilor adoptate în contenciosul administrativ pot fi contestate cu apel.”

Articolul 232 alin.(1) și (2) din Codul administrativ stipulează că: „(1) Apelul se depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată în termen de 30 de zile de la pronunțarea dispozitivului hotărârii, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis hotărârea contestată transmite neîntârziat apelul împreună cu dosarul judiciar, după motivarea hotărârii, instanței de apel. (2) Motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată.”

Articolul 235 din Codul administrativ statuează că: „Dacă cererea de apel nu corespunde cerințelor prevăzute la art.233 alin.(1) și (2) și art.234 alin.(1), judecătorul stabilește apelantului un termen pentru înlăturarea neajunsurilor. Dacă apelantul a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanță, cererea de apel se consideră depusă la data inițială.” 3

Articolul 234 alin.(1) din Codul administrativ indică că: „(1) La cererea de apel se anexează o copie a hotărârii contestate și documentele prevăzute la art.212 alin.(1) lit.c)–e).”

Articolul 212 alin.(1) lit.e) din Codul administrativ prevede că: „(1) La cererea de chemare în judecată se anexează: e) dovada achitării taxei de stat și/sau a taxei de timbru, în cazurile prevăzute în Legea taxei de stat nr.213/2023.”

Articolul 1 din Legea taxei de stat nr.213 din 31.07.2023 remarcă că: „Taxa de stat este o sumă de bani care se percepe de către organele de stat și de către alte entități împuternicite special pentru acest fapt de la persoanele fizice și juridice în ale căror interese se efectuează acțiuni sau se eliberează documente.”

Articolul 2 alin.(1), (2) și (4) din Legea taxei de stat relevă că: „(1) Taxa de timbru este o sumă de bani care se percepe, o singură dată, de la persoanele fizice și juridice pentru intentarea unui proces judiciar civil, de contencios administrativ, precum și pentru fiecare contestație împotriva deciziei agentului constatator asupra cauzei contravenționale atât în primă instanță, cât și în căile de atac. (2) Taxa de timbru nu este susceptibilă de scutire, amânare sau eșalonare, cu excepțiile prevăzute de prezenta lege. Suma de bani plătită ca taxă de timbru nu se restituie și nici nu se compensează din contul părții care a pierdut procesul. (4) Taxa de timbru constituie 200 de lei.”

Articolul 3 lit.a) din Legea taxei de stat prevede că: „Se impune taxă de stat pentru: a) cererile de chemare în judecată, cererile reconvenționale, cererile de intervenție principală, cererile de apel, cererile de recurs și alte cereri prevăzute în anexa nr.1, cererile de contestare a actelor și acțiunilor executorului judecătoresc, precum și pentru cererile de eliberare de către instanța de judecată a copiilor (duplicatelor) de pe documente, conform anexei nr.1.”

Articolul 4 din Legea taxei de stat statuează că: „Cuantumurile taxei de stat sunt expuse în anexa nr.1.”

Punctul 1.15 din Anexa nr.1 la Legea taxei de stat indică că: „1.15. Pentru cerințele referitoare la încasarea prejudiciului moral și material formulate în cauzele de contencios administrativ – taxa de stat se achită conform pct.1.1.”

Punctul 1.1 din Anexa nr.1 la Legea taxei de stat prevede că: „1.1. Pentru cererile de chemare în judecată privind litigiile cu caracter patrimonial, pentru cererile de contestare a unui titlu executoriu sau a unui alt document prin care încasarea se produce în mod incontestabil.”

Punctul 1.1.2 din Anexa nr.1 la Legea taxei de stat stipulează că: „Dacă valoarea acțiunii este de 5001–50000 lei: 250 lei + 4% din valoarea acțiunii care depășește 5001 lei.”

Punctul 1.16 din Anexa nr.1 la Legea taxei de stat relevă că: „Pentru cererile de apel împotriva hotărârilor instanțelor de judecată, inclusiv pentru apelul incident și cererile de alăturare la apel se achită 85% din taxa de stat achitată în prima instanță, iar în cazul litigiilor cu caracter patrimonial – 85% din taxa calculată din suma contestată.”

Articolul 6 alin.(2) și (9) din Legea taxei de stat statuează că: „(6) În cazul coparticipării facultative, taxa de stat se achită în condițiile prezentei legi, de către fiecare coparticipant în mod separat. (9) Dovada achitării taxei de stat se face prin originalul chitanței sau notei de plată, certificat de instituția financiară care a efectuat operațiunea, cu menționarea destinației plății, sau prin chitanța care confirmă achitarea taxei de stat prin Serviciul guvernamental de plăți electronice (MPay).” 4

Articolul 236 alin.(1) și alin.(2) lit.f) din Codul administrativ statuează că: „(1) Instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. (2) Apelul se declară inadmisibil în special când: f) cererea de apel nu corespunde cerințelor stabilite la art.233 alin.(1) și (2) și art.234 alin.(1) și apelantul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanța de judecată.”

Articolul 33 din Codul administrativ prevede că: „Comunicarea interinstituțională și comunicarea cu participanții sau cu publicul în cadrul procedurii administrative se face prin orice mijloc (verbal, poștă, telefon, fax, poștă electronică etc.), acordându-se prioritate mijloacelor care asigură o mai mare eficiență, rapiditate și economie de costuri, în special mijloacelor electronice de comunicație.”

Articolul 223 din Codul administrativ: „Hotărârile și alte acte de dispoziție prin care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică participanților la proces conform art.96–114.”

Articolul 96 alin.(1) din Codul administrativ prevede că: „(1) Notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură.”

Articolul 97 alin.(3) din Codul administrativ remarcă că: „(3) Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: a) notificare prin act de recunoaștere a recepționării; b) notificare prin poștă cu act de notificare; c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată; d) notificare prin poștă electronică sau prin mijloace electronice de comunicație dedicate.”

Articolul 1101 alin.(1) și (5) din Codul administrativ prevede că: „(1) Notificarea prin poșta electronică la adresa electronică a persoanei care urmează a fi notificată se efectuează prin transmiterea înscrisului de notificat în formă de document electronic, cu aplicarea semnăturii electronice de persoana responsabilă din cadrul autorității publice. Notificarea prin poșta electronică se efectuează dacă adresa poștală a fost indicată prealabil de persoana notificată. Notificarea prin poștă electronica este echivalentă cu notificarea de substituire prin introducerea în cutia poștală. (5) Notificarea prin intermediul sistemelor informaționale dedicate sau al altor mijloace electronice de comunicație care permit confirmarea recepționării notificării este echivalentă cu notificarea prin poștă convențională cu scrisoare recomandată. Confirmarea recepției notificării, emisă în mod automatizat de sistemul informațional sau de alt mijloc electronic de comunicație dedicat, probează notificarea.”

Articolul 195 din Codul administrativ prevede că: „Procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171.”

Articolul 110 din Codul de procedură civilă reglementează că: „Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.”

Articolul 24 alin.(1) din Codul administrativ relevă că: 5 „(1) Participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună- credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți.”

Din actele cauzei rezultă că copia încheierii a instanței de apel a fost expediată la 03 ianuarie 2025, la adresa electronică a lui Șiman Ion, fapt ce rezultă din scrisoarea anexată la dosar (f.d.237).

Astfel, recursul înaintat de Șiman Ion la 06 ianuarie 2025, a fost depus în interiorul termenului legal prevăzut la art.242 din Codul administrativ.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție remarcă că în prezenta speță obiectul de examinare în ordine de recurs vizează legalitate încheierii din 17 decembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost declarat inadmisibil apelul depus de Șiman Ion în temeiul art.236 alin.(2) lit.f) din Codul administrativ, din motiv că apelantul nu a înlăturat neajunsurile cererii de apel în termenul stabilit de Curtea de Apel Chișinău în încheierea din 24 octombrie 2024.

Completul de judecată reține că termenele legale sunt termene prestabilite de către legislator, la caz, de Codul administrativ, reglementate în mod exhaustiv, conținute și în normele legislației procesual-civile, care nu pot fi modificate prin voința subiecților relațiilor procesuale.

Pornind de la prevederile legale precitate supra, termenele procedurale stabilesc regimul optim pentru realizarea justiției, fiind o modalitate de ordonare a realizării acțiunilor procedurale și fortificare a securității raporturilor juridice. Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, căror li se subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă.

Din actele cauzei rezult că la 09 aprilie 2024, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani a pronunțat dispozitivul hotărârii, prin care respins integral acțiunea de contencios administrativ depusă de Șiman Ion și Șiman Tatiana.

La 12 aprilie 2024, Șiman Ion a depus apel inițial (nemotivat), fără dovada de plată a taxei de stat și a taxei de timbru, împotriva hotărârii primei instanțe, iar la 02 iulie 2024 a prezentat apelul motivat, solicitând casarea integrală a hotărârii din 09 aprilie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cu emiterea unei decizii noi, prin care acțiunea în contencios administrativ depusă de către dânsul și Șiman Tatiana să fie admisă integral. 6

Prin încheierea din 24 octombrie 2024 a Curții de Apel Chișinău s-a acordat apelantului Șiman Ion termen de 10 zile calendaristice de la notificarea prezentei încheieri pentru prezentarea în original a dovezii de plată a taxei de timbru în mărime de 200 de lei și a taxei de stat în mărime de 1742,50 de lei în vederea examinării apelului declarat împotriva hotărârii din 09 aprilie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

La 28 octombrie 2024, Curtea de Apel Chișinău a notificat încheierea din 24 octombrie 2024 la adresa electronică a apelantului Șiman Ion indicat personal de către acesta în acțiune și care se regăsește în lucrările dosarului (*****) (f.d.228, vol.I).

La acest aspect se reține că, notificarea prin poștă electronica este echivalentă cu notificarea de substituire prin introducerea în cutia poștală.

Din cele menționate supra rezultă faptul că instanța de apel, folosind cel mai eficient și rapid mijloc de comunicație cum ar fi poșta electronică, și-a îndeplinit corespunzător obligația pozitivă de notificare a actului judecătoresc din 24 octombrie 2024 apelantului, iar termenul de 10 de zile calendaristice de la notificarea prezentei încheieri, pentru prezentarea originalului dovezii de plată a taxei de timbru în mărime de 200 de lei și a taxei de stat în mărime de 1742,50 de lei, a început să curgă din 29 octombrie 2024, ziua imediat următoare de la data notificării la poșta electronică a lui Șiman Ion a încheierii instanței de apel din 24 octombrie 2024, și care a expirat la data de 07 noiembrie 2024 (joi) inclusiv.

La 08 noiembrie 2024, Șiman Ion a depus cerere la care a anexat în original doar dovada de plată a taxei de timbru în mărime de 200 de lei (f.d.232, vol.I). Dovada de plată a taxei de stat în mărime de 1742,50 de lei nu a fost prezentată. Totodată, în cererea respectivă apelantul Șiman Ion a indicat că renunță la capătul de cerere privind încasarea prejudiciului moral în mărime de 50 000 de lei (f.d.230-231, vol.I).

Ca urmare, prin încheierea din 17 decembrie 2024, Curtea de Apel Chișinău a declarat inadmisibil apelul depus de Șiman Ion în temeiul art.236 alin.(2) lit.f) din Codul administrativ, din motiv că apelantul nu a înlăturat neajunsurile cererii de apel în termenul stabilit de Curtea de Apel Chișinău în încheierea din 24 octombrie 2024.

Verificând circumstanțele cauzei în raport cu normele de drept citate supra, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră justă soluția instanței de apel de declarare ca fiind inadmisibil apelul depus de Șiman Ion în temeiul art.236 alin.(2) lit.f) din Codul administrativ, or, în interiorul termenului acordat de Curtea de Apel Chișinău prin încheierea din 24 octombrie 2024 (10 zile calendaristice de la notificarea prezentei încheieri – 28.10.2024), apelantul Șiman Ion nu a prezentat instanței de apel în termenul limită – 07 noiembrie 2024, dovada de plată în original a taxei de timbru și a taxei de stat, calculată de către instanța de apel în încheierea nominalizată 7 supra, drept consecință a survenit aplicarea sancțiunii procesuale prevăzută la art.369 alin.(1) lit.a) din Codul de procedură civilă.

Cu toate că, la dosar se atestă dovada de plată a taxei de timbru în sumă de 200 de lei (f.d.232, vol.I), totuși aceasta a fost achitată și prezentată instanței de apel peste termenul limită și anume, abia la 08 noiembrie 2024.

Nu poate fi reținut argumentul recurentului Șiman Ion precum că Curtea de Apel Chișinău a notificat încheierea din 24 octombrie 2024, la poșta sa electronică, pe care a recepționat-o la 07 noiembrie 2024, iar la 08 noiembrie 2024 a înlăturat neajunsurile stabilite prin încheierea respectivă, fiind apreciat de instanța de recurs ca fiind declarativ, din următoarele considerente.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că confirmarea expedierii și recepționării documentului către partea interesată prin poșta electronică se atestă prin extrasul eliberat de către operatorul poștei electronice. În mod special, înscrisul dat conține: datele de identificare a poștei electronice a expeditorului și a destinatarului, data calendaristică, anul, ora expedierii, precum și atașamentul cu actul judecătoresc. Cu titlu de excepție, în caz de eroare tehnică sau neexpediere a actului pe poșta electronică, extrasul menționat va cuprinde informații cu privire la aceste inexactități, cu alte cuvinte, expeditorul va primi un mesaj separat de la „Mail delivery system” sau extrasul dedus analizei va cuprinde mesajul de la „Mail delivery system” conform căruia operatorul poștal va explica cauzele care au stat la baza returnării mesajului către expeditor. De regulă, acesta este informat că transmiterea mesajului nu a fost posibilă, deoarece adresa nu a fost găsită sau ea nu poate primi e-mailuri.

În speță, astfel de mențiuni de eroare tehnică, odată cu expedierea actului de procedură judecătoresc din 24 octombrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, la adresa electronică a recurentului/apelant Șiman Ion, lipsesc.

Prin urmare, cert se atestă faptul că încheierea din 24 octombrie 2024 a Curții de Apel Chișinău a fost comunicată recurentului/apelant Șiman Ion anume în ziua de 28 octombrie 2024, ora 10:25 (f.d.228, vol.I), la adresa electronică a ultimului, întrucât confirmarea recepției notificării a fost emisă în mod automatizat de sistemul informațional, care a livrat corespondența prin poșta electronică. Or, fiind cert faptul că actul de procedură transmis destinatarului Șiman Ion, prin poșta electronică, se consideră recepționat în ziua expedierii.

Această regulă este prevăzută și în Legea nr.124 din 19.05.2022 privind identificarea electronică și serviciile de încredere, în special la art.47- 48.

Prin urmare, Șiman Ion, fiind cel interesat de soluționarea prezentei cauze în ordine de apel, precum și fiind conștient că a fost depusă cerere de apel nemotivată și fără dovada plății taxei de stat și a taxei de timbru, trebuia să depună diligență să-și verifice poșta electronică pentru a nu omite 8 termenul de procedură stabilit de instanța de apel și să înlăture neajunsurile cererii de apel în interiorul termenului acordat de către instanța de apel, până la 07.11.2024.

Din cele constatate supra rezultă că nerespectarea termenului stabilit de instanța de apel pentru înlăturarea neajunsurilor cererii de apel, și anume să prezinte dovada de plată a taxei de stat și a taxei de timbru, se datorează în exclusivitate comportamentului pasiv al recurentului/apelant Șiman Ion care trebuia să dea dovadă de responsabilitate și atitudine activă la folosirea cu bună-credință de drepturile și obligațiile sale procedurale.

Dat fiind cele menționate, se constată ca fiind întemeiată soluția instanței de apel cu privire la declararea apelului depus de Șiman Ion ca inadmisibil în temeiul art.236 alin.(2) lit.f) din Codul administrativ, or, neîndeplinirea actului de procedură în termenul procedural atrage decăderea din acest drept.

Urmare a evenimentelor enunțate, rezultă că Șiman Ion nu a prezentat probe incontestabile ce ar indica aflarea sa într-o veritabilă imposibilitate de a efectua actul de procedură în interiorul termenului stabilit de instanța de apel. Or, în cazul în care instanța de judecată a stabilit un termen în care trebuie efectuate anumite acțiuni procesuale, partea care trebuie să le execute are obligația pozitivă de a îndeplini acestea acțiuni în termenul indicat în actul de dispoziție judecătoresc.

Aici se va reține că potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, stabilirea bazei legale a unei acțiuni de către instanță și termenele – limită pentru introducerea unei acțiuni se numără printre limitările permise ale dreptului de acces la o instanță, cu condiția ca acestea să nu restricționeze accesul unei persoane la un tribunal de o manieră care îi afectează chiar esența dreptului sau când nu urmăresc un scop legitim ori nu există o relație rezonabilă de proporționalitate între mijloacele utilizate și scopul care trebuie atins. Or, în cazul în care instanța de judecată a stabilit un termen în care trebuie efectuate anumite acțiuni procesuale, partea care trebuie să le execute are obligația pozitivă de a îndeplini acestea acțiuni în termenul indicat în actul de dispoziție judecătoresc. O altă abordare va echivala cu o încălcare a termenului de procedură, fixat de instanță.

Nu poate fi reținut nici argumentul invocat de recurent precum că cauza a fost examinată de un complet formal ilegal, deoarece judecătorul Angela Bostan nu era în drept să examineze prezenta cauză, că anterior emiterii încheierii din 17 decembrie 2024, la 11 iulie 2024 judecătorul Angela Bostan s-a abținut de la examinarea unui caz identic, cu aceleași părți, izvorul obiectului litigiului fiind aceleași, care a fost admisă, precum și că a participat la numeroase cauze între aceleași părți, cu același obiect, însă perioada de referință era diferită, respectiv dumneaei nu avea dreptul să participe la examinarea prezentului litigiu, fiind unul declarativ, lipsit de suport 9 probatoriu. Or, în situația în care recurentul/apelant avea dubii rezonabile referitor la obiectivitatea și imparțialitatea unui membru/membrii din completul de judecată era în drept să-și valorifice dreptul procesual prevăzut la art.50, 52 din Codul administrativ de a înainta recuzare. Cu atât mai mult, că la data de 17.12.2024 completul de judecată a Curții de Apel Chișinău, în componența: Ghenadie Mîra, Angela Bostan și Grigore Dașchevici, a soluționat un incident procedural la etapa acceptării pe rol a cererii de apel.

Alte argumente invocate de recurent sunt doar declarative, fără a avea un suport probator concludent și pertinent în acest sens, în măsura în care nu justifică în niciun fel neîndeplinirea de către acesta a actului de procedură în termenul stabilit de instanța de apel.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea instanței de apel este întemeiată și legală, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează de a respinge recursul și de a menține încheierea contestată.

În conformitate cu art.243 alin.(1) lit.b) și alin.(2) din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge recursul depus de Șiman Ion. Menține încheierea din 17 decembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, emisă în cauza de contencios administrativ, intentată la acțiunea depusă de Șiman Ion și Șiman Tatiana împotriva Serviciului Fiscal de Stat cu privire la anularea actelor administrative individuale defavorabile și încasarea prejudiciului moral. Decizia este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Ion Malanciuc 10