3rh-92/18 — contestare actului administrativ

3rh-92/18 — contestare actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 3rh-92/18

Prima instanță: Judecătoria Ciocana, mun. Chișinău (jud: I. Tutunaru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: E. Cobzac, I. Secrieru, M. Anton)

Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud: I. Sîrcu, I. Corolevschi, I. Oprea, G. Stratulat, I. Druță)

Î N C H E I E R E

12 decembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecător Ion Druță

judecătorii Tatiana Vieru

Galina Stratulat

Nicolae Craiu

Victor Burduh

examinând cererile de revizuire depuse de Viorica Scurtu, Constantin Foiu,

Mariana Tofan, Ion Cheptene, Vitalie Coban, Eugenia Procop și primarul satului

Colonița, Angela Zaporojan,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Lilian Darii și

Mariana Barburoș împotriva Consiliului satului Colonița și Primăria satului

Colonița cu privire la contestarea actului administrativ și obligarea încheierii

contractului de vânzare-cumpărare a terenurilor,

împotriva deciziei din 26 august 2015 a Curții Supreme de Justiție, prin care s-

au respins recursurile declarate de către Darii Lilian, Consiliul și Primăria satului

Colonița împotriva deciziei din 22 octombrie 2014 a Curții de Apel Chișinău, ca

fiind depuse în afara termenului legal,

c o n s t a t ă:

La 11 iunie 2013, Lilian Darii și Mariana Barburoș au depus cerere de chemare

în judecată împotriva Consiliului sătesc Colonița prin care au solicitat anularea

deciziei nr. 2/2 din 15 februarie 2013 prin care s-a abrogat decizia Consiliului

sătesc Colonița nr. 1/13 din 19 februarie 2010 cu privire la vânzarea-cumpărarea

terenului aferent imobilului construcției „complex inginero-laboratoric” cu

numărul cadastral XXXXX din s. Colonița, str. XXXXX, cu suprafața de 2,0446

ha - 40% din suprafața totală - 5,1116 ha, cet. Mariana Barburoș, cu menținerea în

vigoare a deciziei nr.1/13 din 19 februarie 2010 cu privire la transmiterea în

proprietate a terenului aferent imobilului construcție „complex inginero-

laboratoric” cu numărul cadastral XXXXX din s. Colonița, str. XXXXX, cu

suprafața de 2,0446 ha - 40% din suprafața totală - 5,1116 ha, cet. Barburoș

Mariana; obligarea pârâtului de a transmite contra plată, la prețul normativ al

terenului existent la momentul emiterii deciziei (decizia nr.1/13 din 19 februarie

1

2010) conform formulei de calcul - suma de 1 320 570,84 lei, în proprietate terenul

aferent imobilului construcție „complex inginero-laboratoric”, cu numărul

cadastral XXXXX din s. Colonița, str. XXXXX, cu suprafața de 2,0446 ha - 40%

din suprafața totală - 5,1116 ha, cet. Mariana Barburoș; obligarea Primăriei de a

încheia contract de vânzare-cumpărare, transmitere-primire la prețul normativ al

terenului, prin care a transmite în proprietate terenul aferent imobilului construcție

„complex inginero-laboratoric” cu numărul cadastral XXXXX din s. Colonița, str.

XXXXX cu suprafața de 2,0446 ha - 40% din suprafața totală - 5,1116 ha, cet.

Mariana Barburoș; anularea deciziei nr. 2/1 din 15 februarie 2013 prin care s-a

abrogat decizia Consiliului sătesc Colonița nr. 1/12 din 19 februarie 2010 cu

privire la vânzarea-cumpărarea terenului aferent imobilului construcție „complex

inginero-laboratoric” cu numărul cadastral XXXXX din s. Colonița, str. XXXXX,

cu suprafața de 3,0670 ha - 60% din suprafața totală - 5.1116 ha, cet. Lilian Darii;

a menține decizia nr. 1/12 din 19 februarie 2010 cu privire la transmiterea în

proprietate a terenului aferent imobilului construcție „complex inginero-

laboratoric” cu numărul cadastral XXXXX din s. Colonița str. XXXXX, cu

suprafața de 3,0670 ha - 60% din suprafața totală de -5.1116 ha, cet. Lilian Darii;

obligarea pârâtului să transmită contra plată, la prețul normativ al terenului la

momentul emiterii deciziei (decizia nr.1/12 din 19 februarie 2010) conform

formulei de calcul - suma de 1 981 695,91 lei, în proprietate terenul aferent

imobilului construcție „complex inginero-laboratoric” cu numărul cadastral

XXXXX din s. Colonița, str. XXXXX, cu suprafața de 3,0670 ha - 60% din

suprafața totală - 5.1116 ha, cet. Lilian Darii; obligarea Primăriei de a încheia

contract de vânzare-cumpărare, transmitere-primire la prețul normativ al terenului,

prin care a transmite în proprietate terenul aferent imobilului construcție „complex

inginero-laboratoric” cu numărul cadastral XXXXX din s. Colonița, str. XXXXX,

cu suprafața de 3,0670 ha - 60% din suprafața totală - 5,1116 ha, cet. Lilian Darii;

încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamanții au indicat că, prin decizia nr. 2/2 din 15

februarie 2013 a fost abrogată decizia Consiliului sătesc Colonița nr. 1/13 din 19

februarie 2010 cu privire la vânzarea - cumpărarea terenului aferent imobilului

construcție „complex inginero-laboratoric” cu numărul cadastral XXXXX din s.

Colonița, str. XXXXX, cu suprafața de 2,0446 ha ce constituie - 40% din suprafața

totală de 5,1116 ha, Marianei Barburoș, iar prin decizia nr. 2/1 din 15 februarie

2013 a fost abrogată decizia Consiliului sătesc Colonița nr. 1/12 din 19 februarie

2010 cu privire la vânzarea-cumpărarea terenului aferent imobilului construcție

„complex inginero-laboratoric” cu numărul cadastral XXXXX din s. Colonița, str.

XXXXX ce constituie suprafața 3,0670 ha - 60% din suprafața totală de 5,1116 ha

lui Lilian Darii.

Au mai relatat reclamanții că pârâtul a cunoscut că decizia nr. 1/13 din 19

februarie 2010 și decizia nr. 1/12 din 19 februarie 2010 la care face trimitere în

deciziile contestate au fost contestate în instanță de către Vasile Morari, fapt

confirmat prin actele judecătorești emise de Judecătoria Ciocana, mun. Chișinău.

La 13 noiembrie 2013, reclamantul Lilian Darii a depus cerere suplimentară în

motivarea căreia a indicat că anularea deciziilor nr. 1/12 și nr. 1/13 din 19 februarie

2010 de către Consiliul sătesc Colonița este nejustificată și ilegală, deoarece vina

pentru neexecutarea lor nu aparține coproprietarilor Mariana Barburoș și Lilian

2

Darii, deoarece deciziile au fost contestate în instanța de judecată de către

consilierul Vasile Morari.

A menționat reclamantul că motiv pentru neexecutarea deciziilor privind

transmiterea în proprietate a terenului, Primăria s. Colonița a folosit pretextul

existenței litigiului respectiv, astfel ignorând să-și execute obligațiile prevăzute

prin deciziile nr. 1/12 și nr. 1/13 din 19 februarie 2010 a Consiliului sătesc

Colonița.

Au mai afirmat reclamanții că anularea deciziilor contestate din motivul

neexecutării a dus la prejudicierea reclamanților, care au fost lipsiți de posibilitatea

de a dobândi dreptul de proprietate asupra terenului aferent construcției cu numărul

cadastral XXXXX conform cotelor-părți deținute.

A mai subliniat că deoarece până în prezent nu a fost transmis terenul în

proprietate coproprietarilor, lui Lilian Darii i s-a cauzat un prejudiciu material în

sumă de 141750 euro, ori pe terenul în litigiul acesta intenționa să construiască un

cartier locativ în parteneriat cu mai mulți agenți economici, fiind încheiat și un

contract de investiții în proiecte imobiliare din 22 februarie 2010, conform căruia

în vederea procurării terenului Lilian Darii a primit suma de 350000 euro pentru

achitarea terenului aferent construcției cu numărul cadastral XXXXX și pregătirea

șantierului pentru construcții, însă ulterior, din vina Primăriei s. Colonița, a fost

forțat să rezilieze contractul, să restituie suma de 350 000 euro și să achite dobânzi.

Totodată a enunțat reclamantul că potrivit contractului de investiții în proiecte

imobiliare din 22 februarie 2010, pct. 2.3, în urma realizării proiectului menționat

în contract beneficiarul obținea un profit de 12000 euro pentru fiecare casă

construită, iar pentru 30 de case venitul care urma a fi obținut este de 360000 euro,

ce constituie, în opinia reclamantului, venitul ratat.

Prin hotărârea din 26 martie 2014 a Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău,

acțiunea a fost respinsă.

Prin decizia din 22 octombrie 2014 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis

apelul declarat de Lilian Darii și Mariana Barburoș, casată hotărârea din 26 martie

2014 a Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău, fiind pronunțată o nouă hotărâre prin

care:

-Cererea de chemare în judecată depusă de Lilian Darii și Mariana Barburoș

împotriva Consiliului sătesc Colonița și Primăria s. Colonița cu privire la

contestarea actului administrativ și obligarea încheierii contractului de vânzare-

cumpărare a terenurilor s-a admis parțial;

-S-a anulat decizia Consiliului local Colonița nr. 2/1 din 15 februarie 2013 cu

privire la abrogarea deciziei Consiliului sătesc Colonița nr. 1/12 din 19 februarie

2010 cu privire la vânzarea - cumpărarea terenului aferent imobilului construcție

„complexul inginero-laboratoric”, cod cadastral XXXXX din s. Colonița, str.

XXXXX cu suprafața de 2,5558 ha - 50% din suprafața totală - 5,1116 ha, cet.

Lilian Darii;

-S-a anulat decizia Consiliului local Colonița nr. 2/2 din 15 februarie 2013 cu

privire la abrogarea deciziei Consiliului sătesc Colonița nr. 1/13 din 19 februarie

2010 cu privire la vânzarea - cumpărarea terenului aferent imobilului construcție

„complexul inginero-laboratoric”, cod cadastral XXXXX din s. Colonița, str.

XXXXX cu suprafața de 2,0446 ha - 40% din suprafața totală - 5,1116 ha, cet.

Mariana Barburoș;

3

-S-a obligat Primarul s. Colonița să încheie cu Lilian Darii contractul de

vânzare - cumpărare a terenului aferent imobilului construcție „complexul

inginero-laboratoric”, cod cadastral XXXXX din s. Colonița, str. XXXXX cu

suprafața de 2,5558 ha - 50% din suprafața totală de 5,1116 ha, la prețul normativ;

-S-a obligat Primarul s. Colonița să încheie cu Mariana Barburoș contractul de

vânzare-cumpărare a terenului aferent imobilului construcție „complexul inginero-

laboratoric”, cod cadastral XXXXX din s. Colonița, str. XXXXX cu suprafața de

2,0446 ha 40% din suprafața totală de 5,1128 ha, la prețul normativ;

-S-a încasat din contul Consiliului sătesc Colonița în beneficiul Mariei

Barburoș 10 000 (zece mii) lei cu titlu de prejudiciu moral.

-S-a încasat din contul Consiliului sătesc Colonița în beneficiul lui Lilian Darii

10 000 (zece mii) lei cu titlu de prejudiciu moral. În rest pretențiile formulate de

Lilian Darii și Mariana Barburoș s-au respins.

Prin decizia din 26 august 2015 a Curții Supreme de Justiție, corectată prin

încheierea din 14 februarie 2018 a Curții Supreme de Justiție, s-au respins

recursurile declarate de către Lilian Darii, Consiliul și Primăria satului Colonița

împotriva deciziei din 22 octombrie 2014 a Curții de Apel Chișinău, ca fiind

depuse în afara termenului legal.

Prin încheierea din 29 martie 2018 Curții de Apel Chișinău, s-a admis cererea

lui Lilian Darii și Mariana Barburoș cu privire la schimbarea modului de executare

a deciziei din 22 octombrie 2014 a Curții de Apel Chișinău, s-a dispus schimbarea

modului de executare a deciziei enunțate, s-a recunoscut dreptul de proprietate pe

cote-părți a cet. Lilian Darii și Mariana Barburoș asupra terenului cod cadastral

XXXXX aferent construcției „complexul inginero-laboratoric” cu suprafața totală

de 5, 1116 ha și a obligat Agenția Servicii Publice (succesorul Agenției Relații

Funciare și Cadastru/OCT Chișinău) a înregistra dreptul de proprietate după cum

urmează: după cet. Lilian Darii - cotă-parte 50 % din terenul cod cadastral

XXXXX, situat în s. Colonița, str. Tohatin 35, din suprafața totală de 5, 1116 ha,

totodată după cet. Mariana Barburoș, cotă-parte 40 % din terenul cod cadastral

XXXXX, situat în s. Colonița, str. XXXXX, din suprafața totală de 5,1116 ha; s-a

obligat Agenția Servicii Publice să rectifice la momentul înregistrării dreptului de

proprietate pe cote-părți ale titularilor Lilian Darii și Mariana Barburoș asupra

terenului enunțat, eroarea din baza de date a Registrului bunurilor imobile, a

suprafeței terenului, în temeiul planului geometric din 29 februarie 2008, a

dosarului tehnic de actualizare a planului geometric din 11 august 2016, suprafața

din 5,1128 ha, în 5, 1116 ha., s-a încasat de la creditori în folosul Administrației

Publice Locale a s. Colonița, a prețului normativ conform borderourilor de calcul

eliberate de Primăria s. Colonița la 10 ianuarie 2010 pentru terenul situat în s.

Colonița, str. Tohatin 35, cod cadastral XXXXX, după cum urmează: Lilian Darii

1914869,04 lei, Mariana Barburoș 1531865,27 lei și s-a stabilit un termen de 6 luni

pentru efectuarea transferurilor bănești încasate de la creditori pe conturile

Administrației Publice Locale a s. Colonița de la data rămânerii irevocabile a

încheierii instanței de judecată, dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile se

va dobândi la data achitării integrale a prețului.

Prin decizia din 06 iunie 2018 a Curții Supreme de Justiție s-a admis recursul

declarat de Primăria satului Colonița, s-a casat încheierea din 29 martie 2018 a

Curții de Apel Chișinău și s-a respins ca neîntemeiată cererea depusă de Lilian

4

Darii și Mariana Barburoș privind schimbarea modului și ordinii de executare a

deciziei din 22 octombrie 2014 a Curții de Apel Chișinău.

La 05 septembrie 2018, Viorica Scurtu, Constantin Foiu, Mariana Tofan, Ion

Cheptene, Vitalie Coban și Eugenia Procop, consilieri în Consiliul satului Colonița,

au depus cerere de revizuire a deciziei din 26 august 2015 a Curții Supreme de

Justiție.

În motivarea cererii de revizuire revizuenții au indicat că în temeiul Legii

privind statutul alesului local și Legii privind administrația publică locală, alesul

local, în cazul constatării situațiilor de încălcare a legii, a drepturilor și intereselor

legitime ale comunității, are obligația să participe în interesul comunității la

restabilirea legalității prin toate mijloacele legale admise, inclusiv prin adresarea în

instanțele de judecată.

Cu trimitere la prevederile art. 449 lit. b), c) CPC, au mai relatat că recent în

instanțele de judecată au fost examinate alte litigii cu tangență la caz, și anume,

prin încheierea din 29 martie 2018 Curții de Apel Chișinău, s-a admis cererea lui

Lilian Darii și Mariana Barburoș cu privire la schimbarea modului de executare a

deciziei din 22 octombrie 2014 a Curții de Apel Chișinău, iar prin decizia din 06

iunie 2018 a Curții Supreme de Justiție a fost casată prezenta încheiere.

Totodată, au invocat că cet. Ion Roșca și Larisa Roșca sunt proprietari a unui

bun imobil pe terenul cu nr. cadastral XXXXX (XXXXX.02), însă nu au fost

antrenați în procesul în care s-a examinat cauza ce le afectează drepturile, precum

și că la adoptarea deciziilor Consiliului sătesc Colonița nr. 1/12 și 1/13 din 19

februarie 2010 a fost încălcată legislația ce reglementează conflictul de interese.

La 13 noiembrie 2018, Viorica Scurtu, Constantin Foiu, Mariana Tofan, Ion

Cheptene, Vitalie Coban, Eugenia Procop și primarul satului Colonița, Angela

Zaporojan, cu trimitere la prevederile art. 449 lit. c) CPC, au depus cerere de

completare a cererii de revizuire depusă la 05 septembrie 2018, motivând că

lezarea drepturilor cet. Ion Roșca și Larisa Roșca se confirmă prin probe noi, care

combat argumentele lui Lilian Darii și Mariana Barburoș.

În acest context, revizuenții au solicitat admiterea cererii de revizuire, casarea

deciziei din 26 august 2015 a Curții Supreme de Justiție, cu remiterea cauzei la

rejudecare în instanța de fond.

La data de 22 octombrie 2018 Consiliul sătesc Colonița, reprezentat de

Dumitru Ghimp și Veronica Caraman, fiind împuterniciți prin decizia nr. 5/6 din

19 aprilie 2018, cu privire la desemnarea reprezentanților Consiliului sătesc

Colonița în instanța de judecată, a depus referință la cererea de revizuire,

menționând că Consiliul este de acord cu decizia din 26 august 2015 a Curții

Supreme de Justiție și nu susține opiniile expuse în cererea de revizuire declarată

de către consilierii minoritari.

La fel, s-a accentuat că ștampila Consiliului sătesc Colonița a fost aplicată

abuziv pe cererea de revizuire.

Astfel, s-a solicitat respingerea revizuirii declarate de către consilierii

Consiliului satului Colonița, Viorica Scurtu, Constantin Foiu, Mariana Tofan, Ion

Cheptene, Vitalie Coban și Eugenia Procop ca inadmisibilă.

La 19 octombrie 2018 Lilian Darii și Mariana Barburoș, reprezentați de

avocatul Vlad Corneliu, au depus referință la cererea de revizuire, prin care au

solicitat respingerea revizuirii ca fiind inadmisibilă.

5

La 13 noiembrie 2018 Ion Roșca și Larisa Roșca au depus cerere, prin care au

solicitat respingerea cererii de revizuire ca inadmisibilă, informând instanța că ei

și-au dat acordul la privatizarea terenului aferent de către Lilian Darii și Mariana

Barburoș, însă primarul Angela Zaporojan îi impiedică la exercitarea drepturilor de

proprietate.

Studiind materialele dosarului, cererile de revizuire, Colegiul civil, comercial și

de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar

de a respinge cererile de revizuire ca inadmisibile din considerentele ce urmează.

Astfel, cu referire la cererea de revizuire depusă de către Viorica Scurtu,

Constantin Foiu, Mariana Tofan, Ion Cheptene, Vitalie Coban și Eugenia Procop,

Colegiul judiciar reține următoarele.

În temeiul art. 448 alin. (2) CPC cererea de revizuire împotriva unei hotărâri

care, fiind supusă căilor de atac, a fost menținută, modificată sau casată, emițându-

se o nouă hotărâre, se soluționează de instanța care a menținut, a modificat

hotărârea sau a emis o nouă hotărâre.

În conformitate cu art. 451 CPC, cererea de revizuire se depune în scris de

persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile

consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă.

Potrivit art. 447 CPC, sunt în drept să depună cerere de revizuire: a) părțile și

alți participanți la proces; b) persoanele care nu au participat la proces, dar care sînt

lezate în drepturi prin hotărîrea, încheierea sau decizia judecătorească; c) Agentul

guvernamental, precum și subiecții menționați la lit.a) și b) din prezentul articol, în

cazurile prevăzute la art.449 lit. g) și h).

Conform art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, după ce examinează cererea de revizuire,

instanța poate emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind

inadmisibilă.

Actele cauzei atestă că prin decizia din 26 august 2015 a Curții Supreme de

Justiție, corectată prin încheierea din 14 februarie 2018 a Curții Supreme de Justiție

s-au respins recursurile declarate de către Lilian Darii, Consiliul și Primăria satului

Colonița împotriva deciziei din 22 octombrie 2014 a Curții de Apel Chișinău, ca

fiind depuse în afara termenului legal.

Consilierii Consiliului satului Colonița, Viorica Scurtu, Constantin Foiu,

Mariana Tofan, Ion Cheptene, Vitalie Coban și Eugenia Procop au depus cerere de

revizuire a deciziei din 26 august 2015 a Curții Supreme de Justiție, pe care au

semnat-o personal și au aplicat ștampila Consiliului sătesc Colonița.

Colegiul notează că la materialele cauzei lipsește un act ce ar proba că Viorica

Scurtu, Constantin Foiu, Mariana Tofan, Ion Cheptene, Vitalie Coban și Eugenia

Procop sunt împuterniciți de Consiliul local Colonița de a semna și depune cerere

de revizuire împotriva deciziei din 26 august 2015 a Curții Supreme de Justiție.

Din contra, la referința depusă de Consiliul sătesc Colonița s-a anexat decizia nr.

5/6 din 19 aprilie 2018, cu privire la desemnarea reprezentanților Consiliului sătesc

Colonița în instanța de judecată, prin care cu votul a 8 consilieri, s-a decis

desemnarea în calitate de reprezentanți ai Consiliului sătesc în instanța de judecată

a consilierilor Dumitru Ghimp, Vera Caraman, Lidia Ghimpu, primii doi au și

semnat referința depusă la cererea de revizuire, prin care au solicitat respingerea

revizuirii ca inadmisibilă.

În contextul dat, Colegiul relevă că potrivit art. 12, art. 14 alin. (2) lit. w) din

6

Legea privind administrația publică locală, nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006,

statutul juridic și organizarea activității aleșilor locali din cadrul autorităților

publice locale, inclusiv din unitatea teritorială autonomă cu statut juridic special, se

reglementează prin Legea privind statutul alesului local. Consiliul local

desemnează reprezentantul său în instanțele de judecată, în litigiile privind

legalitatea deciziilor adoptate și în cele care rezultă din raporturile cu alte autorități

publice; formează, din rîndul membrilor săi, în funcție de specificul și necesitățile

locale, comisii consultative de specialitate pentru diferite domenii de activitate,

modifică componența acestora.

Potrivit art. 13 alin. (1) din Legea privind statutul alesului local, nr. 768-XIV

din 02 februarie 2000, consilierul este în drept: a) să aleagă și să fie ales în

organele consiliului; b) să-și exprime opinia asupra componenței nominale a

organelor formate de consiliu și asupra candidaturilor persoanelor cu funcții de

răspundere în cadrul dezbaterilor pentru alegerea, numirea sau confirmarea lor de

către consiliu; c) să facă propuneri în scris pentru a fi examinate de consiliu; d) să

facă propuneri și observații privind ordinea de zi a ședinței consiliului și modul

examinării chestiunilor puse în discuție; e) să lanseze inițiative și să facă propuneri

privind examinarea în ședințele consiliului a dărilor de seamă sau informațiilor

prezentate de orice organ și persoană cu funcție de răspundere subordonate

consiliului; f) să pună în discuție chestiunea votului de încredere persoanelor alese,

numite sau confirmate de consiliu dacă propunerea este susținută de cel puțin o

treime din consilierii aleși; g) să propună consiliului pentru examinare chestiunile

privind verificarea modului în care persoanele fizice și juridice execută deciziile

acestuia; h) să participe la dezbateri, să facă apeluri, să adreseze întrebări

raportorilor și președintelui ședinței, să ceară răspunsuri; i) să-și argumenteze

propunerile, să se pronunțe în chestiuni de procedură, să prezinte note informative;

j) să propună amendamente la proiectele deciziilor și ale altor acte prezentate

pentru aprobare consiliului; k) să participe cu drept de vot consultativ la

examinarea de către autoritățile administrației publice centrale de specialitate,

precum și de către autoritățile administrației publice locale din care nu face parte, a

oricăror chestiuni ce vizează interesele colectivității pe care o reprezintă.

Colegiul elucidează că, în sensul normelor enunțate supra, rezultă că consilierii

Consiliului local Colonița nu au împuterniciri de reprezentare a Consiliului în

instanța de judecată, însă pot participa la luarea deciziei de desemnare a

reprezentantului în instanța de judecată. Or, reprezentarea intereselor comunității

locale în instanța de judecată se exercită de către Consiliul local, care și determină

în urma procedurii de vot, la care participă consilierii, reprezentantul Consiliului

sătesc în instanța de judecată.

Sub aspectul dat Colegiul notează că împuternicirile de reprezentare în instanța

de judecată urmează a fi înserate într-un act ce ar confirma acordarea

reprezentanților dreptul de a exercita în numele reprezentatului toate actele

procedurale, inclusiv de a semna și depune cerere de revizuire la actul

judecătoresc.

La caz se reține că decizia Consiliului local Colonița care ar atesta dreptul

consilierilor Viorica Scurtu, Constantin Foiu, Mariana Tofan, Ion Cheptene, Vitalie

Coban și Eugenia Procop, de a reprezenta Consiliul în instanța de judecată, cu

indicarea expresă a dreptului de a semna și depune cerere de revizuire, nu a fost

7

prezentată.

Astfel, în lipsa acestei decizii, revizuenții Viorica Scurtu, Constantin Foiu,

Mariana Tofan, Ion Cheptene, Vitalie Coban și Eugenia Procop sunt lipsiți de

dreptul de a reprezenta Consiliul local Colonița, în condițiile în care aceste

împuterniciri nu li-au fost acordate de către Consiliul, așa cum prevede art. 14 alin.

(2) lit. w) din Legea privind administrația publică locală, iar prin referința depusă,

reprezentanții împuterniciți de către Consiliul sătesc Colonița, neagă dreptul

revizuenților de a acționa în numele Consiliului.

În aceeași ordine de idei, Colegiul subliniază că potrivit art. 81 alin. (1) CPC,

împuternicirea de reprezentare în judecată acordă reprezentantului dreptul de a

exercita în numele reprezentatului toate actele procedurale, cu excepția dreptului

de a semna cererea și de a o depune în judecată, de a recurge la arbitraj pentru

soluționarea litigiului, de a renunța total sau parțial la pretențiile din acțiune, de a

majora sau reduce cuantumul acestor pretenții, de a modifica temeiul sau obiectul

acțiunii, de a o recunoaște, de a recurge la mediere, de a încheia tranzacții, de a

intenta acțiune reconvențională, de a transmite împuterniciri unei alte persoane, de

a ataca hotărîrea judecătorească, de a-i schimba modul de executare, de a amîna

sau eșalona executarea ei, de a prezenta un titlu executoriu spre urmărire, de a

primi bunuri sau bani în temeiul hotărîrii judecătorești, drept care trebuie

menționat expres, sub sancțiunea nulității, în procura eliberată reprezentantului

persoanei juridice sau în mandatul eliberat avocatului.

În conformitate cu prevederile art. 75 alin. (2), (3) CPC, procesele persoanelor

juridice se susțin în instanță de judecată de către organele lor de administrare, care

acționează în limitele împuternicirilor atribuite prin lege, prin alte acte normative

sau prin actele lor de constituire, precum și de către alți angajați împuterniciți ai

persoanei juridice, de către avocați sau avocați stagiari. Conducătorul organizației

își confirmă împuternicirile prin documentele prezentate în judecată ce atestă

funcția sau calitatea lui de serviciu ori, după caz, prin actele de constituire. În caz

de dizolvare sau lichidare a persoanei juridice, interesele ei pot fi reprezentate de

administratorul din oficiu sau de lichidator, desemnați în condițiile legii.

În acest context, împuternicirile consilierilor trebuie să fie formulate într-o

decizie emisă de Consiliul sătesc Colonița, întocmită cu respectarea exigențelor art.

81 alin. (1) CPC, în caz contrar, consilierii nu pot reprezenta Consiliul în instanța

de judecată.

Totodată, Colegiul denotă că argumentele revizuenților, în favoarea dreptului

lor de a depune cerere de revizuire, nu sunt relevante, or, prevederile legale la care

fac trimitere respectivii stabilesc competențele Consiliului local, ca autoritate

reprezentativă și deliberativă a populației unității administrativ-teritoriale, și nu a

consilierilor, precum și descriu modul de exercitare a mandatului de către

consilieri, astfel că, revizuenții nu au prezentat circumstanțe, probate

corespunzător, privind dreptul lor de a se adresa cu cerere de revizuire, sau dreptul

de a se adresa din numele Consiliului. În acest sens revizuenții nu sunt în drept să

depună cerere de revizuire, nefiind împuterniciți de Consiliul sătesc Colonița, ca

parte la proces, precum și nu au elucidat circumstanțele care ar permite adresarea

din nume propriu, cu enunțarea din această perspectivă a temeiurilor de declarare a

revizuirii.

Reieșind din cele expuse și având în vedere că revizuenții la semnarea și

8

depunerea cererii de revizuire din 05 septembrie 2018, completată prin cererea din

13 noiembrie 2018, împotriva deciziei din 26 august 2015 a Curții Supreme de

Justiție au acționat în lipsa unui act de confirmare a împuternicirilor, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge

la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În ce privește cererea de revizuire susținută de primarul satului Colonița,

Angela Zaporojan, Colegiul, coroborând prevederile art. 447 lit. b) CPC, potrivit

căruia sunt în drept să depună cerere de revizuire persoanele care nu au participat

la proces, dar care sunt lezate în drepturi prin decizia judecătorească, și norma art.

449 lit. c) CPC, în temeiul căruia revizuirea se declară în cazul în care instanța a

emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în

proces, deduce lipsa dreptului revizuentului de a depune cerere de revizuire din

numele altor persoane.

Mai mult ca atât, în ce privește neantrenarea cet. Ion Roșca și Larisa Roșca în

prezentul proces, Colegiul elucidează că redeschiderea procesului în temeiul art.

449 lit. c) CPC, poate fi posibilă doar cu condiția că prin hotărârea sau decizia

emisă, instanța s-a expus în privința drepturilor unor persoane care nu au fost

atrase în proces ca participanți, lezându-le astfel în drepturi, fapt ce urmează a fi

confirmat în instanța de judecată prin prezentarea probelor de către aceste persoane

sau reprezentanții lor împuterniciți.

Din materiale examinate, totul raportat la faptul că Ion Roșca și Larisa Roșca,

prin cererea din 13 noiembrie 2018, au informat instanța că nu se consideră lezați

în drepturi prin actul supus revizuirii, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că temeiul

reținut de revizuent, și anume lezarea drepturilor persoanelor neantrenate în proces,

este impropriu prezentei spețe, fapt ce impune respingerea cererii de revizuire

depusă de primarul satului Colonița, Angela Zaporojan, ca fiind inadmisibilă.

Consecvent, Colegiul notează că revizuirea este o cale de retractare a hotărârii

și nu de reformare.

În cadrul revizuirii nu se verifică legalitatea și temeinicia hotărârii adoptate, ci

în baza unor temeiuri strict prevăzute de lege are loc redeschiderea procesului și

aceste temeiuri trebuie să fie obiective, reale și legale.

La acest capitol, CtEDO, în cauza Soudek contra Cehiei, a reiterat că instituirea

unor termene pentru sesizarea instanțelor este o limitare a accesului la justiție, fiind

necesară asigurării securității raporturilor juridice.

Astfel, se elucidează că admiterea cererii de revizuire, în asemenea împrejurări,

ar contravine principiului securității raporturilor juridice și ar constitui o violare a

art. 6 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale.

Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata,

adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești. Acest principiu

cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile

și obligatorii, doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a

cauzei. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a

două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare.

O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară,

datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (Roșca v. Moldova, Popov vs.

9

Moldova).

Reieșind din cele expuse și având în vedere că motivele indicate în cererea de

revizuire nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 449 CPC, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge

la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) Cod de Procedură

Civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție,

d e c i d e:

Se resping ca fiind inadmisibile cererile de revizuire depuse de Viorica Scurtu,

Constantin Foiu, Mariana Tofan, Ion Cheptene, Vitalie Coban, Eugenia Procop și

primarul satului Colonița, Angela Zaporojan, în cauza civilă, la cererea de chemare

în judecată depusă de Lilian Darii și Mariana Barburoș împotriva Consiliului

satului Colonița și Primăria satului Colonița cu privire la contestarea actului

administrativ și obligarea încheierii contractului de vânzare-cumpărare a

terenurilor.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecător Ion Druță

judecătorii Tatiana Vieru

Galina Stratulat

Nicolae Craiu

Victor Burduh

10