3r-182/25 — contestarea actului administrativ

La 27 ianuarie 2023 Moraru Victor a depus a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Serviciului Fiscal de Stat prin care a solicitat anularea deciziei Serviciului Fiscal de Stat nr. 779/3454 din 06 septembrie 2022 asupra cazului de încălcarea a legislației comisă de persoana fizică Moraru Victor, și a deciziei Serviciului Fiscal de Stat nr. 754/292 din 27 decembrie 2022 pe marginea contestației împotriva Deciziei nr. 779/3454 din 06 septembrie 2022 emisă de Direcția generală control.

La data de 04 februarie 2025 reclamantul Moraru Victor a înaintat cerere privind strămutarea prezentei acțiuni în baza art. 43 alin. (2) lit. f) Cod de procedură civilă.

Prin încheierea din 27 februarie 2025 a Curții de Apel Centru, a fost respinsă cererea depusă de Moraru Victor cu privire la strămutarea cauzei la o altă instanță de același grad cu Judecătoria Chișinău, sediul Centru. Cauza de contencios administrativ intentată la acțiunea depusă de Moraru Victor împotriva Serviciului Fiscal de Stat privind anularea actelor administrative, s-a restituit Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

La 21 mai 2025 Moraru Victor a declarat recurs împotriva încheierii din 27 februarie 2025 a Curții de Apel Centru, solicitând admiterea acestuia, casarea încheierii instanței de apel, cu emiterea unei decizii de admitere a cererii de strămutare depuse de Moraru Victor, în sensul formulat.

În opinia recurentului, instanța de apel nu a apreciat corespunzător toate circumstanțele indicate și a respins formal cererea de strămutare făcând trimitere la prevederi generale CEDO.

Totodată, a indicat că, în pofida faptului că instanța a scris că încheierea nu se atacă, consideră că aceasta poate fi atacată, deoarece face imposibilă desfășurarea de mai departe a procesului. Mai mult, exercitarea mai multor grade de jurisdicție este consfințită de CEDO și dreptul la un recurs efectiv este la fel statuat în Convenție.

Prin referința depusă în data de 17 iulie 2025, prin intermediul poștei electronice, Serviciul Fiscal de Stat, a solicitat respingerea cererii de recurs înaintată de către Moraru Victor ca fiind inadmisibilă și după caz neîntemeiată.

Art. 198 alin. (3) lit. a) și b) din Codul administrativ relevă că: „Instanța ierarhic superioară decide, printr-o încheiere nesusceptibilă de recurs, strămutarea acțiunii în contencios administrativ la o altă instanță de judecată dacă instanța competentă nu poate adopta o hotărâre a) când, din motivul recuzării sau abținerii unui sau mai multor judecători ori din alte motive întemeiate, substituirea judecătorilor devine imposibilă; b) când, din cauza unor circumstanțe excepționale, nu poate funcționa o perioadă îndelungată.”

Art. 236 alin. (2) lit. a) din Codul administrativ: „Apelul se declară inadmisibil în special când: a) hotărârea în fond nu poate fi contestată cu apel;”

Art. 241 alin. (3) din Codul administrativ: 2 „Pentru contestarea cu recurs a încheierilor judecătorești se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.”

Art. 243 alin. (1) lit. a) și alin. (4) din Codul administrativ: „Examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: a) declară recursul inadmisibil; Instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.”

Studiind materialele dosarului, analizând argumentele recurentului invocate în cererea de recurs, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul depus de Moraru Victor urmează a fi declarat inadmisibil, în baza prevederilor art. 243 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că dreptul de acces la un tribunal poate fi limitat, inclusiv în cazul admisibilității contestațiilor înaintate prin intermediul căilor de atac, pentru că prin însăși natura sa, recursul trebuie reglementat de către stat, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere.

În acest sens, criteriile pentru autorizare a unei cereri introduse pe o cale de atac extraordinară pot fi mai stricte decât condițiile instituite pentru o cale de atac ordinară (a se vedea, inter alia, Marc Brauer vs Germania, septembrie 2016, parag. 34; Miessen vs Belgia, 16 octombrie 2016, parag. 64; Samardžić vs Croația, 20 iulie 2017, parag. 28; Zubac vs Croația (Marea Cameră), 5 aprilie 2018, parag. 82).

Cu referire la posibilitatea contestării încheierii de respingere a cererii privind strămutarea cauzei la o altă instanță de judecată egală în grad, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că abordarea problemei de drept este generată de 198 alin. (3) lit. a) și b) din 3 Codul administrativ, care prevede expres că, instanța ierarhic superioară, printr-o încheiere nesusceptibilă de recurs, decide strămutarea acțiunii în contencios administrativ la o altă instanță de judecată dacă instanța competentă nu poate adopta o hotărâre când, din motivul recuzării sau abținerii unui sau mai multor judecători ori din alte motive întemeiate, substituirea judecătorilor devine imposibilă sau când, din cauza unor circumstanțe excepționale, nu poate funcționa o perioadă îndelungată.

Astfel, în sensul normelor de drept enunțate la pct.11 din prezenta încheiere, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că legislația națională nu reglementează dreptul la o cale de atac împotriva încheierii prin care s-a respins cererea privind strămutarea cauzei la o altă instanță de judecată egală în grad, iar acest fapt condiționează nesusceptibilitatea atacării în ordine de recurs a unei astfel de încheieri.

De altfel, Curtea de Apel Centru, corespunzător prevederilor legale, a indicat că, încheierea din 24 februarie 2025 a Curții de Apel Centru, nu se supune niciunei căi de atac, iar criticile aduse în recursul declarat, exprimă dezacordul recurentei cu o încheiere judecătorească, care în virtutea legii nu se supune niciunei căi de atac.

Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că Moraru Victor a depus cerere de recurs împotriva unui act de dispoziție al Curții de Apel Centru, care nu se supune niciunei căi de atac.

Respectiv, instanța de recurs nu este în drept să se expună asupra legalității încheierii din 27 februarie 2025 a Curții de Apel Centru, prin prisma argumentelor invocate în recurs, deoarece recursul a fost declarat împotriva unei încheieri, care în condițiile legii nu se supune recursului.

Adițional, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, prevederile exprese privind categoriile de acte judecătorești susceptibile recursului este conformă standardelor procedurale garantate de art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, o asemenea reglementare juridică încadrându-se pe deplin în marja de apreciere recunoscută autorităților statale în configurarea cadrului intern relevant.

Din considerentele enunțate, Completul de judecată a Curții Supreme de Justiție conchide inadmisibilitatea recursului înaintat de Moraru Victor, împotriva încheierii din 27 februarie 2025 a Curții de Apel Centru, or, acesta 4 a fost depus împotriva unei încheieri care conform legii nu se supune niciunei căi de atac.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 230, 243 alin. (1) lit. a) alin. (2) din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de Moraru Victor împotriva încheierii din 27 februarie 2025 a Curții de Apel Centru. Decizia nu se supune niciunei căi de atac. Președinte Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Oxana Parfeni 5