3ra-265/23 — anularea actului administrativ

3ra-265/23 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Barbos Pavel,

reprezentat de avocatul Tonu Alexandru,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Barbos Pavel împotriva Autorității Naționale de Integritate

cu privire la anularea actului de constatare,

împotriva deciziei din 1 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin

care s-a respins apelul depus de Barbos Pavel, reprezentat de avocatul Tonu

Alexandru și menținută hotărârea din 21 decembrie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani,

(Dosarul nr.3ra-265/23

NR PIGD 2-21045359-01-3ra-13032023)

Recursul depus până la 1 septembrie 2023. Temeiurile recursului nu se încadrează în

prevederile art.246 din Codul administrativ (în vigoare până la 1 septembrie 2023).

Dezacordul recurentului cu decizia contestată nu constituie temei de casare a acesteia.

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: A. Paniș)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: Gh. Mîra, A. Bostan, Gr. Dașchevici)

2 iulie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând, în lipsa părților, admisibilitatea recursului depus de Barbos

Pavel, reprezentat de avocatul Tonu Alexandru,

Curtea Supremă de Justiție, în completul de judecată compus din:

Stela Procopciuc, Președinte

Diana Stănilă,

Ion Malanciuc, Judecători

constată următoarele:

ÎN FAPT:

judecată, în procedura contenciosului administrativ, împotriva Autorității

Naționale de Integritate cu privire la anularea actului de constatare.

constatare nr.63/10 din 09 martie 2021, întocmit de inspectorul superior de

integritate al Inspectoratului de Integritate din cadrul Autorității Naționale de

Integritate, Ion Crețu, a fost constatată încălcarea regimului juridic al

conflictelor de interese de către primarul satului Fârlădeni, r-nul Hâncești,

Pavel Barbos exprimat prin: declararea (neinformarea) în termenul legal a

conflictului de interese în conformitate cu art.12 alin.(4) lit.a) și b), alin.(5) și

(7) din Legea nr.133/2016 privind declararea averii și intereselor personale;

nesoluționarea conflictului de interese real în conformitate cu art.14 alin.(2)-

(4) din Legea nr.133/2016 privind declararea averii și intereselor persoanele;

încheierea contractului de arendă a terenurilor nr.1 din 15 iunie 2020 în raport

cu SRL „Mihalcea-Agro”.

rezultă că la 19.01.2021, în temeiul art.31 din Legea nr.132/2016 cu privire la

Autoritatea Națională de Integritate în privința lui Barbos Pavel a fost inițiat

controlul privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, în

baza sesizării nr.10130 din 23.12.2020, potrivit căreia Primăria satului

Fârlădeni, r-nul Hâncești, reprezentată de primarul Pavel Barbos, a transmis

în arendă mai multe terenuri conform contractului încheiat la 15 iunie 2020,

către SRL „Mihalache-Agro”, administrată de Maria Barbos, soția primarului

Barbos Pavel.

2021.

privința dânsului a avut loc cu grave încălcări ale dreptului la un proces

echitabil, cu aprecierea eronată a probelor, încălcarea dreptului la apărare,

1

neelucidarea tuturor circumstanțelor importante pentru soluționarea justă a

cauzei, conținând vicii deosebit de grave.

rezultă că lui i s-a imputat nesoluționarea în conformitate cu art.14 alin.(3) și

(4) din Legea nr.133/2016 privind declararea averii și intereselor personale a

conflictului de interese real prin încheierea/semnare contractului de arendă a

terenurilor nr.1 din 15.06.2020, care vizează SRL „Mihalcea-Agro” al cărei

administrator este Barbos Maria, iar fondator Barbos Pavel.

de Barbos Pavel, în postura sa de primar la satului Fârlădeni, r-nul Hâncești,

dar este o emanație a unui organ colegial subordonat Consiliului local, în baza

deciziei nr.05/01 din 05 iunie 2020, potrivit căreia în sarcina primarului

satului Fârlădeni a fost pusă încheierea contractului de arendă a terenurilor

indicate în decizie cu SRL „Mihalcea-Agro”.

privind proprietatea publică a unităților administrativ teritoriale, Legii privind

administrarea și deetanizarea proprietății publice, gestionarul și proprietarul

exclusiv al proprietății din circumscripția unității administrativ-teritoriale este

consiliul local, la caz, Consiliul satului Fârlădeni, care decide în ultimă

instanță, înstrăinarea sau transmiterea n folosință, posesie sau în alt mod a

bunurilor către persoane terțe.

este condiționată de întrunirea cumulativă a două condiții: subiectul declarării

deține interese personale sau dacă se vizează persoane ce îi sunt apropiate,

persoanele fizice și juridice cu care are relații cu caracter patrimonial; și se

influențează sau poate influența exercitarea imparțială și obiectivă a

mandatului, a funcției publice sau de demnitate publică.

de integritate are obligația pozitivă de a demonstra că subiectul declarării are

un interes personal ce influențează sau ar putea influența exercitarea

imparțială și obiectivă a obligațiilor și responsabilităților ce îi revin potrivit

legii.

favorizat sau ar facilitat SRL „Mihalcea-Agro” în raport cu altă persoană

fizică sau juridică.

Consiliului local, faptul dat rezultă și din conținutul deciziei nr.05/01 din 05

iunie 2020, potrivit căreia în sarcina primarului satului Fârlădeni a fost pus

încheiere a contractului de arendă a terenurilor indicate în decizie cu SRL

„Mihalcea-Agro”, iar contractul de arendă a terenurilor nr.1 din 15 iunie 2020

2

este actul juridic subsecvent care nicidecum nu poate fi calificat ca fiind

încheiat prin favorizarea sau facilitare.

mod categoric nu permite refuzul executării acestora, or, deciziile nu se

discută, dar se execută, interesele persoanele ale primarului, neavând nici un

impact asupra îndeplinirii obiective și imparțiale a obligațiilor și

responsabilități ce derivă din lege, dezideratele acestuia nu sunt relevante și

determinante în acest sens, în esență ele nu pot contraveni voinței Consiliului

local.

semnarea actului juridic vizat în contextul executării în tocmai a obligațiunilor

legale ce-i revin primarului în raport cu decizia Consiliului local, or, fapta

imputată nu întrunește elementele constitutive ale conflictului de interese.

contractului de arendă a terenurilor nr.1 din 15 iunie 2020 nu era obligat să

notifice Autoritatea Națională de Integritate, întrucât la acel moment nu se afla

în conflict de interese.

încălcarea prevederilor art.60 din Codul administrativ, întrucât aceasta a fost

inițiată odată cu depunerea și înregistrarea sesizării la ANI la 23.12.2020, iar

procedura administrativă până la emiterea Actului de constatare nr.63/10 din

09.03.2021, adică peste termenul de 30 de zile și care nu a fost prelungit în

baza art.60 alin.(4) din Codul administrativ, prin invocarea motivelor și

complexității obiectului procedurii de control ce ar justifica prelungirea

termenului, precum și comunicarea în scris a motivelor prelungirii

reclamantului în termen de 30 de zile.

emis cu grave încălcări ale legii, din care motiv prin prisma art.141 alin.(1)

din Codul administrativ, este lovit de nulitate absolută.

și anularea Actului de constatare nr.63/10 din 09 martie 2021 a Autorității

Naționale de Integritate.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE:

sediul Râșcani a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea depusă de Barbos

Pavel.

constatând că, la 23 decembrie 2020 în cadrul Autorității Naționale de

3

Integritate a fost înregistrată sesizarea nr.10130 prin care s-a solicitat

constatarea încălcării regimului juridic al conflictelor de interese, al

incompatibilităților și al restricțiilor de către Primarul satului Fârlădeni,

raionul Hâncești, Barbos Pavel, cu atragerea acestuia la răspundere

corespunzătoare.

Legea nr.132 din 17.06.2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate

(în redacția din 22.12.2020), pct.22 și pct.27 din Metodologia de efectuare a

controlului averii și a intereselor personale și privind respectarea regimului

juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și

limitărilor, aprobat prin ordinul Autorității Naționale de Integritate nr.94 din

13 octombrie 2020, instanța de fond a reținut că la 19 ianuarie 2021, conform

procesului verbal nr.17/10 în privința lui Barbos Pavel, a fost inițiat controlul

privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese.

art.32 alin. (3) și art. 37 alin. (2) din Legea nr. 132/2016 cu privire la

Autoritatea Națională de Integritate, inspectorul de integritate a consultat și a

ridicat extrase din registrele informaționale de stat și a solicitat informații și

documente relevante de la primăria satului Fârlădeni, raionul Hâncești,

Agenția Servicii Publice, precum și Comisia Electorală Centrală.

Populației”, Pavel Bărbos și administratorul SRL „Mihalcea-Agro”, Maria

Bărbos, sunt soți.

„Registrul persoanelor juridice”, Pavel Bărbos este fondator al SRL

„Mihalcea-Agro”, cu cotă de 100% din capitalul acestei societăți comerciale.

perioada 21 februarie 2000 – 30 aprilie 2008, a deținut calitatea de

administrator al SRL „Mihalcea-Agro”, iar în calitatea de asociat al acestei

societăți comerciale figurează începând cu 21 februarie 2000.

Pavel Bărbos exercită mandatul de primar al satului Fârlădeni, raionul

Hâncești în rezultatul alegerilor locale generale din 20 octombrie 2019,

mandatul dânsului fiind validat la 01 noiembrie 2019.

17.06.2016 privind declararea averii și a intereselor personale (în redacția din

22.10.2020), instanța de fond a stabilit că potrivit anexei la Legea nr.199/2010

cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică, primarul este

o persoană care deține funcție de demnitate publică.

4

calitate de primar al satului Fârlădeni, raionul Hâncești, are calitatea de subiect

al declarării.

Primăriei satului Fârlădeni, raionul Hâncești, Pavel Bărbos, în calitate de

primar al localității, a încheiat cu SRL „Mihalcea-Agro” contractul de arendă

a terenurilor nr.1 din 15 iunie 2020.

declararea averii și a intereselor personale, prin noțiunea de persoană

apropiată se are în vedere soțul/soția, copilul, concubinul/concubina

subiectului declarării, persoana aflată la întreținerea subiectului declarării, de

asemenea persoana înrudită prin sânge sau prin adopție cu subiectului

declarării (părinte, frate/soră, bunic/bunică, nepot/nepoată, unchi/mătușă) și

persoana înrudită prin afinitate cu subiectul declarării (cumnat/cumnată,

socru/soacră, ginere/noră).

încheiat contractul de arendă cu SRL „Mihalcea-Agro”, în care deținea cotă-

parte în capitalul social. Mai mult decât atât, administratorul SRL „Mihalcea-

Agro” este Maria Barbos, soția reclamantului, adică o persoană apropiată în

raport cu care, reclamantul a admis încheierea actului juridic din poziția de

agent public.

fond a rezumat că reclamantul a luat act de decizia nr.05/01 din 05 iunie 2020

a Consiliului local, prin care ultimul intenționa să dea în arendă terenuri către

SRL „Mihalcea-Agro”. Fiind conștient că, SRL „Mihalcea-Agro” este

societate comercială în care deține cotă parte din capitalul social și, având în

vedere că, SRL „Mihalcea-Agro” este administrată de soția dânsului,

reclamantul Barbos Pavel se afla în conflict de interese real.

reclamantul, în cazul apariției unui conflict de interese real, este reglementată

în art.12 alin. (4) din aceeași lege sus indicată și anume: a) să informeze șeful

ierarhic sau organul ierarhic superior imediat, dar nu mai târziu de 3 zile de la

data constatării, despre conflictul de interese în care se află; b) să nu rezolve

cererea/demersul, să nu emită actul administrativ, să nu încheie, direct sau

prin intermediul unei persoane terțe, actul juridic, să nu ia sau să nu participe

la luarea deciziei în exercitarea mandatului, a funcției publice sau de

demnitate publică până la soluționarea conflictului de interese.

privind declararea averii și a intereselor personale, prima instanță a

concluzionat că reclamantul Pavel Bărbos trebuia să aducă la cunoștința

5

organului competent despre situația de conflict real în care se află și să nu

încheie contractul de arendă a terenurilor. Or, reclamantul fiind unul dintre

subiecți prevăzuți la art.12 alin.(7) din Legea nr. 133/2016, era obligat să

informeze Autoritatea Națională de Integritate imediat, dar nu mai târziu de 3

zile de la data constatării, despre orice situație de conflict de interese real în

care se află, în modul stabilit la alin.(5).

declararea averii și a intereselor personale, prima instanță a notat că

răspunderea pentru încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese și

consecințele care survin în acest sens, sunt reglementate prin prisma art.23 din

Legea nr.133/2016.

instanță a rezumat că fapta subiectului declarării în privința căruia s-a

constatat că acesta a soluționat o cerere/un demers, a emis sau a adoptat un act

administrativ, a încheiat, direct sau prin intermediul unei persoane terțe, un

act juridic, a luat o decizie sau a participat la luarea unei decizii cu încălcarea

dispozițiilor legale privind conflictul de interese constituie temei pentru

răspunderea contravențională sau penală și pentru revocarea, destituirea sau,

după caz, încetarea mandatului, a raporturilor de muncă ori de serviciu ale

subiectului în cauză. Subiectul declarării eliberat sau destituit din funcție

potrivit prevederilor alin. (3)-(5) este decăzut din dreptul de a mai exercita o

funcție publică sau o funcție de demnitate publică, cu excepția funcțiilor

electorale, pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării sau destituirii din funcția

publică ori de demnitate publică respectivă sau din data încetării de drept a

mandatului său. Dacă persoana a ocupat o funcție eligibilă, ea nu mai poate

ocupa aceeași funcție pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului.

care au interdicție de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică, care

este publicat pe pagina web oficială a Autorității, așa cum este stabilit în art.23

alin.(8) din Legea nr. 33/2016.

cert se constată că Barbos Pavel, exercitând funcția de primar al satului

Fârlădeni, raionul Hâncești, a încălcat regimul juridic al conflictelor de

interese prin încheierea contractului de arendă a terenurilor cu nr.1 din 15

iunie 2020 cu SRL „Mihalcea-Agro”, or dânsul fiind fondator al persoanei

juridice respective și care este administrată de soția sa, Barbos Maria, avea

obligația de a declara conflictul de interese real și să se abține de la încheierea

contractului de arendă, chiar dacă Consiliul local al satului Fârlădeni a luat o

astfel de decizie.

6

prima instanță a subliniat că procedura administrativă este activitatea

autorităților publice cu efect în exterior, îndreptată spre examinarea

condițiilor, pregătirea și emiterea unui act administrativ individual, spre

examinarea condițiilor, pregătirea și încheierea unui contract administrativ

sau examinarea condițiilor, pregătirea și întreprinderea unei măsuri strict de

autoritate publică. Emiterea unui act administrativ individual, încheierea unui

contract administrativ sau întreprinderea unei măsuri strict de autoritate

publică sunt părți ale procedurii administrative.

administrativ cert stabilește că procedura administrativă se inițiază la cerere

sau din oficiu.

care o procedură administrativă trebuie finalizată este de 30 de zile, dacă legea

nu prevede altfel. Din motive justificate legate de complexitatea obiectului

procedurii administrative, termenul general poate fi prelungit cu cel mult 15

zile. Această prelungire are efect doar dacă este comunicată în scris

participanților la procedura administrativă în termen de 30 de zile, împreună

cu motivele prelungirii. În mod excepțional, când în procedura administrativă

se înregistrează cazuri de complexitate deosebită care necesită timp pentru

prelucrarea documentelor, autoritatea publică poate stabili un termen mai

mare pentru finalizarea procedurii administrative, care nu va depăși 90 de zile.

Instituirea unui termen fix pentru emiterea actului administrativ de către

autoritatea publică pe marginea sesizărilor formulate de persoanele interesate

se află în unison cu principiul legalității, celerității, eficienței, securității

raporturilor juridice și certitudinii juridice, termen care de altfel este menit să

disciplineze conduita destinatarilor legii și să asigure un climat coerent și

previzibil de examinare a plângerilor înaintate.

prevederile art.60 din Codul administrativ, potrivit pct.41 din Metodologia de

efectuare a controlului averii și intereselor personale și privind respectarea

regimului juridic al conflictului de interese, al incompatibilităților, restricțiilor

și limitărilor, aprobată prin ordinul Autorității Naționale de Integritate nr.94

din 13 octombrie 2020, termenul de efectuare a controlului este de 40 de zile

lucrătoare – pentru procedurile de control a regimului juridic al conflictelor

de interese, incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor, acest termen curge

din data emiterii procesului verbal de inițiere a controlului.

procedurilor de control a regimului juridic al conflictelor de interese este de

7

40 de zile lucrătoare din momentul emiterii procesului verbal de inițiere a

controlului.

reclamantului Barbos Pavel a fost inițiat la 19 ianuarie 2021, fapt ce se

confirmă prin emiterea de către inspectorul de integritate, Crețu Ion, a

procesului verbal nr.17/10, iar controlul regimului juridic al conflictelor de

interese a fost finalizat la 9 martie 2021, odată cu emiterea Actului de

constatare nr.63/10.

constată cu certitudine ca autoritatea publică emitentă nu a încălcat termenul

de derulare a procedurii administrative, din care considerente au fost respinse

alegațiile reclamantului precum că Autoritatea Națională de Integritate a

încălcat termenul de efectuare a controlului.

de Integritate la emiterea Actului de constatare nr.63/10 din 09 martie 2021 a

respectat legislația în vigoare, acțiunile acesteia sunt justificate de

circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei, precum și lipsesc temeiuri pentru

admiterea acțiunii înaintate de Barbos Pavel.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL:

conformitate cu art.232 alin.(1) din Codul administrativ, Barbos Pavel,

reprezentat de avocatul Tonu Alexandru a depus apel inițial (nemotivat)

împotriva hotărârii primei instanțe, iar la 07 aprilie 2022, prin intermediul

oficiului poștal, în conformitate cu art.232 alin.(2) din Codul administrativ, a

prezentat motivarea apelului, solicitând casarea integrală a hotărârii din 21

decembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cu emiterea unei

decizii noi de admitere a acțiunii.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL:

respins apelul depus de Barbos Pavel, reprezentat de avocatul Tonu Alexandru

și menținută hotărârea din 21 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani.

instanțe, bazată pe o cercetare multiaspectuală, completă, nepărtinitoare a

circumstanțelor cauzei și pe o apreciere nemijlocită a tuturor probelor din

dosar în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege.

8

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS:

Barbos Pavel, reprezentat de avocatul Tonu Alexandru, a depus recurs

(nemotivat), iar la 21 februarie 2023, prin intermediul oficiului poștal, a

prezentat motivarea recursului, solicitând casarea integrală a deciziei din 1

noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 21 decembrie

2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cu emiterea unei decizii noi de

admitere integrală a acțiunii.

SOLICITĂRILE RECURENTEI:

Tonu Alexandru a invocat că instanța de apel a interpretat eronat normele de

drept material și procedural ce guvernează raportul juridic litigios.

prevederile Legii în vigoare în perioada vizată și prevederilor legale în

vigoare la momentul desfășurării controlului, precum și la emiterea Actului

de constatare nr.63/10 din 09.03.2021.

locală, primarii sunt autorități executive, fără drept de vot.

primarul exercită în teritoriul administrat atribuții de a încheia, în baza

deciziei consiliului local și în condițiile legii, acte juridice de administrare

sau de dispoziție privind bunurile domeniului public sau privat al satului

(comunei), orașului (municipiului) respectiv.

judecată ierarhic inferioare nu au ținut cont de prevederile Legii privind

administrația publică locală nr.436 din 28.12.2006, care au schimbat

paradigma că „primarul este șeful administrației publice locale”.

completarea unor legislative nr.10 din 21.09.2017 (în vigoare 20.10.2017),

art.26 alin.(1) din Legea privind administrația publică locală nr. 436 din

28.12.2006, prevedea că primarul este șeful administrației publice locale.

Primarul participă la ședințele consiliului local și are dreptul să se pronunțe

asupra tuturor problemelor supuse dezbaterii. După modificări, art.26

alin.(1) are următorul conținut: primarul este autoritatea reprezentativă a

populației unității administrativ-teritoriale și executivă a consiliului local. El

participă la ședințele consiliului local și are dreptul să se pronunțe asupra

tuturor proiectelor și problemelor supuse dezbaterilor, fără drept de vot.

9

pentru modificarea și completarea Legea privind administrația publică locală

nr.436/2006, putem stabili care a fost voința legiuitorului atunci când s-au

votat aceste modificări/completării.

Legii nr.436/2006 privind administrația publică local (în vigoare

04.02.2019), la articolul 29, alin.(1) se completează cu litera a1) cu următorul

cuprins: a1) încheie, în baza deciziei consiliului local și în condițiile legii,

acte juridice de administrare sau de dispoziție privind bunurile domeniului

public sau privat al satului (comunei), orașului (municipiului) respectiv.

analizeze mai minuțios cauza în privința rolului primarului în cadrul legal

actual și ulterior să stabilească dacă prin acțiunile sale a admis sau nu conflict

de interese.

asigurare a executării deciziei nr.05/01 din 05.06.2020 emisă de Consiliul

local. Prin emiterea/semnarea și încheierea actelor administrative/juridice cu

persoana juridică SRL „Mihalcea-Agro” nu a beneficiat de facilități la

capitolul prețul contractului sau alte avantaje din care s-ar putea trage o

concluzie că ar fi avantajat cumva această persoană juridică.

administrativ, ce vizează termenul procedurii administrative, or, la caz, a fost

încălcată procedura de efectuarea controlului, fiind depășit termenul de 30

de zile.

cunoștință Autorității Naționale de Integritate copia recursului depus de

Barbos Pavel, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a

referinței, cu toate acestea intimata nu și-a valorificat acest drept procedural

(f.d.205, vol.I.)

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ:

pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ

conex reformei Curții Supreme de Justiție) statuează că:

„(1) Prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al

Republicii Moldova, cu excepția art.IV, V pct. 1–9 și 11–16 și art.VII, care vor intra în

vigoare la 1 septembrie 2023. (3) Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până

la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare

la data depunerii recursului.”

10

optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale,

cu excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la

Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii nr.246 din 31 iulie 2023,

în vigoare din 1 septembrie 2023, și anume la 09 noiembrie 2022 cel inițial

și la 14 martie 2023 cel motivat, prin urmare va fi examinat în baza

temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

în vigoare până la 01 septembrie 2023) statuează că:

„(1) Hotărârile curții de apel ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de

apel pot fi contestate cu recurs.”

legii în vigoare până la 1 septembrie 2023) prevede că:

(1) Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea

deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel

transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

(2) Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de

zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de

recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.”

redacția legii în vigoare până la 1 septembrie 2023) reglementează că:

„(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de

recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere.

(2) Recursul se declară inadmisibil în special când: a) decizia instanței de apel nu

poate fi contestată cu recurs; b) recursul este depus în mod repetat; c) recursul este depus

de o persoană neîmputernicită; d) recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit

la art. 245 alin. (1); e) motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după

expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2); f) cererea de recurs nu corespunde

cerințelor stabilite la art. 244 alin. (2), art. 233 alin. (1) și (2) și art. 234 alin. (2) și

recurentul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de Curtea Supremă de Justiție.”

MOTIVAREA INSTANȚEI DE RECURS:

judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că Curtea de Apel Chișinău a

pronunțat dispozitivul deciziei contestate, în ședință publică, la 1 noiembrie

2022.

de apel a fost notificată reprezentantului recurentului Barbos Pavel, Tonu

Alexandru”, la poșta electronică, la 16 noiembrie 2022, fapt ce se confirmă

scrisoarea de expediere a actului judecătoresc (f.d.190, vol.I).

instanței de apel a fost notificată reprezentantului recurentului Barbos Pavel,

11

Tonu Alexandru”, la poșta electronică, la 21 februarie 2023, fapt ce se

confirmă scrisoarea de expediere a actului judecătoresc (f.d.195, vol.I).

reprezentat de avocatul Tonu Alexandru, cu respectarea prevederilor art.245

alin.(1)-(2) din Codul administrativ (în redacția legii în vigoare până la

operarea modificărilor prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023, în vigoare 1

septembrie 2023).

analiza prevederilor legale precitate supra rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului depus până la data de 1

septembrie 2023, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate la

art.246 alin.(2) din Codul administrativ, dar urmează să însușească în

condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de

inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de

recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de

serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat

din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

Supreme de Justiție reține că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material

capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile curții de apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond

și invocare ex officio a erorilor de drept.

pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o

motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma

„motivarea recursului” de la art.245 alin.(2) din Codul administrativ. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se

referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care

constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la

examinarea cauzelor de contencios administrativ.

12

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise

[Golder împotriva Regatului Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC),

pct.230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui

recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea

statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere

(Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs

pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services

împotriva Franței, pct.45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a

articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor

ierarhic superioare în acest sistem (Botten v. Norway, hotărârea din 19

februarie 1996, Reports 1996-1, p.141,§39).

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1

CEDO (Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, §31, Seria A, nr.212-A).

Supreme de Justiție concluzionează de a declara inadmisibil recursul depus

de Barbos Pavel, reprezentat de avocatul Tonu Alexandru.

administrativ,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul depus de Barbos Pavel, reprezentat de

avocatul Tonu Alexandru.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

13