3ra-850/23 — contestarea actului administrativ

3ra-850/23 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

D E C I Z I E

cu privire la admiterea recursului depus de Serviciul Fiscal de Stat,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Vadim Moruz împotriva Serviciului Fiscal de Stat cu

privire la anularea hotărârii seria AH nr.0028766 din 16 februarie 2021,

deciziei nr.113 din 08 aprilie 2021 și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 21 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

(Dosarul nr. 3ra-850/23

NR. PIGD 2-21072772-01-3ra-11082023)

Recursul declarat până la 01 septembrie 2023.

Neelucidarea tuturor circumstanțelor cauzei.

Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, jud. T. Avasiloaie,

Curtea de Apel Chișinău, jud. E. Palanciuc, I. Dutca, V. Negru,

21 noiembrie 2024

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa participanților la proces recursul depus de

Serviciul Fiscal de Stat,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Ion Malanciuc,

Oxana Parfeni, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

Moruz a depus cerere de chemare în judecată în contencios administrativ

împotriva Serviciului Fiscal de Stat, solicitând anularea hotărârii seria AH

nr.0028766 din 16 februarie 2021 și deciziei nr.113 din 08 aprilie 2021.

Ulterior a solicitat și compensarea cheltuielilor de judecată pentru asistența

juridică în mărime de 5 000 de lei.

recepționat prin intermediul oficiului poștal, decizia nr. 113 din 08 aprilie

2021 prin care s-a respins contestația împotriva hotărârii seria AH

nr.0028766 din 16 februarie 2021 cu privire la executarea silită a obligațiilor

fiscale a contribuabilului în sumă de 2 860 lei, cu menținerea hotărârii.

neîntemeiată, ilegală și pasibilă de a fi anulată. În partea motivată a acesteia,

s-a indicat că în urma examinării de către Direcția Generală Administrare

Fiscală Arierate (DGAFA) a restanțelor admise de Vadim Moruz față de

Bugetul Public Național, care la situația din 16 februarie 2021 constituia 2

860 de lei, s-a emis hotărârea seria AH nr.0028766 din 16 februarie 2021,

prin care în temeiul art. 193-201 din Codul Fiscal, s-a hotărât executarea

silită a obligației fiscale restantă. Ulterior cu referire la un șir de norme ale

Codului Fiscal, emitentul a decis respingerea contestației, cu menținerea

hotărârii contestate, fără a face trimitere la circumstanțele de fapt care au dus

la emiterea actelor contestate.

Serviciul Fiscal de Stat, prin care era invitat pentru data de 08 aprilie 2021

la sediu, a contactat telefonic reprezentantul Serviciului Fiscal de Stat,

Marcel Ursu și i-a comunicat că nu are posibilitatea să se deplaseze la

Chișinău la data indicată. Totodată, a solicitat să i se explice din ce rezultă

obligația față de Bugetul Public Național și i-a comunicat că aceasta vizează

impozitul pentru bunurile imobile amplasate în mun. Bălți, str. xxxxx, nr.

xxxxx, pentru anul 2020. În acest sens i-a explicat că suma impozitului nu a

fost achitată, din motiv ca a pierdut avizul de plată, iar la adresarea sa către

Primăria mun. Bălți cu solicitarea eliberării unui aviz, i s-a comunicat că nu

lucrează sistemul operațional. La fel, a informat reprezentantul Serviciului

1

Fiscal de Stat că suma calculată pentru impozitul pe bunurile imobile este

una mult prea exagerată, deoarece în anul 2019 a achitat impozitul pe

bunurile imobile în mărime de 228 de lei, pentru aceleași bunuri imobile, iar

pentru anul 2020 suma impozitului nu putea fi în sumă de 2 860 de lei, or,

din anul 2019 până în anul 2020 bunurile imobile nu au avut modificări.

Astfel, în adresa Serviciului Fiscal de Stat, prin intermediul poștei

electronice, a fost expediat copia avizului de plată a impozitului pe bunurile

imobile pentru anul 2019. Respectiv suma de 2 860 de lei înaintată spre plată

cu titlu de impozit pe bunurile imobile pentru anul 2020, este una eronată și

ilegală, fără a fi verificată și calculată conform legislației în vigoare de către

Serviciul Fiscal de Stat.

bunurile imobile pentru anul 2020, însă nu este de acord cu suma de 2 860

de lei calculată în mod eronat și absolut ilegal, întrucât nu era posibil ca din

anul 2019 până în anul 2020 să crească valoarea impozitului pentru aceleași

bunuri imobile de la 228 de lei la 2 860 de lei. Evident a fost comisă о eroare

la momentul calculări sumei înaintate spre plată, despre care emitentul nu a

indicat în decizia contestată.

2, pct. 1, SCITL ține evidența impozitelor și taxelor locale pentru fiecare

contribuabil în parte în Sistemul informațional automatizat „Stingerea

obligațiilor fiscale prin intermediul Serviciului de colectare a impozitelor și

taxelor locale” (în continuare - SIA SCITL)”. Evidența calcului impozitului

pe bunurile imobile se efectuează de către Serviciul de colectare a

impozitelor și taxelor locale. În adresa Serviciului de colectare a impozitelor

și taxelor locale din cadrul Primăriei mun. Bălți a expediat о interpelare

pentru prezentarea calcului pentru impozitul pe bunurile imobile enunțate

pentru anul 2020, însă nu a primit niciun răspuns.

august 2003, anexa nr. 2, după completarea indicatorilor privind subiectul și

obiectul impunerii, se efectuează calcularea impozitului funciar și pe

bunurile imobiliare prin intermediul SIA SCITL. Impozitul funciar se

calculează prin înmulțirea cotelor concrete stabilite la acest impozit de către

autoritățile reprezentative ale administrației publice locale la aprobarea

bugetului pentru anul respective, la suprafața terenului. La calcularea

impozitului funciar pentru terenurile cu destinație agricolă este necesar să se

țină cont de faptul că unele dintre aceste terenuri au indici cadastrali. Pentru

terenurile respective, impozitul funciar se calculează ca fiind produs dintre

cota concretă, suprafață și indicele cadastral. Respectiv pentru calcularea

impozitului urma a fi înmulțită cota stabilită de autoritatea reprezentativă la

suprafața terenului. Suprafața terenului fiind neschimbată din momentul de

când a dobândit dreptul de proprietate asupra acestuia și anume de 0,0513

ha.

2

i s-a eliberat suplimentar un aviz de plată a impozitului pentru bunurile

imobile pentru anul 2020, conform căruia suma totală spre plată constituie 1

727 de lei. Astfel nu sunt clare raționamente Serviciului Fiscal de Stat

privind menținerea hotărârii din 16 februarie 2021 de executare silită a

obligației fiscale în suma de 2 860 de lei, dacă în avizul de plata suma

impozitului este de 1 727,75 de lei.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Rîșcani, s-a admis acțiunea înaintată de Vadim Moruz. S-a anulat hotărârea

Serviciului Fiscal de Stat seria AH nr.0028766 din 16 februarie 2021 și

decizia Serviciului Fiscal de Stat nr.113 din 08 aprilie 2021. S-a încasat de

la Serviciul Fiscal de Stat în beneficiul lui Vadim Moruz suma de 5 000 de

lei, cu titlul de cheltuieli de judecată pentru asistența juridică.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

17 august 2022-apelul motivat împotriva hotărârii din 28 aprilie 2022 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, prin care a solicitat admiterea cererii

de apel, casarea hotărârii primei instanțe, emiterea unei noi decizii de

respingere a acțiunii ca neîntemeiată.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

cererea de apel depusă de Serviciul Fiscal de Stat și s-a menținut hotărârea

din 28 aprilie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

reclamantului/intimat așa cum au fost susținute în cursul judecării litigiului,

a considerat că instanța de fond just a constatat că acțiunea reclamantului

este întemeiată, stabilind cert că actul contestat contravine prevederilor

legale.

art.225 alin.(1),(2) lit.a),b),c),d), art. 219 alin. (1), art. 63 alin. (1), art. 29

alin. (1), (2), (3) lit.a),b),c) din Codul administrativ, a reținut că la caz

obiectul material al prezentei acțiuni de contencios administrativ îl constituie

de fapt cerința reclamantului în circumstanțele expuse de anulare a hotărîrii

seria AH nr.0028766 din 16 februarie 2021 și a deciziei nr.113 din 08 aprilie

2021, ambele emise de Serviciul Fiscal de Stat.

art.134 alin.(1) pct.8), art. 136 pct.1), 2),4), 5),12) din Codul fiscal și

rezultând din cele menționate, a notat că apelantul Serviciul Fiscal de Stat la

emiterea hotărîrii seria AH nr.0028766 din 16 februarie 2021, cât și în cadrul

examinării cererii prealabile, nu și-a exercitat dreptul discreționar conform

3

scopului acordat de Codul fiscal, or potrivit materialelor cauzei, organul

fiscal a dispus încasarea din contul lui Vadim Moruz a impozitului pentru un

bun imobil care nu există în natură. Totodată, instanța de fond întemeiat a

constatat că autoritatea publică competentă pentru calcularea și îndreptarea

spre achitare a impozitului pe bunurile imobile era în cunoștință de cauză

despre situația reală a construcției cu numărul cadastral xxxxx, fapt ce se

confirmă prin extrasul din Registrul bunurilor imobile prezentat de către

autoritatea pârâtă (f.d. 35). La caz, prin avizul de plată nr. 0300756237 din

13 aprilie 2019, s-a stabilit existența obligației fiscale pentru anul 2019 în

privința bunurilor imobile: xxxxx și xxxxx, situate la adresa: mun. Bălți, str-

la xxxxx, nr. xxxxx, în sumă totală de 228 de lei (f.d.12), fapt ce rezultă cert

că apelantul a cunoscut despre faptul că bunul imobil cu număr cadastral

xxxxx a fost demolat anterior datei emiterii acestui aviz.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

Serviciul Fiscal de Stat a depus recurs nemotivat, iar la 16 august 2023, prin

intermediul poștei electronice (Vol.I, f.d. 213), a expediat recursul motivat

împotriva deciziei din 21 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

solicitat admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și

a hotărârii primei instanțe, pronunțarea unei noi decizii de respingere ca

neîntemeiată a acțiunii în contencios administrativ.

apel, considerând-o ilegală și neîntemeiată, emisă cu aplicarea și

interpretarea eronată a normelor de drept material și procedural.

intimatul deține în proprietate, bunuri imobile cu numerele cadastrale:

xxxxx, xxxxx, xxxxx, situate la adresa: mun. Bălți, str-la xxxxx, nr. xxxxx,

fiind înregistrate la 24 noiembrie 2004 și 19 iulie 2007. Astfel, la situația din

16 februarie 2021, intimatul înregistra restanță la obligațiile fiscale față de

Bugetul Public Național în mărime de 2 860 de lei (obligație fiscală aferentă

impozitului pe bunurile imobiliare, clasificația economică 113240) generate

din neachitarea în termenul stabilit de lege a impozitelor și taxelor, reflectată

în „Contul curent generalizat” din Sistemul Informațional al Serviciului

Fiscal de Stat. Neonorarea de către intimat a obligațiunilor conform

cerințelor din art.8 alin.(2) lit. e) din Codul fiscal, privind achitarea la buget,

la timp și integral a sumelor calculate ale impozitelor și taxelor, a dus la

declanșarea executării silite a obligației fiscale în temeiul hotărârii din 16

februarie 2021, adusă la cunoștință în sensul art.1291 alin. (1) din Codul

fiscal, prin intermediul oficiului poștal la 24 februarie 2021.

fiscal, recurentul analizând datele veridice expuse anterior care respectiv

sunt anexate la dosar, cât și prevederile legale, a menționat că Vadim Moruz

4

este subiect al impunerii, iar bunurile vizate reprezintă obiect al impunerii

impozitului pe bunurile imobiliare.

art.38 alin.(1) din Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543 din 25

februarie 1998, precum și că în pct.7 din certificatul nr.11654 din 09 iunie

2021 privind demolarea clădirii, s-a menționat în mod expres că prezentul

act este eliberat în scopul radierii înscrierii din registrul bunurilor imobile.

Potrivit actului vizat eliberat la 09 iunie 2021 s-a constatat faptul demolării

clădirii cu numărul cadastral xxxxx.

primăriilor este investit potrivit art.157 alin.(1) lit. a) din Codul fiscal,

corespunzător domeniului de activitate stabilit la art.156 din Codul fiscal, cu

dreptul de a efectua de sine stătător calcularea obligațiilor fiscale în raport

cu plățile și contribuabilii administrați. Astfel, administrația publică locală,

ținând cont de prevederile legale sus enunțate conform anexei nr.8 la decizia

Consiliului mun. Bălți nr.10/1 din 23 decembrie 2019 a stabilit cota anuală

în limita atribuțiilor prevăzute de lege în mărime de 0,2 % pentru anul 2020.

Având în vedere cele menționate, conform datelor din Sistemul

Informațional al Serviciului Fiscal de Stat, la situația din 16 februarie 2021

intimatul înregistra la bugetul public național restanță în sumă totală de 2

860 de lei (ceea ce constituie plata de bază în sumă de 2 693,75 de lei și

majorarea de întârziere în sumă de 166,25 de lei). Intimatul nu și-a onorat

obligațiunea de a achita benevol în termen sumele calculate a impozitelor pe

bunurile imobiliare. Direcția de colectare a impozitelor și taxelor locale din

cadrul Primăriei mun. Bălți este entitatea competentă pentru calcularea și

emiterea avizului de plată corespunzător. În situația în care intimatul nu și-a

onorat obligațiile conform cerințelor stipulate în art.8 alin. (2), lit. e) din

Codul fiscal și avea o restanță față de buget pasibilă pentru executarea silită,

la 16 februarie 2021 în privința acestuia a fost emisă hotărârea privind

executarea silită a obligației fiscale, care a fost remisă cu scrisoarea de

însoțire, prin intermediul poștei, la adresa intimatului, recepționate la 24

februarie 2021, conform avizului poștal nr. DS8000078853AR.

Stat nu sistează executarea silită a obligației fiscale în conformitate cu

prevederile Codului Fiscal, cu excepția comercializării bunurilor sechestrate.

La 05 martie 2021 intimatul a contestat hotărârea din 16 februarie 2021

privind executarea silită, iar la 08 aprilie 2021 s-a examinat contestația.

Conform datelor din Sistemul Informațional al Serviciului Fiscal de Stat

intimatul înregistra restanță față de Bugetul Public Național, întrucât până la

16 februarie 2021 în Sistemul Informațional al Serviciului Fiscal de Stat nu

s-au înregistrat achitări la buget de către contribuabil, aferent impozitului pe

bunurile imobiliare (clasificația economică 113240), iar intimatul nu a

prezentat documente ce ar confirma achitarea impozitului la buget. Astfel,

argumentele din contestație au fost declarative și nu a putut servi temei

5

pentru anularea hotărârii contestate, ceea ce a determinat respingerea

contestației, iar în final intimatul a contestat actele emise în instanța de

judecată.

interpretarea greșită a normelor de drept material ce reglementează obiectul

prezentei acțiuni în contencios, bazate pe concluzii contrare circumstanțelor

cauzei, cu aprecierea eronată a probelor.

fie clar înțeles de părțile implicate în litigiu și să răspundă în mod sigur și

expres la toate cererile și obiecțiile formulate de către părți. Hotărârea trebuie

să se fondeze pe lege, trebuie să rezolve într-o manieră certă, explicit sau

implicit toate cererile invocate de părți, conform principiului nr. 6 al

Recomandării nr.5 din 1984, adoptată de Comitetul Miniștrilor al Consiliului

Europei, privind principiile de procedură civilă menite pentru ameliorarea

funcționării justiției, ceea ce la cauză lipsește.

normele de drept menționate. În cazul în care instanța de judecată se abține

de a da un răspuns special și explicit la cele mai importante întrebări, fără a

acorda părții care a formulat acțiunea posibilitatea de a ști dacă acest mijloc

de apărare a fost neglijat sau respins, acest fapt se va considera o încălcare a

dreptului la un proces echitabil (speța Hiro Balani vs Spania, hotărârea din

09 decembrie 1994; Lebedinschi vs Republica Moldova, hotărârea din 16

iunie 2015).

a Direcției de colectare a impozitelor și taxelor locale a Primăriei mun. Bălți

pentru a face claritate în privința corectitudinii calculului impozitului pe

bunurile imobiliare, însă atât instanța de fond, cât și instanța de apel au

respins cererea ca neîntemeiată.

perceapă impozite din contul reclamantului/intimat, deoarece ultimul nu a

beneficiat de atributele dreptului de proprietate asupra imobilului cu număr

cadastral xxxxx, adică nu l-a posedat, nu l-a folosit și nu și-a realizat dreptul

de dispoziție asupra lui, deoarece acesta nu există încă din 2005, recurentul

a afirmat că potrivit informației prezentate de către Direcția de colectare a

impozitelor și taxelor locale a Primăriei mun. Bălți, a fost efectuat recalculul

impozitului pentru bunul imobil cu număr cadastral xxxxx, proprietarul

căruia este Vadim Moruz, în luna august anul 2021, după recepționarea

răspunsului oficial de la Agenția Servicii Publice privind stingerea obiectului

impozabil și excluderea acestuia din programa „Cadastru Fiscal 2.0”

(nr.11/02c-06/634 din 10 august 2021). Astfel, a considerat că poziția

instanței este una distorsionată, or, nu ar fi logic argumentul instanței precum

că Direcția de colectare a impozitelor și taxelor locale a Primăriei mun. Bălți

cunoștea despre situația reală a construcției cu număr cadastral xxxxx, fapt

6

ce a fost confirmat prin excluderea acestuia din program la data de 10 august

micșorată cu 1 076,82 de lei, astfel este corectă suma indicată în hotărârea

privind executarea silită a obligației fiscale din 16 februarie 2021 în mărime

de 2 860 de lei.

Costin versus România, hotărârea din 26 mai 2005, cauza Străin versus

România, hotărârea din 21 iulie 2005, cauza Petre versus România, hotărârea

din 27 iulie 2006) s-a statuat că partea care a câștigat procesul nu va putea

obține rambursarea unor cheltuieli decât în măsura în care se constată

realitatea, necesitatea și caracterul lor rezonabil, or, dovada detaliată a

acțiunilor efectuate de către avocat nu a fost prezentată.

instanța de judecată potrivit regulilor unui proces echitabil, pornind de la

aprecierea rolului determinant al concluziilor sale, are obligația să examineze

efectiv problemele esențiale care îi sunt supuse aprecierii (cauza Hirro Balani

c. Spaniei, nr.18064/91 din 09 decembrie 1994 §27).

copia recursului depus, creând astfel participanților la proces condiții egale

de a cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat,

întru asigurarea respectării principiilor contradictorialității și

disponibilității în drepturi, posibilitatea de depunere a referinței, fapt ce se

confirmă prin scrisoarea de însoțire, avizul de recepție, anexate la

materialele dosarului (Vol.I, f.d.222-223).

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

conex reformei Curții Supreme de Justiție, inclusiv Cartea a treia „Procedura

contenciosului administrativ” din Codul administrativ, în special prevederile

cu privire la temeiurile recursului.

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție)

nr. 246 din 31 iulie 2023:

„(1) Prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii

Moldova, cu excepția art.IV, V pct.1–9 și 11–16 și art.VII, care vor intra în vigoare la 1

septembrie 2023.

(3) Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a

prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.”

administrativ în coroborare cu prevederile art. 3 alin. (3) din Codul de

procedură civilă către stipulează că, procedura acțiunii în contenciosul

administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

7

Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă,

cu excepția art. 169-171. Legea procedurală civilă care impune obligații noi

anulează sau reduce drepturile procedurale ale participanților la proces,

limitează exercitarea unor drepturi ori stabilește sancțiuni procedurale noi

sau suplimentare nu are putere retroactivă.

examinarea recursului va aplica prevederile Codului administrativ în

redacția în vigoare la data declarării recursului.

„(1) Hotărîrile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel

pot fi contestate cu recurs.

(2) Pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a

treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.”

2023):

„(1) Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea

deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel

transmite neîntîrziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

(2) Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile

de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs,

motivarea recursului se depune la instanța de apel.”

„(3) Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și

cererile de recurs în complete din 3 judecători.

(31) În scopul uniformizării practicii judecătorești, completul din 3 judecători poate

decide, prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat de un complet

din 5 judecători, iar completul din 5 judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul

considerat admisibil să fie examinat de un complet din 9 judecători.”

„Recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea

participanților la proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat art.2451

alin.(1) lit.b) și d). Completul poate decide și în alte cazuri invitarea participanților în

ședință pentru a se pronunța cu privire la recursul considerat admisibil.”

„(2) În procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărîrile și deciziile contestate

se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a

dreptului material.”

„Procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor

prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura

civilă, cu excepția art.169–171.”

8

„(1) Instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza

tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile

de solicitare a probelor înaintate de participanți.

(2) Instanța de judecată depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă,

explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea datelor

incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor necesare constatării și aprecierii stării

de fapt. Instanța de judecată indică asupra aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care

nu au fost discutate de participanții la proces.

(3) Instanța de judecată nu are dreptul să depășească limitele pretențiilor din acțiune,

însă, totodată, nu este legată de textul cererilor formulate de participanții la proces.”

„(1) Autoritățile publice și instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt

din oficiu. Acestea stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sînt legate nici de

expunerile participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor.

(2) Faptele deja cunoscute autorităților publice sau instanțelor de judecată competente,

faptele general notorii și faptele prezumate în virtutea prevederilor legale nu necesită a fi

probate, pînă la proba contrarie.”

„(1) În urma examinării recursului, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre

următoarele decizii: d) admite recursul, casează integral decizia instanței de apel și trimite

cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi

corectată de către instanța de recurs.”

„6)Obligație fiscală– obligație a contribuabilului de a plăti la buget o anumită sumă ca

impozit, taxă, prime de asigurare obligatorie de asistență medicală și contribuții de

asigurări sociale de stat obligatorii stabilite în cotă procentuală, majorare de întîrziere

(penalitate) și/sau amendă.

8)Termen de stingere a obligației fiscale– perioadă, stabilită conform legislației

fiscale, în care trebuie să fie executată obligația fiscală, incluzând și ultima sa zi în orele

de program ale Serviciului Fiscal de Stat. Dacă ultima zi a perioadei este una de odihnă,

se va considera o ultimă zi prima zi lucrătoare care urmează după ziua de odihnă. În cazul

prezentării dărilor de seamă în format electronic, ultima zi se consideră ziua deplină. În

mod analogic se determină și termenele de executare a altor acțiuni prevăzute de legislația

fiscală.

13)Restanță– sumă pe care contribuabilul era obligat să o plătească la buget ca impozit,

taxă sau altă plată, dar pe care nu a plătit-o în termen, precum și suma majorării de

întârziere (penalității) și/sau amenzii.[…].

14)Executare silită a obligației fiscale– acțiuni întreprinse de Serviciul Fiscal de Stat

pentru perceperea forțată a restanței.”

„(1) Suma impozitului pe bunurile imobiliare ale persoanelor fizice care nu sînt

înregistrate în calitate de întreprinzător se calculează anual pentru fiecare obiect al

impunerii, pornindu-se de la baza impozabilă a bunurilor imobiliare, calculată conform

situației de la 1 ianuarie a perioadei fiscale respective, de către serviciile de colectare a

impozitelor și taxelor locale ale primăriilor. În cazul în care baza impozabilă este evaluată

de către organele cadastrale teritoriale în cursul anului fiscal pînă la expedierea avizelor

de plată, suma impozitului pe bunurile imobiliare pentru anul respectiv se calculează

9

pornindu-se de la valoarea estimată în scopul impozitării bunurilor imobiliare, înregistrată

în cadastrul fiscal.

(11) Înștiințarea subiecților impunerii specificați la alin.(1) cu privire la suma

impozitului pe bunurile imobiliare ce urmează a fi achitată se realizează de către serviciile

de colectare a impozitelor și taxelor locale ale primăriilor, prin intermediul avizelor de

plată a impozitului pe bunurile imobiliare.

(4) În cazul în care, după începerea perioadei fiscale, au apărut noi obiecte ale

impunerii, impozitul pe bunurile imobiliare se calculează din momentul înregistrării de

stat a drepturilor de proprietate sau din momentul stabilirii faptului exercitării de către

subiectul impunerii a dreptului de posesie, de folosință și/sau de dispoziție asupra

bunurilor imobiliare.

În cazul în care obiectul impunerii existent a fost lichidat, demolat sau distrus complet,

impozitul pe bunurile imobiliare se calculează pînă la momentul radierii dreptului de

proprietate asupra bunurilor imobiliare din registrul bunurilor imobile sau pînă la

momentul încetării exercitării de către persoană a dreptului de posesie, de folosință și/sau

de dispoziție asupra bunurilor imobiliare.”

„(1) Obiecte ale impunerii sînt bunurile imobiliare, inclusiv terenurile din intravilan

sau din extravilan, clădirile, construcțiile, casele de locuit individuale, apartamentele și

alte încăperi izolate, inclusiv bunurile imobiliare aflate la o etapă de finisare a construcției

de 50% și mai mult, rămase nefinisate timp de 3 ani după începutul lucrărilor de

construcție. Gradul de finalizare a construcției în scopul impozitării se determină de către

experții tehnici în construcții sau de către agenții economici cu activități în domeniul

expertizei tehnice, sau de către autoritatea administrației publice locale, în baza metodei

stabilite de organul central de specialitate al administrației publice în domeniul

construcțiilor.

(2) Baza impozabilă a bunurilor imobiliare constituie valoarea estimată a acestor

bunuri.”

1998:

„(1) Rectificarea unei înregistrări sau a unei înregistrări provizorii se face la cererea

persoanei interesate, în temeiul declarației, autentificată notarial sau semnată în fața

registratorului, a titularului dreptului ce urmează a fi radiat ori modificat sau în temeiul

hotărârii judecătorești irevocabile. În cazul unei autorități publice, consimțământul pentru

rectificare poate fi exprimat în adresarea scrisă a acesteia. Dacă, potrivit legislației, pentru

rectificare este necesar și acordul altor persoane decât titularul dreptului ce urmează a fi

rectificat, ca administratorul procesului de insolvabilitate, executorul judecătoresc care a

aplicat măsuri de asigurare, exprimarea acordului se face printr-o adresare scrisă.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

menționează că instanța de apel a pronunțat dispozitivul deciziei la 21 iunie

2023 instanța de apel a notificat dispozitivul deciziei instanței de apel, iar la

28 iulie 2023 -decizia motivată. Astfel, recursul depus de Serviciul Fiscal de

Stat a fost declarat cu respectarea prevederilor art. 245 din Codul

administrativ.

10

Curții Supreme de Justiție a considerat inoportună citarea participanților la

proces pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs,

deoarece argumentele recursului sunt expuse cu suficientă claritate.

definitivă din 16 septembrie 2020, Curtea a statuat că este necesară

organizarea unei audieri: a) în cazul în care există necesitatea de a evalua

dacă circumstanțele au fost stabilite corect de către autorități (a se vedea

Malhous v. Republica Cehă [MC], nr. 33071/96, § 60, 12 iulie 2001); b)

atunci când circumstanțele cer ca instanța să-și formeze propria impresie

referitoare la justițiabili, prin acordarea dreptului de a explica propria lor

situație personală, în mod direct sau prin intermediul unui reprezentant (a se

vedea Göç, precitată, § 51; Miller, precitată, § 34 in fine; și Andersson v.

Suedia, nr. 17202/04, § 57, 7 decembrie 2010); c) în cazul în care instanța

are nevoie de a obține o clarificare cu privire la anumite detalii, inter alia prin

intermediul unei audieri (a se vedea Fredin v. Suedia (nr. 2), 23 februarie

1994, § 22, Seria A nr. 283-A, și Lundevall v. Suedia, nr. 38629/97, § 39, 12

noiembrie 2002).

în raport cu argumentele invocate în recurs coroborate cu normele de drept

pertinente, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție considerând

recursul admisibil, urmează a-l admite cu casarea integrală a deciziei

instanței de apel și trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel, în alt

complet de judecată, din motivele ce succed.

AH nr.0028766 din 16 februarie 2021 și deciziei nr.113 din 08 aprilie 2021,

iar pe parcursul examinării cauzei a solicitat inclusiv compensarea

cheltuielilor de judecată pentru asistența juridică în mărime de 5 000 de lei.

2022, a admis acțiunea înaintată de Vadim Moruz și a anulat hotărârea

Serviciului Fiscal de Stat seria AH nr.0028766 din 16 februarie 2021 și

decizia Serviciului Fiscal de Stat nr.113 din 08 aprilie 2021. A încasat de la

Serviciul Fiscal de Stat în beneficiul lui Vadim Moruz suma de 5 000 de lei,

cu titlul de cheltuieli de judecată pentru asistența juridică (f.d.131,141-144).

instanțe, prin decizia din 21 iunie 2023, a respins apelul declarat de Serviciul

Fiscal de Stat și a menținut hotărârea primei instanțe (f.d.192-202).

contextul circumstanțelor de fapt reliefate la caz, reține că prin hotărârea

seria AH nr. 0028766 din 16 februarie 2021 a Serviciului Fiscal de Stat,

DGAFA, privind executarea silită a obligației fiscale a contribuabilului, s-a

stabilit că obligația de plată a lui Vadim Moruz la situația din 16 februarie

11

2021 constituia în total suma de 2 860 de lei (f.d.7). Vadim Moruz realizând

dreptul de contestare a acesteia (f.d.8) și urmare a examinării contestații

înaintate, prin decizia nr. 113 din 08 aprilie 2021 a Serviciul Fiscal de Stat,

s-a respins contestația depusă și s-a menținut hotărârea seria AH nr. 0028766

din 16 februarie 2021 (f.d.9).

poziției Serviciul Fiscal de Stat a fost determinată de admiterea restanței față

de Bugetul Public Național în sumă de 2 860 de lei la plată impozitului pe

bunurile imobiliare pentru anul 2020 de către Vadim Moruz din mun. Bălți,

str-la xxxxx, nr.xxxxx.

bunurile imobiliare, deoarece a pierdut avizul de plată, motiv pentru care s-

a adresat de a-i fi eliberat un aviz suplimentar. Totodată, a specificat că suma

pretinsă de către Serviciul Fiscal de Stat în mărime de 2 860 de lei cu titlu de

impozit pentru bunurile imobiliare este calculată eronat, în contextul în care

pentru anul precedent suma nu a fost calculată pentru construcția demolată,

însă doar pentru două bunuri imobile existente.

reclamantului suplimentar, suma ce urma a fi achitată constituia 1 727, 75 de

lei, fiind incluse imobilele identificate cu numerele cadastrale: xxxxx,xxxxx,

xxxxx (f.d.13).

Justiție notează că instanțele ierarhic inferioare au anulat integral hotărârea

privind executarea silită a obligației fiscale și decizia pe marginea

contestației lui Vadim Moruz, emise de către Serviciul Fiscal de Stat,

ignorând faptul că se invocă inexistența doar a unui bun imobil dintre cele

trei reflectate.

instanța de apel a reținut că organul fiscal a dispus încasarea din contul lui

Vadim Moruz a impozitului pentru un bun imobil care nu există în natură.

Totodată, a notat că instanța de fond întemeiat a constatat că autoritatea

publică competentă pentru calcularea și îndreptarea spre achitare a

impozitului pe bunurile imobile era în cunoștință de cauză despre situația

reală a construcției cu numărul cadastral xxxxx, fapt ce se confirmă prin

extrasul din Registrul bunurilor imobile prezentat de către autoritatea pârâtă

(f.d. 35). A menționat că, statul nu poate să perceapă impozite din contul

reclamantului/intimat, deoarece ultimul nu a beneficiat de atributele

dreptului de proprietate asupra imobilului cu număr cadastral xxxxx, adică

nu l-a posedat, nu l-a folosit și nu și-a realizat dreptul de dispoziție asupra

lui, deoarece acesta nu există încă din anul 2005.

inferioare în esență nu neagă obligația de plată a impozitelor pentru două

12

bunuri imobile cu numerele cadastrale: xxxxx, xxxxx, însă în final actele

contestate sunt anulate integral, fără nicio argumentare în acest sens.

că prin avizul pentru anul 2019 s-a stabilit existența obligației fiscale pentru

bunurile imobile: xxxxx, xxxxx, la adresa indicată, însă nu reflectă

raționamentele ce au determinat casarea integrală a actelor contestate, deși,

în esență, recunoaște obligația fiscală a reclamantului pentru bunurile

imobile: xxxxx, xxxxx, cu excepția acelui pretins a fi demolat în anul 2005.

cererea reclamantului, prezentat pentru suma de 1 727,75 de lei, reflectă toate

trei imobile, inclusiv imobilul pretins a fi demolat din anul 2005, aviz

necontestat de către Vadim Moruz.

pentru calcularea și îndreptarea spre achitare a impozitului pentru bunurile

imobile cunoștea despre situația reală a construcției cu număr cadastral

xxxxx, făcând referire la extrasul din Registrul bunurilor imobile anexat de

pârât, în care aceasta lipsește (f.d.35), însă nu a verificat când s-a efectuat

această rectificare, în situația în care extrasul menționat este datat cu 13 iunie

2021 (f.d.35-38).

iunie 2021, Agenția Servicii Publice, Departamentul cadastru, Serviciul

cadastral teritorial Bălți, la pct. 2, pct. 6, la adresa din mun. Bălți, str-la

xxxxx, nr.xxxxx, a constatat că bunul imobil cu număr cadastral xxxxx nu

există, este demolat, iar în pct. 7 al certificatului este menționat expres că

este eliberat în scopul radierii din registrul electronic al bunurilor imobile

(f.d.67).

cadastral teritorial Bălți, prin răspunsul datat cu 10 august 2021, comunică

destinatarului că în cazul bunurilor imobile din mun. Bălți, str-la xxxxx,

nr.xxxxx, inspectarea a fost efectuată la 29 august 2005, fiind constatată

demolarea construcției vechi xxxxx, înscrise în registrul bunurilor imobile și

edificarea unor noi construcții (f.d.122).

aspectul ce vizează anul demolării construcției și efectuarea rectificărilor în

registrul bunurilor imobile, în condițiile în care construcția pretinsă a fi

demolată era inclusă în avizul de plată eliberat suplimenta reclamantului la

03 august 2020 (f.d.13)

citate supra, rectificarea/radierea în registrul bunurilor imobile se face la

cererea titularului dreptului ce urmează a fi radiat.

și decizia Serviciul Fiscal de Stat, a ignorat aceste aspecte sau cel puțin nu a

13

analizat obligația/dreptul reclamantului prin prisma prevederilor legale ce

vizează rectificarea registrului bunurilor imobile la cererea titularului de

drept, în situația în care chiar avizul de plată eliberat suplimentar a fost

pentru trei bunuri imobile, inclusiv pentru cel pretins a fi demolat în anul

anularea actelor administrative contestate integral și nu doar în latura bunului

a cărui existență se contestă, bun pretins a fi demolat până la eliberarea

avizului de plată

cadrul primăriilor funcționează serviciul de colectare a impozitelor și taxelor

locale cu atribuții de administrare a impozitelor și taxelor, iar în temeiul art.

157 alin.(1) lit.a) din Codul fiscal, serviciul de colectare a impozitelor și

taxelor locale este învestit, corespunzător domeniului de activitate stabilit la

art.156, cu dreptul de a efectua de sine stătător: a) calcularea obligațiilor

fiscale în raport cu plățile și contribuabilii administrați. Mai mult că, art. 280

alin.(1) lit.a) din Codul fiscal (cotele impozitului) prevede că cota concretă

se stabilește anual de către autoritatea reprezentativă și deliberativă a

administrației publice locale. Subsecvent, calculul cuantumului impozitului

stabilit pentru anul 2020 pentru bunurile imobile, pretins a fi mai mare în

raport cu cel pentru anul 2019, nu poate fi pus pe seama Serviciului Fiscal

de Stat, or, informația cu soldurile înregistrate este transmisă ultimului

pentru introducerea în sistemul informațional de către Direcția de colectare

a impozitelor și taxelor locale.

însuși reclamantul a menționat despre neachitarea impozitului în termen,

deoarece a pierdut avizul de plată, iar neachitarea în termen a impozitului în

virtutea legii duce la calcularea majorărilor de întârziere.

circumstanțele conturate supra, în măsura în care poate fi imputată

Serviciului Fiscal de Stat includerea în avizul de plată pentru anul 2020 a

impozitului pentru bunurile imobiliare a unei construcții pretinse a fi

demolate încă în anul 2005, în situația în care reclamantul nu a cerut

rectificarea datelor din registrul bunurilor imobile în privința acestuia, având

în vedere eliberarea unui astfel de certificat doar în anul 2021, circumstanță

reliefată supra, iar calculul obligațiilor fiscale revine serviciului de colectare

a impozitelor și taxelor locale care activează în cadrul primăriei locale,

precum și anularea integrală a actelor emise de pârât vizează bunuri imobile

a căror existența nu a fost contestată.

Curții Supreme de Justiție în situația în care această eroare nu poate fi

corectată în ordine de recurs, admite recursul, casează integral decizia

instanței de apel și trimite cauza spre rejudecare în instanța de apel, în alt

complet de judecată.

14

Codul administrativ,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Admite recursul depus de Serviciul Fiscal de Stat.

Casează integral decizia din 21 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Vadim Moruz împotriva Serviciului Fiscal de Stat cu privire la

anularea hotărârii seria AH nr.0028766 din 16 februarie 2021, deciziei

nr.113 din 08 aprilie 2021 și compensarea cheltuielilor de judecată și trimite

cauza spre rejudecare în Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Oxana Parfeni

15