3ra-799/19 — anularea actului administrativ

Dosarul nr.3ra-799/19 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana (jud: S.Daguța) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: M.Guzun, L.Pruteanu, V.Buhnaci) Î N C H E I E R E 10 iulie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Iurie Bejenaru Nicolae Craiu examinând admisibilitatea recursurilor declarate de către consilierii locali, Zinaida Gurulea, Viorica Scurtu, Eugenia Procop, Constantin Foiu, Ion Cheptene, Tatiana Foiu, Mariana Tofan și Vitalie Coban, reprezentați de avocatul Pavel Midrigan, Consiliul sătesc Colonița, Angela Zaporojan - Primarul satului Colonița, de către Lilian Darii, reprezentat de avocatul Raisa Meșteșug și de către Mariana Barburoș, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului sătesc Colonița, intervenienți accesorii Lilian Darii, Mariana Barburoș și Ion Roșca cu privire la anularea actului administrativ, și în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de către Lilian Darii și Mariana Barburoș împotriva Consiliului sătesc Colonița, Primarului satului Colonița, Angela Zaporojan, consilierilor locali, Zinaida Gurulea, Viorica Scurtu, Eugenia Procop, Constantin Foiu, Ion Cheptene, Tatiana Foiu, Mariana Tofan și Vitalie Coban cu privire la anularea actului administrativ, împotriva deciziei din 29 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

prin care au fost respinse apelurile declarate de către Zinaida Gurulea, Viorica Scurtu, Eugenia Procop, Constantin Foiu, Ion Cheptene, Tatiana Foiu, Mariana Tofan și Vitalie Coban, reprezentați de avocatul Pavel Midrigan și Primăria satului Colonița, în persoana Primarului Angela Zaporojan, a fost admis apelul declarat de Lilian Darii, reprezentat de avocatul Raisa Meșteșug și Mariana Barburoș, a fost casată hotărârea din 22 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, în partea respingerii pretenției cu privire la repararea prejudiciului moral, și în această parte a fost emisă o hotărâre nouă, în rest, cu menținerea hotărârii primei instanțe, c o n s t a t ă: La 17 ianuarie 2017, Lilian Darii și Mariana Barburoș au depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului sătesc Colonița, Primarului satului Colonița, Angela Zaporojan, consilierilor locali, Zinaida Gurulea, Viorica Scurtu, 1 Eugenia Procop, Constantin Foiu, Ion Cheptene, Tatiana Foiu, Mariana Tofan și Vitalie Coban cu privire la anularea deciziei nr.7/10 din 18 noiembrie 2016 ,,Cu privire la modificarea planului geometric cu nr. cadastral XXXX”, repararea prejudiciului moral suportat și compensarea cheltuielilor de judecată.

(f.d.5-13, vol. I). În motivarea acțiunii reclamanții au indicat că în baza actelor juridice anterior încheiate, dețin în proprietate pe cote-părți construcția cu nr. cadastral XXXX.01, situată în XXXX. Dreptul de proprietate pe cote-părți asupra construcției nominalizate al titularilor, a fost divizat în proporție de 50% cotă-parte lui Lilian Darii și 40 % cotă-parte Marianei Barburoș, care a stat la baza emiterii deciziilor Consiliului sătesc Colonița nr. 1/12 și 1/13 din 19 februarie 2010 și nr.2/1 și nr.2/2 din 15 februarie 2012. Ulterior, Lilian Darii a procurat 10 % care au rămas din construcția nominalizată, dar procentul respectiv nu a făcut obiect al unor acte administrative ale consiliului local.

Au menționat că administrația publică locală anterior, încercând o deposedare a titularilor de dreptul de a deveni proprietari asupra terenului aferent construcției, care a fost aprobat prin act administrativ al consiliului local, înregistrat în Registrul bunurilor imobile și care în baza legii poate fi dobândit în proprietate doar de către titularii dreptului de proprietate al construcției, natura juridică a terenului aferent unei construcții se rezumă la un regim juridic separat, iar intrarea în proprietate se efectuează prin achitarea terenului la preț normativ, pe când alte terenuri proprietate a administrației publice locale se înstrăinează prin licitație.

Prin decizia din 22 octombrie 2014 a Curții de Apel Chișinău, menținută prin decizia din 26 august 2015 a Curții Supreme de Justiție, a fost obligat Primarul satului Colonița să încheie cu Lilian Darii contractul de vânzare-cumpărare a terenului aferent imobilului construcției ,,Complexul inginero-laboratoric” nr.cadastral XXXX din XXXX, cu suprafața de 2,5558 ha, care constituie 50% din suprafața totală de 5.1116 ha, la preț normativ și a fost obligat Primarul satului Colonița să încheie cu Mariana Barburoș contractul de vânzare-cumpărare a terenului aferent imobilului construcției ,,Complexul inginero- laboratoric” nr.cadastral XXXX din XXXX, cu suprafața de 2,0446 ha, care constituie 40% din suprafața totală de 5.1116 ha, la preț normativ.

Ulterior, la 5 septembrie 2016 în adresa executorului judecătoresc S. Guțu a fost depusă spre executare silită decizia din 22 octombrie 2014 a Curții de Apel Chișinău. La 14 septembrie 2016, la sediul executorului judecătoresc s-a prezentat reprezentantul administrației publice locale, V. Braghiș, care la rândul său a refuzat executarea benevolă a deciziei puse în executare, în rezultatul cărui fapt a fost întocmit procesul-verbal. Reclamanții au susținut că la 18 octombrie 2016, executorul judecătoresc împreună cu reprezentanții creditorilor s-au prezentat la Primăria satului Colonița pentru a constata motivele neexecutării documentului executoriu, iar în rezultat a fost întocmit procesul-verbal de constatare a neexecutării hotărârii judecătorești.

2 Astfel, urmărind tergiversare și neexecutarea hotărârii judecătorești, Primarul satului Colonița, Angela Zaporojan împreună cu juristul, V. Braghiș, s-au eschivat de la executarea hotărârii judecătorești irevocabile, fapt prin care au demarat acțiuni ilegale și prejudiciabile pentru creditorii procedurii de executare. Prin dispoziția nr.49-d din 14 noiembrie 2016 a Primarului satului Colonița a fost convocată ședința extraordinară a Consiliului local Colonița pentru 18 noiembrie 2016, iar în ordinea de zi, la pct. 13 a fost inclusă modificarea planului geometric al terenului nr. cadastral XXXX, aferent construcției private, care reprezintă proprietatea lor și care este obiect al procedurii de executare.

Prin decizia nr.7/10 din 18 noiembrie 2016 a Consiliului local Colonița a fost modificată suprafața terenului nr. cadastral XXXX, aferent construcției private ale lor, nr. cadastral XXXX.01, deținută în proprietate de către creditorii procedurii de executare Lilian Darii și Mariana Barburoș. Ca urmare, prin adoptarea deciziei nr.7/10 din 18 noiembrie 2016 ,,Cu privire la modificarea planului geometric cu nr. cadastral XXXX”, Consiliul sătesc Colonița în mod arbitrar a micșorat suprafața terenului de la suprafața de 5,1128 ha la suprafața de 1,4009 ha, cu atribuirea samavolnică a construcției nr. cadastral XXXX.02 a unui teren aferent cu suprafața de 0,4039 ha.

La 20 noiembrie 2016, Lilian Darii și Mariana Barburoș au depus cerere prealabilă în adresa Consiliului sătesc Colonița, prin care au solicitat abrogarea deciziei nr.7/10 din 18 noiembrie 2016. Prin răspunsul Oficiului Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat din 15 decembrie 2016 a fost comunicat că Oficiul Teritorial Chișinău a efectuat controlul legalității deciziei nr.7/10 din 18 noiembrie 2016 a Consiliului satului Colonița ,,Cu privire la modificarea planului geometric al terenului cu nr. cadastral XXXX” și a constatat că această decizie contravine prevederilor legale. La 13 decembrie 2016, în temeiul art. 68 alin.(2) al Legii nr.436-XVl din 28 decembrie 2016 privind administrația publică locală, Oficiul Teritorial Chișinău a notificat Consiliul local Colonița cu privire la ilegalitatea deciziei nr.7/10 din 18 noiembrie 2016 și a solicitat abrogarea acesteia.

Așadar, la ședința extraordinară a Consiliului sătesc Colonița din 21 decembrie 2016 nu a fost abrogată decizia contestată.

Au considerat reclamanții că rezistența opusă la executarea actului judecătoresc irevocabil, care prevede expres suprafața terenului aferent atribuit construcției deținute în proprietate de către Lilian Darii și Mariana Barburoș, și care urmează a fi executată și dobândită în proprietate de către reclamanți, conform proporției stabilite la preț normativ și manifestată prin aprobarea actului administrativ contestat, prin care s-a dispus de Consiliul sătesc Colonița schimbarea suprafeței terenului aferent al construcției private, în sensul diminuării suprafeței și în detrimentul titularilor îndreptățiți, reprezintă o ingerință în exercitarea dreptului de proprietate ce beneficiază de protecția prevăzută de art. 1, Protocol 1 CEDO, în condițiile în care Primarul satului Colonița a fost obligat expres să încheie contractele de vânzare-cumpărare cu titularii terenului aferent construcției care are suprafața înregistrată la OCT Chișinău în mărime de 5,1128 ha.

Lilian Darii și Mariana Barburoș au invocat că au avut de suferit psihologic, deoarece la invitarea Primarului și angajaților din cadrul Primăriei satului Colonița, 3 la ședința Consiliului sătesc Colonița din 18 noiembrie 2016 a fost invitată presa, iar în cazul buletinului de știri de la televiziune au fost prezentate intenționat informații defăimătoare și false referitor la personalitatea lor. Astfel, prin ignorarea de către pârâți a drepturilor și intereselor legale ale lor, exprimate prin adoptarea deciziei nr.7/10 din 18 noiembrie 2016 a Consiliului sătesc Colonița, au considerat reclamanții că au fost prejudiciați moral, iar acest prejudiciu urmează a fi recuperat de la Primarul satului Colonița și consilierii locali care au votat decizia respectivă, contrar executării hotărârii judecătorești irevocabile și executorie.

La 6 februarie 2017, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului sătesc Colonița, intervenienți accesorii Lilian Darii, Mariana Barburoș și Ion Roșca cu privire la anularea deciziei nr.7/10 din 18 noiembrie 2016 ,,Cu privire la modificarea planului geometric cu numărul cadastral XXXX”. (f.d.3-5, vol. II). În motivarea acțiunii în contencios administrativ, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a indicat că la 18 noiembrie 2016, Consiliul local Colonița a adoptat decizia nr.7/10, prin care a modificat suprafața terenului cu nr. cadastral XXXX de la 5,1128 ha. la 1,804 ha., în scopul stabilirii terenului aferent construcțiilor cu nr. cadastrale XXXX.01 și XXXX.02 ce aparțin cu drept de proprietate lui Lilian Darii, Mariana Barburoș și Ion Roșea.

OT Chișinău al Cancelariei de Stat a menționat că conform art. 64 al Legii nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală a efectuat un control sub aspectul legalității deciziei respective, în rezultatul căruia a constatat că actul administrativ vizat, a fost adoptat contrar prevederilor legale, și anume, art.16 alin.(l) Cod de procedură civilă, art.232 Cod civil, art.9 alin.(2) al Legii nr.317 din 18 iulie 2003 privind actele normative ale Guvernului și ale altor autorități ale administrației publice centrale și locale. Astfel, în conformitate cu art. 68 al Legii nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, prin notificarea nr. 1304/OT -2359 din 13 4 decembrie 2016, OT Chișinău al Cancelariei de Stat a solicitat Consiliului sătesc Colonița abrogarea actul administrativ, ca fiind emis contrar legislației, însă notificarea nu a fost examinată și a fost lăsată fără răspuns.

Prin încheierea din 21 februarie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, cauzele civile, în contencios administrativ, la cererile de chemare în judecată menționate, au fost conexate pentru judecare, într-un singur proces civil, (f.d.61- 62, vol. I). Prin hotărârea din 22 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a fost admisă. Cererea de chemare în judecată depusă de Lilian Darii și Mariana Barburoș a fost admisă parțial. A fost anulată decizia nr.7/10 din 18 noiembrie 2016 a Consiliului sătesc Colonița ,,Cu privire la modificarea planului geometric cu nr. cadastral XXXX”, ca fiind emisă contrar prevederilor legii.

Hotărârea în partea anulării deciziei nr.7/10 din 18 noiembrie 2016 nu s-a pus în executare, urmarea faptului abrogării deciziei nr.7/10 din 18 noiembrie 2016 a Consiliului sătesc Colonița de către pârât benevol prin decizia nr.8/1 din 24 noiembrie 2017 a Consiliului sătesc Colonița. 4 S-a încasat de la Consiliul sătesc Colonița, prin intermediul Primăriei satului Colonița și Viorica Scurtu, în mod solidar în beneficiul lui Lilian Darii și Marianei Barburoș a câte 1 500 de lei/fiecare cu titlu de prejudiciu moral cauzat. S-a încasat de la Consiliul sătesc Colonița, prin intermediul Primăriei satului Colonița și Eugenia Procop, în mod solidar în beneficiul lui Lilian Darii și Marianei Barburoș a câte 1 500 de lei/fiecare cu titlu de prejudiciu moral cauzat.

S-a încasat de la Consiliul sătesc Colonița, prin intermediul primăriei satului Colonița și Constantin Foiu, în mod solidar în beneficiul lui Lilian Darii și Mariana Barburoș a câte 1 500 de lei/fiecare cu titlu de prejudiciu moral cauzat. S-a încasat de la Consiliul sătesc Colonița, prin intermediul Primăriei satului Colonița și Ion Cheptene, în mod solidar în beneficiul lui Lilian darii și Mariana Barburoș a câte 1 000 de lei/fiecare cu titlu de prejudiciu moral cauzat. S-a încasat de la Consiliul sătesc Colonița, prin intermediul Primăriei satului Colonița și Mariana Tofan, în mod solidar în benenficiul lui Lilian Darii și Mariana Barburoș a câte 1 000 de lei/fiecare cu titlu de prejudiciu moral cauzat.

S-a încasat de la Consiliul sătesc Colonița, prin intermediul Primăriei satului Colonița și Vitalie Coban, în mod solidar în beneficiul lui Lilian Darii și Mariana Barburoș a câte 1 000 de lei/fiecare cu titlu de prejudiciu moral cauzat. S-a încasat de la Consiliul sătesc Colonița, prin intermediul Primăriei satului Colonița și Zinaida Gurulea, în mod solidar în beneficiul lui Lilian Darii și Mariana Barburoș a câte 300 de lei/fiecare cu titlu de prejudiciu moral cauzat. S-a încasat de la Consiliul sătesc Colonița, prin intermediul Primăriei satului Colonița și Tatiana Foiu, în mod solidar în beneficiul lui Lilian Darii și Mariana Barburoș a câte 300 de lei/fiecare cu titlu de prejudiciu moral cauzat.

S-a încasat de la Consiliul sătesc Colonița, prin intermediul Primăriei satului Colonița în beneficiul lui Lilian Darii suma de 5 000 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată suportate pentru asistența juridică acordată de avocat în procesul civil. În rest, cererea de chemare în judecată depusă de către Lilian Darii și Mariana Barburoș a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. La 10 ianuarie 2018, Zinaida Gurulea, Viorica Scurtu, Eugenia Procop, Constantin Foiu, Ion Cheptene, Tatiana Foiu, Mariana Tofan, Vitalie Coban, reprezentați de avocatul Pavel Midrigan au declarat apel împotriva hotărârii din 22 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana. Iar, la 11 ianuarie 2018, Lilian Darii, reprezentat de avocatul Raisa Meșteșug și Mariana Barburoș au declarat apel împotriva hotărârii din 22 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana.

Prin decizia din 29 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, au fost respinse apelurile declarate de către Zinaida Gurulea, Viorica Scurtu, Eugenia Procop, Constantin Foiu, Ion Cheptene, Tatiana Foiu, Mariana Tofan, Vitalie Coban, reprezentați de avocatul Pavel Midrigan și Primăria satului Colonița, în persoana Primarului Angela Zaporojan. A fost admis apelul declarat de Lilian Darii, reprezentat de avocatul Raisa Meșteșug și Mariana Barburoș și a fost casată hotărârea din 22 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, în partea respingerii pretenției cu privire la repararea prejudiciului moral în mărime de 100 000 de lei, și în această parte a fost emisă o hotărâre nouă, prin care, s-a încasat de la Primarul satului Colonița, Angela Zaporojan în beneficiul lui Lilian 5 Darii și Mariana Barburoș a câte 50 000 de lei/fiecare cu titlu de prejudiciu moral cauzat.

În rest, cu menținerea hotărârii primei instanțe. Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut prevederile Legii contenciosului administrativ, art. 120 din Constituție, art. 4 alin. (3) și (5) și 9 ale Legii privind prețul normativ și modul de vânzare-cumpărare a pământului nr. 1308 din 25 iulie 1987, pct. 2, 5, 6, 7, 15, 19 și 23-26 ale Regulamentului cu privire la vânzarea-cumpărarea terenurilor aferente, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1428 din 16 decembrie 2008, art. 19 alin. (3) al Legii nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, art. 118 alin. (1), 121, 123 alin. (2), 254 alin. (3) și 130 alin. (1), (2) Cod de procedură civilă.

Cu referire la normele citate și în raport cu materialele cauzei, instanța de apel a reținut că reiese indubitabil obligația încheierii contractului de vânzare- cumpărare a terenului aferent și determinarea prețului acestuia, prin borderoul de calcul anexat la contractul de vânzare-cumpărare, atribuție ce-i revine Primarului localității. Astfel, prin prisma normelor de drept menționate s-a dedus că Consiliul sătesc Colonița are obligația în ce privește executarea propriilor decizii nr. 1/12 și nr.1/13 din 15 februarie 2013 cu privire la vânzarea-cumpărarea terenului aferent imobilului construcție ,,Complexul inginero - laboratoric”, nr. cadastral XXXX din XXXX, cu suprafața de 2,5558 ha – 50% din suprafața totală de 5,1116 ha pentru Lilian Darii și cu suprafața de 2,0446 ha – 40% din suprafața totală de 5,1116 ha pentru Mariana Barburoș.

Sub acest aspect, instanța de apel a constatat că Primarul satului Colonița a fost obligat, și respectiv, are obligația de a încheia în baza deciziilor nr. 1/12 și nr.1/13 din 15 februarie 2013, contractele de vânzare-cumpărare a terenului aferent construcției care-i aparține lui Lilian Darii și Mariana Barburoș, însă această obligație nu a fost executată intenționat de Primarul satului Colonița nici până în prezent.

La acest segment, instanța de apel a indicat că prin decizia din 22 octombrie 2014 a Curții de Apel Chișinău, Primarul satului Colonița s-a obligat să încheie contractele de vânzare-cumpărare enunțate, or, contrar art. 118 Cod de procedură civilă, Primarul satului Colonița nu a prezentat probe referitor la faptul că a expediat în adresa lui Lilian Darii și Mariana Barburoș contractele vizate, însoțite de borderoul de calcul a prețului terenului înstrăinat sau că a înștiințat cumpărătorii despre data, ora și locul unde vor fi încheiate acestea, iar dânșii au refuzat să încheie actele juridice.

Ca urmare, prin decizia nr. 7/10 din 18 noiembrie 2016 a Consiliului local Colonița s-a modificat prin micșorare suprafața terenului nr. cadastral XXXX, aferent construcției private reclamanților nr. cadastral XXXX.01 deținută în proprietate de creditorii procedurii de executare, Lilian Darii și Mariana Barburoș, or, instanța de apel a remarcat că prin actul administrativ contestat, Consiliul sătesc Colonița în mod arbitrar au micșorat suprafața terenului. Pe cale de consecință, Curtea de Apel Chișinău având în susținere prevederile art. 20 alin. (1) al Legii contenciosului administrativ și art. 1404 Cod civil, a evidențiat că la acordarea compensației pentru repararea prejudiciului moral, instanța de judecată a reținut că sumele acordate în contul despăgubirii morale au un rol compensator, respectiv, prima instanță corect a dispus încasarea sumelor, în 6 mod solidar de la Consiliul sătesc Colonița și de la consilierii locali.

Pe când, nejustificat a respins pretenția cu privire la repararea pagubei morale de la Primarul satului Colonița, Angela Zaporojan.

Or, în conformitate cu art. 14, 192, 1422 alin. (1) și 1423 alin. (1) Cod civil și art. 16, 18, 26 alin. (1) și 29 ale Legii cu privire la administrația publică locală, la stabilirea cuantumului prejudiciului moral, instanța de apel a reținut că Primarul satului Colonița, Angela Zaporojan a refuzat intenționat executarea deciziei din 22 octombrie 2014 a Curții de Apel Chișinău, menținută prin decizia din 26 august 2015 a Curții Supreme de Justiție și a promovat aprobarea actului administrativ ilegal, fapt pentru care urmează a fi acordată de Primarul satului Colonița, Angela Zaporojan lui Lilian Darii și Mariana Barburoș suma de 50 000 de lei/fiecare, cu titlu de prejudiciu moral, în scopul apărării drepturilor în spiritul legii, cât și ordonarea activității autorităților publice și asigurarea ordinii de drept din contul celui care se face vinovat de încălcarea acesteia.

La 1 aprilie 2019, consilierii locali, Zinaida Gurulea, Viorica Scurtu, Eugenia Procop, Constantin Foiu, Ion Cheptene, Tatiana Foiu, Mariana Tofan, Vitalie Coban, reprezentați de avocatul Pavel Midrigan, Consiliul sătesc Colonița și Angela Zaporojan - Primarul satului Colonița au declarat recurs împotriva deciziei din 29 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău. În motivarea recursului au invocat dezacordul cu decizia instanței de apel, considerând-o neîntemeiată și pasibilă de casare.

Recurenții au menționat că Legea contenciosului administrativ prevede repararea prejudiciului material și moral cauzat, prin actul administrativ ilegal sau prin neexaminarea în termenul legal a cererii prealabile, însă mărimea prejudiciului moral se stabilește de instanța de contencios administrativ, independent de prejudiciul material, în funcție de caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice cauzate, gradul de vinovăție a pârâtului, dacă vinovăția este o condiție a răspunderii, luându-se în considerație circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul , precum și statutul social al persoanei vătămate. Au relatat că în cazul dat nu au fost invocate și nici nu a fost cauzat prejudiciu material în sensul art. 118 Cod de procedură civilă, ba mai mult, este o tentativă de a se îmbogăți nejustificat.

Au considerat că suma dispusă pentru încasare de la Primarul satului Colonița în mărime de 50 000 de lei pentru fiecare, este exagerată, cu devieri de la practica judiciară. Astfel, recurenții au reiterat motivele de fapt și de drept menționate în cererea de apel. Recurenții au solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii. La 8 aprilie 2019, Lilian Darii, reprezentat de avocatul Raisa Meșteșug și Mariana Barburoș au declarat recurs împotriva deciziei din 29 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău. În motivarea recursului au invocat dezacordul cu decizia instanței de apel și hotărârii primei instanțe, în parte admiterii parțiale a pretenției cu privire la repararea prejudiciului moral.

7 În acest sens au reiterat motivele de fapt și de drept invocate în cererea de chemare în judecată și cererea de apel. Recurenții au solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe, în partea reparării parțiale a prejudiciului moral, cu pronunțarea unei noi hotărâri în această parte, de încasarea a sumei de 100 000 de lei/fiecare, cu titlu de prejudiciu moral. Completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, reține că prin Legea nr.116 din 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) al Codului administrativ, prezentul cod intră în vigoare la 1 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a prezentului cod se abrogă Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000. În conformitate cu art. 258 alin. (3) al Codului administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod.

Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești. Astfel, din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. Instanța de recurs menționează că decizia instanței de apel a fost pronunțată până la intrarea în vigoare a Codului administrativ. Respectiv, termenul de declarare al recursului urmează fi calculat conform dispozițiilor instituite de Codul de procedură civilă. În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 29 ianuarie 2019, dar date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurenți la dosar lipsesc. Astfel, recursurile declarate la 1 aprilie 2019, și respectiv, la 8 aprilie 2019 sunt în termen. Prin referința din 8 iulie 2019, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a solicitat de a considera recursul inadmisibil. Prin referința din 8 iulie 2019, Lilian Darii, reprezentat de avocatul Raisa Meșteșug a solicitat respingerea recursului declarat de către Zinaida Gurulea, Viorica Scurtu, Eugenia Procop, Constantin Foiu, Ion Cheptene, Tatiana Foiu, Mariana Tofan și Vitalie Coban.

Examinând temeiurile recursurilor depuse de către consilierii locali, Zinaida Gurulea, Viorica Scurtu, Eugenia Procop, Constantin Foiu, Ion Cheptene, Tatiana Foiu, Mariana Tofan, Vitalie Coban, reprezentați de avocatul Pavel Midrigan, Consiliul sătesc Colonița, Angela Zaporojan - Primarul satului Colonița, de către Lilian Darii, reprezentat de avocatul Raisa Meșteșug și de către Mariana Barburoș 8 în raport cu materialele cauzei civile, completul specializat în cauze d econtencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursurile depuse de către consilierii locali, Zinaida Gurulea, Viorica Scurtu, Eugenia Procop, Constantin Foiu, Ion Cheptene, Tatiana Foiu, Mariana Tofan, Vitalie Coban, reprezentați de avocatul Pavel Midrigan, Consiliul sătesc Colonița, Angela Zaporojan - Primarul satului Colonița, de către Lilian Darii, reprezentat de avocatul Raisa Meșteșug și de către Mariana Barburoș nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursurile depuse se referă la dezacordul recurenților cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

9 În conformitate cu art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursurile declarate nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibile recursurile depuse de către consilierii locali, Zinaida Gurulea, Viorica Scurtu, Eugenia Procop, Constantin Foiu, Ion Cheptene, Tatiana Foiu, Mariana Tofan, Vitalie Coban, reprezentați de avocatul Pavel Midrigan, Consiliul sătesc Colonița, Angela Zaporojan - Primarul satului Colonița, de către Lilian Darii, reprezentat de avocatul Raisa Meșteșug și de către Mariana Barburoș.

În conformitate cu art.193, 195, 230 și 258 alin. (3) ale Codului administrativ și art. 270, 433 lit. a) și 440 alin. (1) ale Codului de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursurile depuse de către consilierii locali, Zinaida Gurulea, Viorica Scurtu, Eugenia Procop, Constantin Foiu, Ion Cheptene, Tatiana Foiu, Mariana Tofan și Vitalie Coban, reprezentați de avocatul Pavel Midrigan, Consiliul sătesc Colonița, Angela Zaporojan - Primarul satului Colonița, de către Lilian Darii, reprezentat de avocatul Raisa Meșteșug și de către Mariana Barburoș, se declară inadmisibile. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Iurie Bejenaru Nicolae Craiu 10