3ra-835/23 — anularea actului administrativ

3ra-835/23 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 3ra-835/23

2-21032133-01-3ra-09082023

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – O. Melniciuc

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Minciuna, I. Dutca, E. Palanciuc

D E C I Z I E

19 iunie 2024 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

în componență:

Președintele completului, judecătorul Stela Procopciuc

judecătorii Diana Stănilă

Ion Malanciuc

examinând recursul depus de Autoritatea Națională de Integritate,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Vasili Cavlac împotriva Autorității Naționale de Integritate,

privind anularea actului administrativ individual defavorabil,

împotriva deciziei din 22 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 02 martie 2021, Vasili Cavlac a înaintat acțiune împotriva Autorității

Naționale de Integritate, privind anularea actului de constatare nr.29/15 din 09

februarie 2021.

În motivarea acțiunii, reclamantul a relatat că a activat în calitate de șef a

Serviciului Cultură a Consiliului raional Taraclia până la 17 aprilie 2020.

La 26 octombrie 2020 Autoritatea Națională de Integritate a inițiat în

privința lui un control privind respectarea regimului juridic al conflictelor de

interese, generat de semnarea/ încheierea unor acte administrative în privința unor

rude apropiate.

Iar, la 09 februarie 2021 a fost întocmit actul de constatare nr. 29/15, prin

care ar fi fost constatat faptul încălcării de către Cavlac Vasilii a regimului juridic

al conflictelor de interese, în perioada exercitării funcției de șef al Serviciului

Cultură a Consiliului raional Taraclia, care, având interes personal, rezultat din

relația cu persoane apropiate (fiul și fiica), precum că ar fi încălcat regimul

juridic al conflictelor de interese, manifestat prin nedeclararea conformă și

nesoluționarea în termen a conflictelor de interese real, precum și prin

semnarea/încheierea actelor administrative/juridice, fapt, prin care a admis

consumarea conflictelor de interese, după cum urmează: contractul individual de

muncă nr. 27 din 02 august 2017, semnat între Cavlac Vasilii, șef al Secției

Cultură a Consiliului raional Taraclia și fiul său Cavlac Vadim; contractul

individual de muncă nr. 27/1 din 20 iunie 2017, semnat între Cavlac Vasilii, șef

1

al Secției Cultură a Consiliului raional Taraclia și fiul său Cavlac Vadim; acordul

adițional din 01 octombrie 2018 la contractul individual de muncă nr. 27 din 02

august 2017, cu privire la cumularea de funcții de către fiul său, Cavlac Vadim;

acordul adițional din 01 decembrie 2018 la contractul individual de muncă nr. 27

din 02 august 2017 cu privire la modificarea cuantumului salariului fiului său

Cavlac Vadim; ordinul nr. 27-k din 19 iulie 2017, cu privire la acordarea

concediului pentru îngrijirea copilului până la împlinirea vârstei de 3 ani, fiicei

sale Șacali Olesea; contractul nr. 11 din 29 februarie 2016, încheiat cu fiul său

Cavlac Vadim cu privire la arenda automobilului; contractul nr. 09 din 01 martie

2017, încheiat cu fiul său Cavlac Vadim cu privire la arenda automobilului;

contractul nr. 08 din 12 ianuarie 2018, încheiat cu fiul său Cavlac Vadim cu

privire la arenda automobilului; contractul nr. 08 din 30 ianuarie 2019, încheiat

cu fiul său Cavlac Vadim cu privire la arenda automobilului; contractul nr. 12 din

21 ianuarie 2020, încheiat cu fiul său Cavlac Vadim cu privire la arenda

automobilului.

În rezultatul constatărilor nominalizate a fost adoptată decizia prin care s-a

constatat că Cavlac Vasilii, ex-șef al Secției Cultură a Consiliului raional

Taraclia, a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese, manifestat prin:

nedeclararea în termenul legal a conflictelor de interese în conformitate cu

prevederile art. 12 alin. (4), lit. (a)-(b), art. 12 alin. (5), alin. (7) din Legea nr.

133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale; nesoluționarea

conflictelor de interese reale în conformitate cu art. 14 alin. (2)-(4) din Legea nr.

133/2016 privind declararea averii a intereselor personale; emiterea actelor

administrative și încheierea /semnarea actelor juridice, menționate în prezentul

act, fapt, prin care a fost admis consumarea conflictelor de interese, în

conformitate cu art. 12 alin. (10) din Legea nr. 133/2016, privind declararea

averii a intereselor personale. S-a decăzut Cavlac Vasilii din dreptul de a exercita

o funcție publică sau o funcție de demnitate publică, cu excepția altor funcții

electorale, pe o perioadă de 3 (trei) ani, de la data eliberării sau destituirii din

funcție (încetarea mandatului) sau din data rămânerii definitive a actului de

constatare ori din data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești

prin care se confirmă existenta conflictului de interese. S-a înscris Cavlac Vasilii

în Registru de stat al persoanelor, care au interdicție de a ocupa o funcție publică

sau de demnitate publică, de la data eliberării sau destituirii din funcție (încetarea

mandatului) sau din data rămânerii definitive a actului de constatare ori din data

rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești prin care se confirmă

existența conflictului de interese.

Reclamantul consideră că, atât actul de constatare, cât și decizia de

sancționare nr. nr. 29/15 din 09 februarie 2021, contravin circumstanțelor reale și

legislației în vigoare și urmează a fi anulate.

În acest sens, a susținut că Serviciul Cultură a Consiliului raional Taraclia

are în subordine trei instituții: Casa raională de Cultură, Biblioteca Publică și

Școala de Arte. Fiecare din aceste instituții are bugetul său propriu, care este

gestionat desinestătător. Conducătorii structurilor nominalizate dețin

competența de angajare și concediere a angajaților, emițând dispoziții în acest

sens.

2

În conformitate cu prevederile pct. 2.5.1. din Regulament, directorul Casei

raionale de Cultură încheie contracte individuale de muncă cu personalul.

În calitate de șef al Serviciului Cultură, în perioada activității, careva ordine

cu privire la angajare sau demisia angajaților din cadrul Casei raionale de Cultură

nu a emis, din motiv, că acesta este prerogativa directorului Casei de Cultură,

care doar coordonează angajările cu Serviciul Cultură a Consiliului raional

Taraclia.

Feciorul său, Cavlac Vadim, a fost angajat și activa în cadrul Casei raionale

de Cultură, care este o unitate aparte de Serviciul Cultură a Consiliului raional

Taraclia, cu competențe și buget proprii, dar care este subordonată administrativ

Serviciului. Iar, în anul 2016, când a fost aprobat Regulamentul cu privire la

funcționarea Casei raionale de Cultură, aprobat prin dispoziția Consiliului raional

Taraclia nr. 3/6 din 26 aprilie 2016 și Regulamentul Casei raionale de Cultură,

aprobat prin dispoziția Consiliului raional Taraclia nr. 3/4 din 26 aprilie 2016, în

calitate de șef al Serviciului Cultură, a coordonat împreună cu directorul Casei de

Cultură angajările în muncă.

Coordonarea angajărilor în muncă se executa prin coordonare cu șeful

Serviciului raional de Cultură ținând cont de faptul că, Casa raională de Cultură

era o structură subordonată a Serviciului raional de Cultură, respectiv contractele

de angajare în câmpul muncii se efectuau din numele directorului Casei raionale

de Cultură, care figura ca angajator, iar numele șefului Serviciului raional de

Cultură figura ca coordonator.

Astfel, din anul 2016 a mai coordonat încheierea contractelor de angajare și

acorduri adiționale la contractele individuale de muncă cu angajații Casei

raionale de Cultură, printre care și cu feciorul lui, Cavlac Vadim, iar aceste

contracte erau încheiate de către directorul Casei raionale de Cultură, iar șeful

Serviciului Cultură doar coordona încheierea acestor contracte.

A susținut că, în perioada 02 ianuarie 2017 – 12 martie 2020 la Casa

raională de Cultură a activat fiica lui, Sacalî Olesea, fiind angajată prin ordinul

directorului Casei raionale de Cultură.

În conformitate cu prevederile Regulamentului Serviciului Cultură a

Consiliului raional Taraclia, aprobat prin decizia Consiliului raional Taraclia nr.

3/4 din 26 aprilie 2016, șeful Secției Cultură Taraclia are competența de a emite

ordine.

La 19 iulie 2017 în adresa directorului Casei raionale de Cultură s-a adresat

cu cerere privind acordarea concediului suplimentar pentru îngrijirea copilului

Sacalî Olesea, dar în acea perioadă directorul Casei raionale de Cultură se afla în

concediu medical. Din aceste considerente ordinul nr. 27-k din 19 iulie 2017 și

certificatul medical pe numele Sacalî Olesea, au fost semnate de către reclamant.

În proprietatea Serviciului raional de Cultură Taraclia nu sunt unități de

transport. Totodată, în subordinea Serviciului Cultură Taraclia se află peste 50 de

unități și entități culturale, pentru asigurarea activității normale a căror este

necesar de deplasat în teritoriul raionului.

În vederea exercitării competențelor de șef al Serviciului Cultură a primit

învoirea Consiliului raional Taraclia de a arenda un mijloc de transport contra

unei sume de 750 lei pe lună. Dar, ținând cont de faptul, că nimeni nu a acceptat

oferta de a transmite în arendă mijloace de transport contra sumei de 750 lei/lună,

3

întru asigurarea activității normale a Serviciului, a fost nevoit să ia în arendă

autovehiculul, ce se afla în gestiunea feciorului, Cavlac Vadim.

A menționat că actele nominalizate au fost adoptate întru asigurarea

activității normale a Serviciului Cultură a Consiliului raional Taraclia și a

structurilor din subordinea acestui Serviciu și nu a fost urmărit nici un interes

personal sau material, deoarece actele respective nu atrăgeau, pe cale de

consecință careva avantaje emitentului sau rudelor lui.

Concediul pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 3 ani a fost acordat

Olesei Sacalî în baza certificatului medical, eliberat în modul stabilit, iar plata cu

titlu de arendă a mijlocului de transport - 750 lei lunar, nu acoperea nici pe

departe cheltuielile de întreținere a mijlocului de transport.

Prin hotărârea din 01 martie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-

a respins acțiunea ca neîntemeiată.

La 08 aprilie 2022, Vasili Cavlac a declarat apel nemotivat, iar în data de 20

iulie 2022, a depus cererea de apel motivată împotriva hotărârii din 01 martie

2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, solicitând casarea hotărârii, cu

emiterea unei noi decizii privind admiterea acțiunii.

Prin decizia din 22 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a casat integral

hotărârea din 01 martie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și s-a emis o

decizie nouă prin care:

S-a admis parțial acțiunea înaintată de către Vasili Cavlac împotriva

Autorității Naționale de Integritate, privind anularea actului administrativ

individual defavorabil.

S-a anulat pct. pct. 2 și 3 din actul de constatare nr. 29/15 din 09 februarie

2021, emis de către Autoritatea Națională de Integritate în privința lui Vasili

Cavlac.

În rest acțiunea s-a respins, ca neîntemeiată.

La 07 aprilie 2023, Autoritatea Națională de Integritate a depus recurs

nemotivat împotriva deciziei din 22 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău, iar la

27 iulie 2023, a prezentat Curții Supreme de Justiție motivarea recursului, prin

care a solicitat admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei și pronunțarea unei

decizii noi pin care acțiunea să fie respinsă.

În motivarea recursului, a invocat că instanța de apel nu a constatat și

elucidat toate circumstanțele relevante pentru soluționarea justă a cauzei și a dat o

interpretare eronată aspectelor juridice relevante.

Autoritatea Națională de Integritate a susținut că inspectorul de integritate a

exercitat atribuțiile funcționale conform legislației în vigoare, inclusiv respectând

prevederile art. 7, art. 19 lit. g), art. 34 alin. (1), (3), (5), (6) și art. 36 din Legea

nr. 132/2016 și art. 23 din Legea nr. 133/2016.

Verificarea exercitării dreptului discreționar de către autoritatea publică a

fost limitată la faptele relevante și conformitatea cu scopul legii.

Curtea de Apel a omis sancțiunea privind decăderea lui Cavlac Vasilii din

dreptul de a exercita o funcție publică sau de demnitate publică pentru o perioadă

de 3 ani, sancțiune prevăzută expres de lege.

Recurentul nu are discreție în aplicarea sancțiunii pentru încălcarea

regimului juridic al conflictului de interese, sancțiunea este obligatorie conform

legislației.

4

Conform art. 85 alin. (3) și art. 87 alin. (1) din Codul administrativ,

autoritatea publică trebuie să investigheze starea de fapt și să se bazeze pe

probele necesare, aplicând dreptul discreționar.

Actul de constatare nr. 29/15 din 09 februarie 2021 a fost emis în

conformitate cu legislația națională și a respectat cadrul legal existent.

Sancțiunea aplicată lui Cavlac Vasilii a fost conformă cu art. 23 alin. (6) și

(7) din Legea nr. 133/2016, care stipulează decăderea din dreptul de a exercita o

funcție publică pentru 3 ani.

Inspectorul de integritate a aplicat sancțiunea legală, fără a interpreta situația

după bunul plac, deoarece legea prevede explicit sancțiunile pentru încălcarea

regimului juridic al conflictului de interese.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții

de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate

cu recurs.

În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ (în redacția în vigoare la

data declarării recursului), recursul se depune la instanța de apel în termen de 30

de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un

termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în

termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune

împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată al

Curții Supreme de Justiție atestă că la caz, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat

decizia contestată la 22 martie 2023. Dispozitivul deciziei a fost notificat ANI la

02 aprilie 2023.

La 07 aprilie 2023, Autoritatea Națională de Integritate a depus recurs

nemotivat împotriva deciziei din 22 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău

Copia deciziei motivate a Curții de Apel Chișinău a fost notificată recurentei

la 24 iulie 2023.

Iar, motivarea recursului a fost depusă la 27 iulie 2023.

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că la

depunerea recursului împotriva deciziei din 22 martie 2023 a Curții de Apel

Chișinău – la 07 aprilie 2023 și prezentării motivării acestuia – la 27 iulie 2023,

Autoritatea Națională de Integritate a respectat termenele prevăzute la art. 245

alin. (1) și (2) din Codul administrativ (în redacția în vigoare la data declarării

recursului).

Curtea Supremă de Justiție a notificat intimatului copia recursului depus, cu

înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței. Însă, până la data examinării

recursului referințe la recursul declarat nu au fost depuse.

În acord cu prevederile art. 193 alin. (3), (31) din Codul administrativ,

Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și

cererile de recurs în complete din 3 judecători.

În scopul uniformizării practicii judecătorești, completul din 3 judecători

poate decide, prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat de

un complet din 5 judecători, iar completul din 5 judecători poate decide, prin vot

unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat de un complet din 9

judecători.

5

Conform art. 247 din Codul administrativ, recursul considerat admisibil se

examinează fără înștiințarea și audierea participanților la proces, cu excepția

recursului în care se invocă întemeiat art.2451 alin.(1) lit.b) și d). Completul poate

decide și în alte cazuri invitarea participanților în ședință pentru a se pronunța cu

privire la recursul considerat admisibil.

La caz, Completul de judecată a considerat inoportună invitarea acestora,

întrucât argumentele expuse în cererea de recurs au fost formulate cu suficientă

precizie pentru a permite verificarea legalității hotărârii atacate.

În cauza CtEDO Covalenco vs. Moldova nr.72164/14 din 16 septembrie

2020, Curtea a statuat că este necesar organizarea unei audieri: a) în cazul în care

există necesitatea de a evalua dacă circumstanțele au fost stabilite corect de către

autorități (a se vedea Malhous vs. Republica Cehă [MC], nr. 33071/96, § 60, 12

iulie 2001); b) atunci când circumstanțele cer ca instanța să-și formeze propria

impresie referitoare la justițiabili, prin acordarea dreptului de a explica propria lor

situație personală, în mod direct sau prin intermediul unui reprezentant (a se

vedea Göç, pre-citată, § 51; Miller, pre-citată, § 34 in fine; și Andersson vs.

Suedia, nr. 17202/04, § 57, 7 decembrie 2010); c) în cazul în care instanța are

nevoie de a obține o clarificare cu privire la anumite detalii, inter alia prin

intermediul unei audieri (a se vedea Fredin v. Suedia (nr. 2), 23 februarie 1994, §

22, Seria A nr. 283-A, și Lundevall vs. Suedia, nr. 38629/97, § 39, 12 noiembrie

2002).

În speță, toate punctele de drept care puteau exista, pot fi cercetate și

soluționate în mod obiectiv pe baza înscrisurilor și documentelor prezente la

dosar.

În esență, părțile au avut posibilitatea să prezinte poziția în scris și să

răspundă la argumentele adverse.

Conform art. 248 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ (în vigoare la data

declarării recursului), examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una

dintre următoarele decizii: casează integral decizia instanței de apel și emite o

nouă decizie.

Examinând recursul declarat de Autoritatea Națională de Integritate,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că acesta este

admisibil și urmează a fi admis, cu casarea parțială a deciziei din 22 martie 2023

a Curții de Apel Chișinău, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.

Conform art. 22 alin. (1) din Codul administrativ, autoritățile publice și

instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu. Acestea

stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sunt legate nici de expunerile

participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor.

Iar, potrivit art. 194 alin. (2) din Codul administrativ, în procedura de

examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează

din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a

dreptului material.

La rândul său, la caz sunt aplicabile și prevederile art. 244 alin. (2) în

coroborare cu art. 231 alin. (2) din Codul administrativ, conform cărora pentru

procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap .III din cartea a treia,

dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în

6

apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din

prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

Completul de judecată reține și prevederile art. 219 alin. (1)-(3) din Codul

administrativ, potrivit cărora instanța de judecată este obligată să cerceteze starea

de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de

declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de

participanți. Instanța de judecată depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de

formă, explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea

datelor incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor necesare constatării și

aprecierii stării de fapt. Instanța de judecată indică asupra aspectelor de fapt și de

drept ale litigiului care nu au fost discutate de participanții la proces.

Astfel, circumstanțele cauzei prezentate de părți și determinate de instanțele

de judecată în fazele procesuale anterioare denotă că la 15 septembrie 2020 și

ulterior la 24 septembrie 2020, Autoritatea Națională de Integritate a fost sesizată

de Procuratura Anticorupție și Consiliul raional Taraclia, privind conflictele de

interese admise de Vasilii Cavlac în calitatea de șef al Secției Cultură a

Consiliului raional Taraclia.

Conform procesului verbal nr. 619/15 din 26 octombrie 2020 inspectorul

superior de integritate al Autorității Naționale de Integritate, a inițiat controlul

privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese de către Vasili

Cavlac în calitatea de ex-șef al Secției Cultură a Consiliului raional Taraclia.

Prin scrisoarea nr. 04-15/5108 din 27 octombrie 2020, Vasili Cavlac a fost

informat despre inițierea în privința sa a controlului privind respectarea regimului

juridic al conflictelor de interese. În rezultatul controlului efectuat, la 09 februarie

2021 inspectorul superior de integritate al Autorității Naționale de Integritate a

emis actul de constatare nr. 29/15, prin care s-a decis:

1) Se constată că Vasili Cavlac, ex-șef al Secției Cultură a Consiliului

raional Taraclia, a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese, manifestat

prin: -nedeclararea în termenul legal a conflictelor de interese în conformitate cu

art. 12, alin. (4), lit. (a) - (b), art. 12, alin. (5), alin. (7) din Legea nr. 133/2016

privind declararea averii și a intereselor personale; -nesoluționarea conflictelor de

interese reale în conformitate cu art. 14, alin. (2) - (4) din Legea nr. 133/2016

privind declararea averii și a intereselor personale; -emiterea actelor

administrative și încheierea/semnarea actelor juridice, menționate în prezentul

act, fapt prin care a admis consumarea conflictelor de interese, în conformitate cu

art. 12 alin. (10) al Legii 133/2016 privind declararea averii și a intereselor

personale.

2) Se decade Vasili Cavlac din dreptul de a exercita o funcție publică sau o

funcție de demnitate publică, cu excepția altor funcții electorale, pe o perioadă de

3 (trei) ani de la data eliberării sau destituirii din funcție (încetarea mandatului)

sau din data rămânerii definitive a actului de constatare ori din data rămânerii

definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești prin care se confirmă existența

conflictului de interese.

3) Se înscrie Cavlac Vasili în Registrul de stat al persoanelor care au

interdicție de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică, de la data

eliberării sau destituirii din funcție (încetarea mandatului) sau din data rămânerii

7

definitive a actului de constatare ori din data rămânerii definitive și irevocabile a

hotărârii judecătorești prin care se confirmă existența conflictului de interese.

Vasili Cavlac a înaintat acțiune împotriva Autorității Naționale de

Integritate, privind anularea actului de constatare nr.29/15 din 09 februarie 2021.

Instanțele au adoptat hotărârile sus-citate.

Judecând cauza, prima instanță a respins acțiunea înaintată de Cavlac Vasili

ca fiind neîntemeiată.

Examinând apelul declarat de Vasili Cavlac, Curtea de Apel Chișinău, prin

decizia 22 martie 2023, l-a admis și a casat integral hotărârea din 01 martie 2022

a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, pronunțând o decizie nouă prin care: S-a

admis parțial acțiunea înaintată de către Vasili Cavlac împotriva Autorității

Naționale de Integritate, privind anularea actului administrativ individual

defavorabil. S-a anulat pct. pct. 2 și 3 din actul de constatare nr. 29/15 din 09

februarie 2021, emis de către Autoritatea Națională de Integritate în privința lui

Vasili Cavlac. În rest acțiunea s-a respins, ca neîntemeiată.

În contextul soluției adoptate, instanța de apel a decis că actul de constatare

urmează a fi anulat în parte deoarece inspectorul de integritate a omis să motiveze

decizia de a-l decădea pe Cavlac Vasili din dreptul de a exercita o funcție publică

sau de demnitate publică pentru trei ani.

Completul judiciar a reiterat că la aplicarea sancțiunii de privare a persoanei

de dreptul de a exercita funcții publice, inspectorul de integritate trebuie să

motiveze decizia în conformitate cu principiul proporționalității. Sancțiunile

trebuie să fie potrivite, necesare și rezonabile pentru atingerea scopului urmărit.

În concluzie, instanța de apel a considerat decizia de sancționare

nejustificată și nemotivată adecvat, ceea ce încalcă art. 29 din Codul

administrativ, care impune ca măsurile întreprinse de autoritățile publice să fie

proporționale și motivate. Curtea de Apel Chișinău a remarcat că aplicarea

principiului proporționalității de către Autoritatea Națională de Integritate este

esențială în evaluarea sancțiunilor administrate, precum decăderea din dreptul de

a ocupa funcții publice, în conformitate cu Legea nr. 133/2016.

Astfel, Curtea a anulat parțial actul de constatare emis de Autoritatea

Națională de Integritate împotriva lui Cavlac Vasili, subliniind că nu a fost

respectat principiul proporționalității în aplicarea sancțiunilor.

Nefiind de acord cu soluția instanței de apel, Autoritatea Națională de

Integritate a declarat recurs împotriva deciziei din 22 martie 2023 a Curții de

Apel Chișinău, solicitând admiterea lui, casarea integrală a deciziei instanței, cu

emiterea unei hotărâri noi prin care acțiunea să fie respinsă ca neîntemeiată.

Completul judiciar remarcă, că prin recursul declarat, ANI a criticat decizia

instanței de apel doar în partea prin care s-a emis o decizie nouă, prin care s-a

admis parțial acțiunea reclamantului și s-a anulat pct. 2 și pct. 3 din actul de

constatare nr. 29/15 din 09 februarie 2021.

La fel, este relevant că, deși prin cererea de apel Cavlac Vasili a exprimat

dezacordul cu întreg actul de constatare nr. 29/15 din 09 februarie 2021, instanța

de apel prin decizia sa din 22 martie 2023 a respins ca neîntemeiată pretenția

reclamantului privind anularea pct.1 din act, iar Cavlac Vasili nu a contestat cu

recurs soluția respectivă.

8

În esență, Curtea de Apel a constatat că instanța de fond a decis corect în

respingerea acțiunii lui Cavlac Vasili, dar a identificat o omisiune în motivarea

decăderii acestuia din dreptul de a ocupa funcții publice sau de demnitate publică.

Intimatul Cavlac Vasili, nu și-a exprimat dezacordul cu concluzia instanței

de apel, prin care aceasta a constatat că Cavlac Vasili, fost Șef al Secției Cultură

a Consiliului raional Taraclia, a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese

prin nedeclararea acestora în termenul legal și prin admiterea consumării acestor

conflicte.

Respectiv, reieșind din prevederile art. 244 alin. (2) în coroborare cu art. 219

alin. (3) din Codul administrativ, în continuare, instanța de recurs se va expune

numai asupra aspectelor ce vizează partea contestată a deciziei instanței de apel,

și anume, punctele 2 și 3 din actul de constatare nr. 29/15 din 09 februarie 2021.

Astfel, verificând decizia din 22 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău, în

limitele controlului de legalitate, în raport cu criticele invocate în recurs, pe baza

materialelor din dosar, în coroborare cu normele de drept aplicabile, Completul

de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a-l admite, cu

casarea parțială a deciziei instanței de apel și emiterea unei decizii noi în partea

casată.

Completul judiciar subliniază că în conformitate cu art. 23 alin. (4), (7) și (8)

din Legea privind declararea averii și a intereselor personale nr. 133 din 17 iunie

2016 (în redacția în vigoare la data adoptării actului contestat), fapta subiectului

declarării în privința căruia s-a constatat că acesta a soluționat o cerere/un

demers, a emis sau a adoptat un act administrativ, a încheiat, direct sau prin

intermediul unei persoane terțe, un act juridic, a luat o decizie sau a participat la

luarea unei decizii cu încălcarea dispozițiilor legale privind conflictul de interese

constituie temei pentru răspunderea contravențională sau penală și pentru

revocarea, destituirea sau, după caz, încetarea mandatului, a raporturilor de

muncă ori de serviciu ale subiectului în cauză.

În cazul în care persoana nu mai ocupă o funcție publică sau de demnitate

publică la data constatării averii nejustificate, a stării de incompatibilitate ori a

conflictului de interese, interdicția de 3 ani se aplică potrivit legii, de la data la

care a rămas definitiv actul de constatare sau, respectiv, a rămas definitivă și

irevocabilă hotărârea judecătorească prin care se confirmă existența averii

nejustificate, a stării de incompatibilitate ori a conflictului de interese.

Autoritatea Națională de Integritate ține Registrul de stat al persoanelor care

au interdicție de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică, care este

publicat pe pagina web oficială a Autorității.

În conexiunea circumstanțelor expuse cu normele legale citate supra,

instanța de recurs notează că la caz, instanța ierarhic inferioară, constatând

încălcarea regimului conflictelor de interese prin nedeclararea și nesoluționarea

conflictelor de interese de către Cavlac Vasili, și respectiv legalitatea pct. 1 din

actul de constatare nr. 29/15 din 09 februarie 2021, neîntemeiat a anulat punctele

2 și 3 din actul de constatare menționat.

În acest sens, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide

că instanța de apel neîntemeiat a concluzionat că măsurile aplicate de inspectorul

de integritate și indicate la punctele 2 și 3 din actul de constatare nr. 29/15 din 09

februarie 2021, urmau a fi verificate prin prisma principiului proporționalității.

9

Or, în conformitate cu art. 39 alin. (1)-(3) din Legea nr. 132 din 17 iunie

2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate (în redacția în vigoare la

data emiterii actului contestat), în cazul în care se constată nedeclararea sau

nesoluționarea unui conflict de interese, inspectorul de integritate încheie un

proces-verbal cu privire la contravenție și îl trimite instanței judecătorești spre

examinare conform procedurii stabilite de Codul contravențional al Republicii

Moldova.

Din momentul în care actul de constatare a încălcării regimului juridic al

conflictului de interese rămâne definitiv, Autoritatea sesizează în termen de cel

mult 5 zile, conducerea organizației publice sau a autorității responsabile de

numirea în funcție a subiectului declarării în vederea declanșării procedurii

disciplinare sau, după caz, în vederea încetării mandatului, a raporturilor de

muncă sau de serviciu ale persoanei care a emis/adoptat actul administrativ sau a

încheiat, direct ori prin persoane terțe, actul juridic, sau a luat ori a participat la

luarea unei decizii cu încălcarea dispozițiilor legale privind conflictul de interese.

Sancțiunea disciplinară poate fi aplicată după rămânerea definitivă a actului

de constatare, în condițiile legilor speciale care reglementează răspunderea

disciplinară.

Articolul 39 alin. (1)-(3) din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la

Autoritatea Națională de Integritate (în redacția în vigoare după emiterii actului

contestat), aplicat greșit de către instanța de apel, prevede că, în cazul în care se

constată nedeclararea sau nesoluționarea unui conflict de interese ori încălcarea

regimului juridic al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor, inspectorul de

integritate:

a) încheie un proces-verbal cu privire la contravenție și aplică sancțiunea

contravențională. Termenul de prescripție a răspunderii contravenționale nu se

aplică;

b) după caz, emite un act de constatare în care solicită încetarea mandatului,

a raporturilor de muncă sau de serviciu ale subiectului declarării și aplică pentru

acesta interdicția de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică.

Inspectorul de integritate decide dacă dispune măsurile menționate la alin.

(1) lit. b) în funcție de gradul de vinovăție al subiectului declarării, de natura

abaterii, de numărul și durata abaterilor, de comiterea unor abateri similare

anterior, de prejudiciul adus interesului public și de funcția publică deținută.

Dacă actul de constatare rămâne definitiv, Autoritatea sesizează, în termen

de cel mult 5 zile, conducerea organizației publice sau a autorității responsabile

de numirea în funcție a subiectului declarării în vederea încetării mandatului, a

raporturilor de muncă sau de serviciu ale acestuia.

În interpretarea corectă a normelor citate, instanța de recurs consideră

necesar să evidențieze că prin modificările operate prin Legea nr. 130 din 07

octombrie 2021 inspectorul de integritate a fost investit de legiuitor cu dreptul

discreționar care i-ar permite aplicarea anumitor măsuri în cazul în care se

constată nedeclararea sau nesoluționarea unui conflict de interese. Însă, la caz

sunt aplicabile prevederile până la modificări, or, actul de constatare a fost

adoptat la 09 februarie 2021.

Prin urmare, având în vedere natura abaterilor, numărul și durata abaterilor,

prejudiciul adus interesului public și funcției publice deținute, instanța de recurs

10

constată că inspectorul de integritate întemeiat a ajuns la concluzia de a-l

decădea, pe Cavlac Vasili, din dreptul de a exercita o funcție publică sau o

funcție de demnitate publică, pe o perioadă de trei ani din data rămânerii

definitivă a actului de constatare ori din data rămânerii definitive și irevocabile a

hotărârii judecătorești prin care se confirmă existența conflictului de interese,

precum și înscrierea lui Cavlac Vasili în Registrul de stat al persoanelor care au

interdicție de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică, din data

rămânerii definitivă a actului de constatare ori din data rămânerii definitivă și

irevocabilă a hotărârii judecătorești prin care se confirmă existența conflictului de

interese.

În context, instanța de recurs relevă că în punctele 26 și 27 ale deciziei de

inadmisibilitate nr. 109 din 06 septembrie 2022, Curtea Constituțională a

reamintit că legislatorul a definit în mod clar tipurile de conflicte de interese și

întinderea acestora, respectiv consecințele lor în funcție de acțiunea/inacțiunea

subiectului și circumstanțele cazului.

Astfel, prevederile legale criticate reprezintă măsuri necesare pentru

asigurarea transparenței în exercitarea funcțiilor publice și, mai mult, au ca scop

garantarea exercitării cu imparțialitate a funcțiilor publice.

La caz, este cert că la aplicarea măsurilor restrictive față de Cavlac Vasili, în

perioada exercitării funcției de șef al Serviciului Cultură a Consiliului raional

Taraclia, la punctele 2 și 3 din actul de constatare nr. 29/15 din 09 februarie 2021,

Autoritatea Națională de Integritate a respectat procedura de emitere a actului

administrativ, actul este emis de către un organ competent și în corespundere cu

normele legii materiale aplicabile speței, instanța de recurs nu a constatat

admiterea a careva abateri la emiterea actului administrativ individual defavorabil

emis în privința reclamantului de către Autoritatea Națională de Integritate,

legalitatea pct. 2 și 3 din actul de constatare nefiind pusă la îndoială, iar

contrariul nu a fost demonstrat în cadrul examinării cauzei.

Sintetizând cele reliefate supra instanța de recurs constată netemeinicia

pretențiilor lui Cavlac Vasili cu privire la anularea punctelor 2 și 3 din actul de

constatare nr. 29/15 din 09 februarie 2021, prin urmare netemeinicia deciziei

instanței de apel în partea admiterii acestor pretenții.

Pentru motivele expuse, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa parțial decizia din 22 martie

2023 a Curții de Apel Chișinău, în partea admiterii acțiunii lui Cavlac Vasili și

anulării punctelor 2 și 3 din actul de constatare nr. 29/15 din 09 februarie 2021,

întocmit în privința lui Cavlac Vasili de către Autoritatea Națională de Integritate,

cu emiterea în această parte a unei noi decizii de respingere a pretențiilor lui

Cavlac Vasili împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la anularea

pct. 2 și 3 din actul de constatare nr. 29/15 din 09 februarie 2021.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. b) și art. 248 alin. (2) din Codul

administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se admite recursul declarat de Autoritatea Națională de Integritate.

11

Se casează parțial decizia din 22 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Vasili Cavlac împotriva Autorității Naționale de Integritate, privind

anularea actului administrativ individual defavorabil, și anume, în partea prin

care s-a admis parțial acțiunea înaintată de Vasili Cavlac și s-au anulat punctele 2

și 3 din actul de de constatare nr. 29/15 din 09 februarie 2021, emis de către

Autoritatea Națională de Integritate în privința lui Vasili Cavlac, și în această

parte se emite o decizie nouă, prin care:

Se resping ca neîntemeiate pretențiile lui Vasili Cavlac împotriva Autorității

Naționale de Integritate cu privire la anularea punctelor 2 și 3 din actul de de

constatare nr. 29/15 din 09 februarie 2021, emis de către Autoritatea Națională de

Integritate în privința lui Vasili Cavlac.

Decizia este irevocabilă

Președinte, judecător Stela Procopciuc

judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

12