3ra-233/23 — anularea actulului administrativ

La 22 septembrie 2020, prin intermediul poștei electronice (Vol.I, f.d.2- 4), Angela Florea a înaintat acțiune în instanța de contencios administrativ, concretizată ulterior (Vol.I, 89-96, Vol.II, f.d.151-158), împotriva Inspectoratului de Poliție Buiucani și I.P. „Agenția Servicii Publice”, solicitând anularea răspunsurilor nr. F-527/20/54020, 556/20 565/20 din 19 august 2020, anularea încheierii de încetare a precăutării cauzei din 14 august 2020 (data în cerință corectată manual în 19 august 2020) pe rezultatul examinării cererii F-565/20 din 14 august 2020, încheierea de încetare a precăutării din 18 august 2020 (data în cerință corectată manual în 17 august 2020), obligarea Inspectoratului de Poliție Buiucani de a întoarce certificatul de naștere NA VI 2312646, ridicat și sigilat în scopul expertizei sub toate aspectele, conform cererii, precum și de a-i elibera un act oficial despre rezultatele expertizei, anularea scrisorii nr.34/20/5-12540 din 13 iulie 2020, obligarea Inspectoratului de Poliție Buiucani de a precăuta minuțios cauza, efectuând expertiza sub toate aspectele și tragerea la răspundere a notarului Vitalie Pistruga, anularea răspunsului nr. F-98/21 din 03 martie 2021, obligarea Inspectoratului de Poliție Buiucani de a-i prezenta: cererea Angelei Florea formulată în adresa lui Ștefan Nohailîc, sector 04 din 13 iulie 2015, care a servit drept temei pentru ridicarea certificatului de naștere NA VI 2312646, eliberat la 14 decembrie 2015, pe numele mătușii Tatiana Mihalachi; scrisoarea de la Procuratură (5 file), anularea ordinului Agenției Servicii Publice nr.333 din 20 iulie 2020 de anulare a extrasului de certificatul de naștere EN-1 0463107 din 13 aprilie 2020, pe numele Tatianei Mihalachi, prezentat pentru rectificarea erorilor din act, anularea răspunsului la cererea prealabila din partea Agenției Servicii Publice (scrisoarea cu nr. 01/F-347/1/20 din 18 august 2020), anularea refuzului Agenției Servicii Publice (Direcția de perfectare și eliberare a documentelor de stare civilă) din 09 martie 2020 la cererea nr. 334, de a-i elibera extrasul certificatului de naștere pe numele mătușii Tatiana Mihalachi, semnat de Cristina Condrea și anexat la dosar, obligarea Agenției Servicii Publice de a rectifica erorile comise în extrasul de naștere și de a-i întoarce actul rectificat fără erorile comise, cu indicarea corectă a prenumelui bunicului, așa cum este în certificatul de naștere, Mihalachi Porfirii și nu Porfirie, obligarea Agenției Servicii Publice de a prezenta, în original, registrul înmormântărilor pe anul 1944, obligarea Agenției Servicii Publice de a prezenta procesul-verbal nr.3 al Serviciului Stare Civilă din 04 august 2017 de selectare a documentelor cu termen expirat pe anii 2009-2015 (nu putea fi expirat un document solicitat după 1 an și 7 luni), obligarea Agenției Servicii Publice de a prezenta Regulamentul intern privind modul de aplicare a ștampilelor și calitatea coloranților, cât și normele etimologice de care se conduce Starea Civilă la perfectarea documentelor din slavonă în limba română, obligarea Agenției Servicii Publice de a prezenta certificatul nr. 353 din 29 martie 1971 de la cadastru, care a servit drept temei pentru înregistrarea bunului imobil pe numele bunicii, Alexandra Mihalachi, după moartea bunicului, Porfirii Mihalachi, obligarea Agenției Servicii Publice de a prezenta registrul de eliberare a documentelor cu inscripțiile din 14 decembrie 2015, obligarea Agenției Servicii Publice de a prezenta cererea privind rectificarea extrasului de naștere, obligarea prin dispoziție a Arhivei Notariale de a prezenta materialele ce au stat la baza certificatului de moștenitor nr. 1-410 din 30.03.1971 pe numele lui Fiodor Mihalachi, care va servi drept probă, precum că bunicul este decedat, încasarea prejudiciului moral în sumă de 100 000 de lei.

În motivarea acțiunii, reclamanta a invocat că, la 1 iunie 2020 a înregistrat o scrisoare la Procuratura Generală, prin care a solicitat audiență la Procurorul General, având drept subiect contrafacerea de către notar a unui certificat de naștere (a fost lichidată ștampila de pe certificat).

Totodată, a menționat că, anterior, la 24 februarie 2020 împreuna cu sora sa, Elisaveta Cotorobai, s-a adresat la notar pentru deschiderea succesiunii mătușii. La notar, după verificarea documentelor, li s-a propus să lase toate documentele în original, explicând-le că așa este procedura, ceea ce a uimit-o. Drept dovadă, le-au arătat și alte seturi de documente în original, lăsate de alte persoane. Astfel, li s-a spus să plece acasă și să aștepte sunetul. La 27 februarie 2020 au fost invitate prin intermediul apelului telefonic la notar. Actele au fost restituite în original și li s-a spus să aștepte o altă programare. În aceeași zi, telefonic au fost anunțate că sunt programate pentru 2 martie 2020. Iar la această dată, prezentându-se iarăși la notar cu toate actele în original, nu s-a deschis succesiunea, din motiv că lipsește ștampila pe certificatul de naștere a mătușii Tatiana Mihalachi, care a decedat în luna ianuarie 2020. La fel, le-a fost comunicat să aducă certificatul de deces pe numele bunelului Mihalachi P., care nu se atestă la Stare Civilă.

Ulterior a depus o cerere la Starea Civilă, după un șir de discuții și evenimente neplăcute, prin care a solicitat eliberarea unui nou extras, însă a primit un refuz. Șefa Serviciului stare civilă a sunat notarului ca acesta să solicite certificatul de naștere, însă i-a comunicat că acesta nu are dreptul să solicite până nu este deschis dosarul de succesiune. Notarul i-a comunicat telefonic că aceasta va costa mai scump.

Reclamanta a precizat că a depistat acasă copii ale certificatului de naștere care arătau că ștampila a fost aplicată, motiv pentru care a apărut întrebarea asupra veridicității certificatului de naștere. Comparând originalul cu copia și toate semnele de protecție, se repetau exact în aceleași locuri de aceleași dimensiuni. Expunând originalul verificării sub raze violete, a apărut ștampila. Astfel, imediat depistând acest fapt, a solicitat audiență la Procurorul General pentru 1 iunie 2020.

Reclamanta a declarat că nu a deschis succesiunea din cauza unor proceduri de lungă durată, reiterând cronologic evenimentele de la adresarea către Procuratura Generală, transmiterea scrisorii către Procuratura Municipală, ulterior Procuraturii Buiucani, care la 16 iunie 2020 a expediat IP Buiucani. După aproximativ 4 luni nu deține nici certificatul de naștere și nici expertiza, fiind în imposibilitate să continue succesiunea. IP Buiucani a făcut-o să piardă mult timp cu alergările și multe scrisori adresate unui șir de organe de stat ierarhic superioare, însă fără rezultat. Astfel, a exprimat dezacordul cu răspunsurile IP Buiucani, Direcția de poliție municipală, iar lipsa materialelor din dosar denotă o gravă încălcare a legii, art.327-329 din Codul penal.

De asemenea, între timp, a solicitat eliberarea unui alt extras de naștere la Starea Civilă, care fiind cu erori, a fost prezentat pentru corectare, dar a fost anulat, în general, prin ordin. Astfel, a pretins că acțiunile pârâtului sunt vădit contrare legii, i-au fost lezate drepturile și interesele ocrotite de lege, motiv pentru care a solicitat reperarea prejudiciului moral.

Prin hotărârea din 13 august 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a anulat actul administrativ individual defavorabil - ordinul Agenției Servicii Publice nr.333 din 20 iulie 2020 și decizia adoptată în procedura prealabilă – refuzul Agenției Servicii Publice nr.01/F-347/1/20 din 18 august 2020. S-a obligat Agenția Servicii Publice să emită și să elibereze Angelei Florea actul administrativ individual favorabil – extrasul de pe actul de naștere pe numele Tatianei Mihalachi, născută la 03 februarie 1929, care să fie conform conținutului actului de stare civilă respectiv.

Pentru a decide astfel, instanța de apel examinând conținutul hotărârii primei instanțe cu materialele dosarului, a stabilit că concluziile primei instanțe expuse în hotărâre, corespund circumstanțelor de fapt.

În susținerea concluziei enunțate, instanța ierarhic inferioară raportând prevederile art. 3 alin. (1), art.4 alin (3), art. 7, art.8 alin. (2) lit.a),b),c),d), art. 29, art.30, art.8 alin. (1), art.12, art. 62 din Legea nr.100- XV din 26 aprilie 2001 privind actele de stare civilă la circumstanțele cauzei, s-a aliniat soluției instanței de fond privind netemeinicia ordinului Agenției Servicii Publice nr.333 din 20 iulie 2020 și decizia adoptată în procedura prealabilă-refuzul Agenției Servicii Publice nr.01/F-347/1/20 din 18 august 2020. Și obligarea Agenției Servicii Publice să emită și să elibereze Angelei Florea, extrasul de pe actul de naștere pe numele Tatianei Mihalachi, născută la 03 februarie 1929, care să fie conform conținutului actului de stare civilă respectiv. Întrucât, atât în ședința de judecată în instanța de fond, cât și în instanța de apel s-a stabilit că, conform copiei certificatului de naștere ,,Duplicat” (Vol.I, f.d.56), seria și nr.NA-VI 2312646, eliberat la 14 decembrie 2015, pe numele-Tatiana Mihalachi, născută la 3 februarie 1929, figurează părinții Porfirie Mihalachi și Alexandra Mihalachi, pe o fotocopie nu este aplicată ștampila (Vol.I, f.d.56), iar pe alta este aplicată ștampila (Vol.I, f.d.63).

Totodată, pe extrasul de pe actul de naștere, eliberat la 13 aprilie 2020, pe numele- Tatiana Mihalachi, născută la 3 februarie 1929, figurează părinții Profirie Mihalachi și Tatiana Mihalachi (vol.I,f.d.54).

Prin ordinul Agenției Servicii Publice nr.746 din 23 decembrie 2020 ,,Cu privire la recunoașterea nulității certificatului de naștere seria NA-VI nr.2312646”, s-a anulat certificatul de naștere seria NA-VI nr.2312646, invocându-se că eliberarea formularului certificatului de naștere seria NA- VI nr.2312646 pe baza actului de naștere nr.5 din 9 februarie 1929, întocmit de parohia Durlești, jud. Chișinău, pe numele- Tatiana Mihalachi, se confirmă prin registrele de evidență a formularelor certificatelor de stare civilă eliberate de Serviciul Stare Civilă în anul 2015, precum și prin mențiunea corespunzătoare aplicată pe marginea actului de stare civilă respectiv. Iar prin Raportul de cercetare tehnică a documentului nr.1326 din 13 noiembrie 2020 a Direcției cercetări și tehnologii de protecție a documentelor din cadrul Departamentului tehnologic s-a constatat că, certificatul de naștere în alb (fără datele de personalizare, impresiune de ștampila și semnătură), seria NA-VI nr. 2312646, eliberat de Serviciul Stare Civilă la 14 decembrie 2015, pe numele-Tatiana Mihalachi, a fost confecționat după modelul tip, la întreprindere poligrafică; în colțul inferior din stânga al certificatului de naștere prezentat spre examinare, în locul special rezervat pentru aplicarea ștampilei ,,L.Ș.” este aplicată cu clișeu impresiune de ștampilă, care este invizibilă la lumină naturală și prezintă florescență în UV-A (365mm) din cauza decolorării complete a materiei colorate din compoziția tușului cu care a fost aplicată impresiunea, survenite ca nare a condițiilor de mediu în care a fost păstrat documentul (absorbția unor înălbitori, spre exemplu clorul) și calității colorantului utilizat la aplicarea impresiunii; imaginea de ștampilă din fotocopia alb-negru reprezintă o copie după oresiunea de ștampilă din certificatul de naștere supus expertizei. Prin urmare, în contextul rezultatelor Raportului de cercetare tehnică a certificatului de naștere seria NA-V1 nr.2312646, lipsa impresiunii ștampilei Serviciului Stare Civilă pe documentul în cauză, se datorează calității colorantului utilizat la aplicarea impresiunii, precum și a condițiilor de mediu în care acesta a s-a păstrat, factori care au generat în consecință uzarea certificatului (...) (Vol. II, f.d.91-93).

În asemenea circumstanțe, instanța de apel a reținut poziția instanței de fond care a stabilit că, ordinul Agenției Servicii Publice nr.333 din 20 iulie 2020 ,,Cu privire la recunoașterea nulității extrasului de naștere seria EN-I nr.0463107”, este ilegal ca fiind emis cu încălcarea competenței materiale și urmează a fi anulat la acțiunea reclamantei, Angela Florea, deoarece ultima este vătămată în dreptul său protejat de lege – dreptul de acceptare a succesiunii după decesul mătușii, Tatiana Mihalachi.

Întrucât, în ordinul nr.333 din 20 iulie 2020, Agenția Servicii Publice a indicat ca temei de recunoaștere a nulității extrasului de pe acul de naștere pe numele Tatianei Mihalachi, în baza căruia reclamanta Angela Florea, a inițiat procedura de acceptare a succesiunii, că au fost identificate necoincidențe de date între conținutul actului de naștere pe numele Tatiana Mihalachi și conținutul extrasului de naștere seria EN-I nr.0463107 în ceea ce privește prenumele mamei, unde în rubrica respectivă din actul de naștere figurează înscris – „Alexandra”, iar în formularul extrasului de naștere – „Tatiana”.

Mai mult ca atât, în motivarea actului administrativ contestat, autoritatea emitentă-Agenția Servicii Publice explică divergențele dintre conținutul actului de naștere și conținutul extrasului de naștere prin faptul că persoana responsabilă de perfectare a acestuia a indicat greșit numele „Tatiana” în rubrica „prenumele mamei” și explică, astfel, că divergența atestată a survenit prin redactarea extrasului de naștere seria EN-I nr.0463107 de pe formularul electronic al actului de naștere pe numele Tatianei Mihalachi. Or, după cum a constatat just instanța de fond persoana care a comis respectiva greșeală este funcționarul autorității publice pârâte- Agenția Servicii Publice, care greșit a redactat extrasul menționat. Iar astfel, greșeala autorității publice pârâte/apelante, nu poate fi imputată reclamantei, Angela Florea și ultima nu urmează să suporte careva consecințe negative. Or, conform art. 62 din Legea nr.100-XV din 26 aprilie 2001 privind actele de stare civilă, anularea și recunoașterea nulității actelor de stare civilă are loc dacă întocmirea actului de stare civilă a fost neîntemeiată sau a fost făcută pe bază de acte false.

Totodată, instanța de apel a apreciat ca neîntemeiat și declarativ argumentul apelantului/pârât Agenția Servicii Publice precum că reclamanta Angela Florea nu a prezentat probe care ar aprecia cu certitudine calitatea certă de succesor. Or, reclamanta Angela Florea a prezentat certificatul de calitate succesorală.

Astfel, instanța de apel a constatat că instanța de fond just a stabilit că, autoritatea publică a emis ilegal și cu încălcarea competenței ordinul nr.333 din 20 iulie 2020 ,,Cu privire la recunoașterea nulității extrasului de naștere seria EN-I nr.0463107”, precum și decizia adoptată în procedura prealabilă – refuzul nr.01/F-347/1/20 din 18 august 2020, motiv pentru care a și anulat actele administrative de refuz întru satisfacerea pretențiilor formulate de Angela Florea, cu obligarea emiterii actului administrative individual favorabil. Or, art. 93 alin. (1) din Codul administrativ prevede că fiecare participant probează faptele pe care își întemeiază pretenția.

Mai mult ca atât, la examinarea în instanța de contencios administrativ a cererii în anulare, sarcina probațiunii este pusă pe seama pârâtului, ceea ce nu s-a materializat în realizarea acestui deziderat prin prezentarea probelor ce ar demonstra contrariul celor invocate de către Angela Florea.

Prin urmare, instanța ierarhic inferioară a notat că instanța de fond just a reținut ilegalitatea ordinului Agenției Servicii Publice nr.333 din 20 iulie 2020 și a deciziei adoptate în procedura prealabilă – refuzul Agenției Servicii Publice nr.01/F-347/1/20 din 18.08.2020. Obligând Agenția Servicii Publice să emită și să elibereze lui Angela Florea, extrasul de pe actul de naștere pe numele- Tatiana Mihalachi, născută la 03 februarie 1929, care să fie conform conținutului actului de stare civilă respectiv, redând în context prevederile art. 224 alin. (1) lit. a) și b) din Codul administrativ.

Instanța de apel nu a reținut argumentele apelantului I.P. ,,Agenția Servicii Publice”, deoarece aceasta interpretează eronat normele de drept și situația de fapt, iar concluzia primei instanțe este rezultatul unei interpretări corecte a normelor de drept material cu aprecierea juridică cuvenită a probelor.

Luând în considerare cele menționate mai sus și având în vedere faptul că, prima instanță a elucidat pe deplin toate circumstanțele cauzei, a apreciat obiectiv și sub toate aspectele probele administrate la dosar, adoptând o hotărâre legală și întemeiată, aplicând și interpretând corect normele legale, iar cererea de apel declarată de către I.P. ,,Agenția Servicii Publice”, este neîntemeiată, instanța de apel a ajuns la concluzia de a respinge apelul declarat de către I.P. „Agenția Servicii Publice” împotriva hotărârii din 13 august 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, prin care a fost admisă acțiunea menționată.

Cât privește recursul înaintat de Angela Florea împotriva încheierii din 13 august 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, prin care s-a declarat inadmisibilă acțiunea în sensul dispus, instanța ierarhic inferioară l- a considerat unul neîntemeiat, motiv pentru care l-a respins.

Cu referire la prevederile art. 243 alin. (1) lit. b), art.241 alin. (3), art.231 alin.(2), art. 194 alin.(1), art.219 alin.(1)-(4), din Codul administrativ, instanța ierarhic inferioară verificând legalitatea și temeinicia încheierii contestate, prin prisma argumentelor invocate de participanți la proces și a materialelor din dosar, a conchis că prima instanță justificat și întemeiat a ajuns la concluzia privind declararea inadmisibilă a acțiunii în contencios administrativ înaintată de către Angela Florea împotriva Inspectoratului de Poliție Buiucani al Direcției de poliție a mun. Chișinău cu privire la anularea următoarelor acte: răspunsul F-527/20/54020, 556/20 565/20 din data de 19 august 2020 semnat de șeful Direcției de Poliție, Ion Bilibov la cererea prealabilă; încheierea de încetare a precăutării de mai departe a cauzei din 14 august 2020 pe rezultatul examinării cererii F-565/20 din 14 august 2020, semnată de Dl Nicolae Romanciuc, cât și încheierea de încetare a precăutării din 18 august 2020 semnată de Dl Ștefan Nohailîc; obligarea Inspectoratului de Poliție de a întoarce certificatul de naștere NA VI 2312646, ridicat și sigilat în scopul expertizei sub toate aspectele, conform cererii, care lipsește în dosarul din arhivă în scop de tăinuire a materialelor, și de a-i elibera un act oficial despre rezultatele expertizei, în caz contrar, dispunerea efectuării expertizei în procesul de judecare; anularea scrisorii nr. 34/20/5-12540 din 13 iulie 2020; obligarea Inspectoratului de Poliție de a precăuta minuțios cauza, efectuând expertiza sub toate aspectele și tragerea la răspundere a notarului Vitalie Pistruga; răspunsul nr. F-98/21 din 03 martie 2021; obligarea Inspectoratului de Poliție de a prezenta: cererea formulată de către Angela Florea în adresa lui Ștefan Nohailîc, sector 04 din 13 iulie 2015, care a servit drept temei pentru ridicarea certificatului de naștere NA_VI 2312646, eliberat la 14 decembrie 2015, pe numele mătușii sale, Mihalachi Tatiana; scrisoarea de la Procuratură (5 file), precum și a acțiunii înaintate de către Angela Florea împotriva Agenției Servicii Publice cu privire la: obligarea de a prezenta, în original, registrul înmormântărilor pe anul 1944; obligarea de a prezenta procesul-verbal nr.3 al Serviciului Stare Civilă din 04 august 2017 de selectare a documentelor cu termen expirat pe anii 2009-2015 (nu putea fi expirat un document solicitat după 1 an și 7 luni); obligarea de a prezenta Regulamentul intern privind modul de aplicare a ștampilelor și calitatea coloranților, cât și normele etimologice de care se conduce Starea Civilă la perfectarea documentelor din slavonă în limba română; obligarea de a prezenta certificatul nr. 353 din 29 martie 1971 de la cadastru, care a servit drept temei pentru înregistrarea bunului imobil pe numele bunicii, Alexandra Mihalachi, după moartea bunicului, Porfirii Mihalachi (adresa str. Alioșin 60, ulterior str. Ștefan Vidă 60); obligarea de a prezenta registrul de eliberare a documentelor cu inscripțiile din 14 decembrie 2015; obligarea de a prezenta cererea formulată de către Angela Florea de rectificare a extrasului de naștere; obligarea, prin dispoziție, a Arhivei Notariale de a prezenta materialele ce au stat la baza certificatului de moștenitor nr. 1-410 din 30 martie 1971 (notar Dudcic) pe numele lui Fiodor Mihalachi, care va servi drept probă, precum că bunicul este decedat. Refuzurile pe numele Angelei Florea și a surorii acesteia sunt anexate la cererea data. În conformitate cu art.207 alin.(1) și alin.(2) lit. e) din Codul administrativ, instanța verifică din oficiu dacă sânt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei acțiuni în contenciosul administrativ. Dacă este inadmisibilă, acțiunea în contencios administrativ se declară ca atare prin încheiere judecătorească susceptibilă de recurs. Acțiunea în contencios administrativ se declară inadmisibilă în special când reclamantul nu poate revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui drept în sensul art.17.

Raportând prevederile art. 1 alin. (1) și alin. (2) din Codul administrativ, art. 2 alin. (3) lit. b), art. 3, art.5, art.10, art. 17, art. 39 alin. (2), art. 189 alin. (1), art.206 alin.(1), art.207 alin.(1) - (2) lit. e) din Codul administrativ, la circumstanțele cauzei, instanța ierarhic inferioară a conchis ca temeinică concluzia instanței de fond privind declararea ca fiind inadmisibilă a acțiunii în contencios administrativ în sensul dispus.

Mai mult ca atât, actele emise de către organele de poliție în calitate de agent constatator în vederea verificării existenței sau lipsei componenței de contravenție sau infracțiune, sunt exceptate de la controlul legalității în materie de contencios administrativ. Or, conform art.2 alin.(3) din Codul administrativ, prevederile prezentului cod nu se aplică: b) raporturilor juridice ale autorităților publice care acționează în baza Codului contravențional sau Codului penal.

Totodată, Curtea de Apel a conchis că este întemeiată și soluția instanței de fond în partea declarării inadmisibile în temeiul art.207 alin.(2) lit. f) din Codul administrativ, a acțiunii în contencios administrativ înaintată de către Angela Florea împotriva Agenției Servicii Publice și Inspectoratului de Poliție Buiucani al Direcției de poliție a mun. Chișinău cu privire la repararea prejudiciului moral în sumă de 100 000 de lei. În situația în care, prima instanță justificat și întemeiat a reținut că, în situația în care va fi emisă o hotărâre judecătorească privind constatarea încălcării prin emiterea sau respingerea emiterii unui act administrativ individual, reclamanta Angela Florea, va fi în drept, în interiorul termenului prevăzut de art.60 alin. (3) din Codul administrativ, să depună în adresa Agenției Servicii Publice, o cerere de acordare a despăgubirilor pentru prejudiciul cauzat prin emiterea actului administrativ individual ilegal și în caz de respingere a acesteia de către Agenția Servicii Publice, să conteste eventuala decizie de respingere a acordării despăgubirilor, în ordinea contenciosului administrativ.

La acest capitol, a reiterat prevederile art.167 alin.(4), art.166, art.60 alin.(3) din Codul administrativ. Astfel, s-a reținut instanța de recurs că reclamantul era obligat să respecte procedura prealabilă de solicitare de la pârât a emiterii actului administrativ de compensare a prejudiciului, ceea ce la materialele cauzei nu se constată, iar lipsa acesteia atestă nerespectarea procedurii prealabile și respectiv această pretenție pică testul admisibilității.

În acest context, instanța ierarhic inferioară a respins ca neîntemeiat argumentul reprezentantului recurentei precum că soluția primei instanțe este una neîntemeiată. Analizând conținutul încheierii contestate se constată că judecătorul primei instanțe întemeiat a ajuns la concluzia de a declara pretențiile menționate ca inadmisibile, reiterând în context prevederile art. 207 alin. (2) lit. e) și f), art.208, art. 162 alin.(l) și alin.(3) lit. a) și lit. b) din Codul administrativ.

La acest capitol, instanța ierarhic inferioară a relevat că reieșind din prevederile art.207 din Codul administrativ, instanța este obligată inițial să verifice din oficiu dacă sunt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei acțiuni în contenciosul administrativ, și numai după examinarea admisibilității acțiunii, să examineze cauza în fond, expunându-se privind legalitatea actului contestat, iar în cazul dat cu certitudine s-a stabilit inadmisibilitatea acțiunii. Prin urmare, nu a reținut la caz argumentele recurentei Angela Florea, care interpretează eronat normele de drept și situația de fapt, iar concluzia primei instanțe este rezultatul unei interpretări corecte a normelor de drept material, cu aprecierea juridică cuvenită a probelor. În consecință, instanța de recurs a concluzionat asupra necesității respingerii recursului.

În susținerea recursului, recurenta a invocat că a solitat anularea unor acte administrative, care țin de activitatea administrativă. Acesta sunt 2 ordine emise de ASP ilegal. Al doilea ordin emis de ASP, nr.746 din 23 decembrie 2020 de anulare a duplicatului certificatului de naștere NA-V1 nr.2312646, fără hotărâre judecătorească, se trece sub tăcere. Acest document a fost deținut încă din timpul vieții mătușii și a rămas în proprietate privată. În baza acestui document trebuia să deschidă succesiunea, dreptul său constituțional la moștenire. Acum, după ce a devenit moștenitoare, nu poate fi învinuită de nimeni de sustragerea acestui certificat, cum s-a exprimat ASP sau să spună că nu a demonstrat legăturile de rudenie.

Totodată, a menționat că în prima instanță reprezentantul ASP ieșit din sală, fără ca să prezinte probele solicitate și neavând posibilitate să adreseze întrebări. Iar în decizia Curții de Apel se face referire la Codul Administrativ, precum că în instanța de apel nu se solicită probe, cu toate că instanța poate să solicite suplimentar probe. Penultima ședință la Curtea de Apel, înainte de deliberare, a avut loc în lipsa sa, cu toate că a expediat un demers despre amânare, din motivul intervenției chirurgicale la spitalul de urgență. Astfel, nu a avut posibilitatea să adreseze întrebări reprezentantului ASP.

Recurenta a declarat că reprezentantul IP Buiucani nu a participat în ședințe, însă nu i s-a transmis referința IP Buiucani pentru a lua cunoștință și nu este menționat faptul notificării despre aceasta.

Cu referire la prevederile art. 201 alin. (1), art.199 alin.(1), (2) din Codul administrativ, competența în caz de concurență a pretențiilor și declinarea competenței în cauze civile, a indicat că nu cunoaște despre o astfel de încheiere susceptibilă de recurs. Actul administrativ ilegal a fost emis de ASP, nu este o autoritate publică, care acționează în baza Codului contravențional sau Codului penal și nu a avut dreptul să emită ordinul nr.746 din 23 decembrie 2020 de anulare a duplicatului certificatului de naștere NA-V1 nr.2312646, deținut în proprietate, pentru că aceasta depășea limitele pretențiilor adresate nu ASP, ci Poliției, și nu era un document fals, despre care menționează în scrisoarea IP Buiucani în adresa ASP, dar era un document denaturat de notarul public.

Recurenta a precizat că certificatul era în original, cu ștampila lichidată și, poliția prin scrisoare, l-a transmis ASP pentru distrugere, iar în procesul-verbal e scris că l- a predat benevol, ceea ce nu este adevărat. Aceste acte și acțiuni administrative (scrisorile, procesele- verbale întocmite greșit, dispariția din arhivă a corespondenței transmise de Procuratură, ordonanța de încetare a percutării, etc.) ale IP Buiucani, cât și ordinul de anulare nr.746 din 23 decembrie 2020, emis de ASP, cad sub incidența Codului Administrativ.

Prin ordinul emis de ASP s-a anulat duplicatul certificatului de naștere NA-V1 nr.2312646, fără hotărâre judecătorească, prin care a fost deposedată și prin care i s-au adus prejudicii morale. Acest document a fost deținut de ea încă din timpul vieții mătușii și a rămas în proprietatea sa. Nu a solicitat anularea acestui certificat de către ASP și nici nu l-a depus la ei pentru expertiză. Astfel, a cerut anularea ordinului și restituirea duplicatului înapoi. Este un corp delict. Contrar celor menționate în decizia Curții de Apel, ea este persoana care revendică un drept vătămat de către o autoritate publică, ASP, în sensul art.17. Nu a existat temei pentru Poliție să transmită acest duplicat ASP pentru distrugere, pentru că aceasta depășea limitele pretențiilor mele. ASP a depășit atribuțiile sale, recurgând la măsuri oficiale, operațiuni administrative, întreprinse în calitate de autoritatea publică, în sensul art. 10, art. 5 din Codul administrativ, care au afectat-o într-o măsură foarte mare. Însăși refuzul de eliberare a actului de deces pe numele bunelului, fapt dovedit prin certificatul de moștenitor deținut, în opinia sa, ridică multe semne de întrebare.

Cu referire la prevederile articolelor din Capitolul II al Codului Administrativ, recurenta a considerat că procedura de examinare în contencios administrativ a fost încălcată, redând în context prevederile art.197, art. 198 alin.(1), (2), (4) din Codul administrativ. Or, în cazul în care Procuratura, Poliția nu au dorit să intervină în apărarea dreptului său, a înaintat pretenții în contencios administrativ. ASP nu a prezentat probele nici în instanța de fond, nici în instanța de apel. Nu au fost anulate, la solicitarea sa, ambele ordine emise de ASP: ordinul ASP nr.746 din 23 decembrie 2020 de anulare a duplicatului certificatului de naștere NA-V1 nr.2312646 pe numele mătușii Tatiana Mihalachi, în timpul litigiului și ordinul ASP nr. 333 din 20 iulie 2020 de anulare a Extrasului certificatului de naștere EN-1 0463107 emis de ASP cu erori. Poliția nu a reîntors certificatul cu rezultatele expertizei. Instanța nu a solicitat de la arhiva notarială materialele, în baza cărora a fost perfectat certificat de moștenitor legal de către notar, probă vădită despre decesul bunelului și nu era necesar să demonstreze încă o dată, prin procedură judecătorească impusă de ASP acest fapt dovedit, însă urma să fie perfectat certificatul de deces prin procedura administrativă.

Recurenta cu referire la art. 201 alin.(1) din Codul administrativ a susținut că este lipsită de acces la o justiție corectă, nu i-a fost transmisă referința IP Buiucani pentru cunoștință. La fel, a pretins că nu cunoaște răspunsul cine e beneficiarul în dosarul de refuz al ASP cu codul de identificare greșit lângă numele său, de ce în Cartea de Gospodărire, prezentată de Primăria Durlești, e menționat faptul că a fost eliberată la solicitarea unui careva avocat Iurie Bucliș, când nu a angajat nici un avocat. De ce nu i s-a prezentat Registrul înmormântărilor pentru anul 1944, așa cum este parțial păstrat, ca să se convingă că bunelul său nu figurează în acel registru. Nu a fost de acord cu deliberarea ce urma, din motivele invocate în demersul său din 04 octombrie 2022 adresat Curții de Apel.

Recurenta a declarat că în decizia Curții de Apel se face referire la art. 207 alin.(2) lit. e) din Codul administrativ, conform căruia nu a fost vătămată în sensul art. 17 prin actele administrative emise de Inspectoratul de Poliție și ASP, fapt cu care nu este de acord. Pentru ca un reclamant să poată pretinde că este victima unei încălcări a Convenției Europene, trebuie să existe o legătură suficient de strânsă între solicitant si prejudiciul pe care îl consideră suferit din cauza presupusei încălcări, ea fiind victimă directă si personală a acestor încălcări. În context, a citat prevederile art. 20, art.9 alin.(2), art.46 alin.(6), art.53 alin. (1) din Constituție. În acest sens orice răspuns de la autoritățile publice și orice activitate administrativă se încadrează în prevederile Codului Administrativ, ca act administrativ.

Recurenta a afirmat că a fost deposedată de certificatul de naștere, aceasta fiind în proprietatea sa privată. Prin acțiunile IP Buiucani și ASP i s- au adus prejudicii. Actul administrativ, prin care a fost afectată este scrisoarea IP Buiucani în adresa ASP, prin care transmite certificatul la ASP pentru distrugere, contrar voinței și cerințelor sale expuse în cerere, care lipsește în arhiva IP Buiucani împreună cu solicitările Procuraturii.

În toate instanțele judecătorești ședințele de judecată sunt publice. Judecarea proceselor în ședință închisă se admite numai în cazurile stabilite prin lege, cu respectarea tuturor regulilor de procedură. Referitor la regulile de procedură, dezbaterile judiciare nu a avut schimbul de replici nici în prima instanță, nici la Curtea de Apel. În prima instanță reprezentantul ASP a părăsit pe neașteptate sala, iar la Curtea de Apel ședința a avut loc în lipsa sa, deși a solicitat amânarea din motive obiective.

De asemenea, a indicat că se face referire la art. 207 alin.(2) lit. f) din Codul administrativ, prin care nu sunt întrunite condițiile prevăzute la art. 208 (procedura prealabilă). Acest fapt poate fi dezmințit prin numeroasele materiale solicitate și obținute prealabil și un șir de audiențe la diferiți reprezentați ai acestor organe. La dosar sunt și răspunsurile la cererile sale prealabile, inclusiv și un răspuns de la șeful DP mun. Chișinău, sub semnătura dlui I. Bilibov

Cu referire la prevederile art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, recurenta a menționat că nu a fost auzită.

Prin activitatea administrativă a ASP, și anume ordinul nr.746 din 23 decembrie 2020 de anulare a duplicatului NA-VI nr. 2312646, a fost vătămat un drept al său. A cerut anularea scrisorii IP Buiucani de transmitere spre distrugere a duplicatului deținut, în pofida faptului, că au primit de la DP mun. Chișinău indicații de a se face expertiza. Prin acea scrisoare și prin ordinul de anulare nr.746 din 23 decembrie 2020 emis de ASP au fost încălcate toate drepturile sale prevăzute de lege și Constituție. A fost încălcat dreptul la proprietatea sa privată, de care a fost ilegal deposedată.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, apelul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri. Din punctul său de vedere, starea de lucruri a rămas gravă la capitolul deposedării de către Poliție și anulării de ASP a unui document, ce l-a deținut proprietate privată, fapt ce nu se găsește în decizie. Conform art. 238 din Codul administrativ, se prevede că, în procedura de apel nu pot fi prezentate probe noi decât dacă un participant la proces dovedește că a fost în imposibilitate să le prezinte în procedura de examinare în fond și instanța de apel le admite printr-o încheiere nesusceptibilă de recurs. Instanța de apel este în drept să solicite din oficiu probe noi, în măsura în care le consideră necesare pentru justa soluționare a cauzei.

Probele solicitate le deține doar ASP, inclusiv și cele ce demonstrează că copia duplicatului NA-V1 nr.2312646 și a certificatului de stare civilă prezentate în baza originalelor pentru a obține un alt Act, aveau ștampilă și nu putea ștampila să dispară într-o zi, pentru că „coloranții nu erau de calitate” sau din cauza „condițiilor de păstrare”.

Conform art.10 din Codul administrativ a solicitat un act administrativ individual favorabil pentru compensarea prejudiciilor morale.

La 3 noiembrie 2022. I. P. „Agenția Servicii Publice” a depus recurs nemotivat, iar la 2 martie 2023 a formulat recursul motivat împotriva deciziei din 12 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, emiterea unei noi decizii de respingere a acțiunii.

În motivarea recursului, recurentul a invocat cu referire la cerințele Angelei Florea, că, s-a expus atât in instanța de fond, cât și a argumentat în instanța de apel precum că, în fapt, intimata a solicitat eliberarea unui Extras de pe actul de naștere pe numele presupusei sale mătuși, după cum afirmă, însă în nicio instanță nu a prezenat dovezi justificative a dreptului de a obține un astfel de document. Nicio instanță nu a argumentat temeiul legal necesar a fi aplicat precum că în lipsa documentelor doveditoare, este în drept de a i se elibera Angelei Florea documentul ce atestă nașterea unei persoane. Or, instanța de apel a concluzionat că însuși I.P. „Agenția Servicii Publice” este obligată de a căuta dovezi plauzibile dovedirii faptului că anume Angela Florea și Tatiana Mihalachi erau în relații de rudenie, și anume matușă- nepoată, însă nu a explicat în ce mod. I.P. „Agenția Servicii Publice” nu are obligația de a constitui conexiunea relațiilor de rudenie între persoane și nu are de unde cunoaște cercul de persoane care formează o familie sau în fapt cine sunt rudele unei persoane.

Cu trimiterea la prevederile art. 45 din Codul familiei, art. 7 alin. (1), art. 8 alin. (2) lit. a), b) și d) din Legea nr. 100-XV din 26 aprilie 2001 privind actele de stare civilă, art. 5 alin. (1) din Legea nr. 133/2011 privind protecția datelor cu caracter personal, recurentul a declarat că faptul posesiei de către reclamantă a duplicatului certificatului de numele presupusei mătuși (eliberat în timpul vieții acesteia), nu generează acesteia drepturi de a solicita și obține documente de stare civilă pe numele aceleiași persoane după moartea sa, în lipsa prezentării consimțământului succesorilor subiectului datelor cu caracter personal sau a certificatului de moștenitor. La caz, intimata nu a prezentat probe care ar dovedi cu certitudine calitatea certă de succesor (nu este probat prin documente și nici nu este indicat scopul solicitării documentului pe numele rudei de gr. III). Astfel încât, prelucrarea datelor în condițiile cererii intimatei ar reprezenta o pretenție de prelucrare excesivă și nejustificată.

Subsidiar, a menționat că nu a emis acte defavorabile reclamantei, atâta timp cât eliberarea autenticității/legalității actelor emise de I.P. „Agenția Servicii Publice” prin intermediul structurilor sale, ține de respectarea prevederilor legale.

Cu referire la deținerea unui Extras al documentului, supus dezbaterii la moment, SSC mun. Chișinău nu avea dreptul de a elibera Angelei Florea extrasul de naștere pe numele Tatianei Mihalachi, atât timp cât nu au fost prezentate documente suficiente justificative privind dreptul de al obține. Respectiv, în rezultatul controlului, precum și în contextul prevederilor legale, eliberarea extrasului menționat supra, a fost stabilit ca fiind eliberat neîntemeiat, fapt pentru care prin ordinul ASP nr. 333 din 20 iulie 2020 acesta a fost recunoscut nul. Totodată, conținutul Extrasului reflecta anumite divergențe care nu erau conforme actului în temeiul căruia a fost eliberat.

În acest context, a reiterat cu referire la art. 7, pct. 233, pct. 234 din Instrucțiunea cu privire la modul de înregistrare a actelor de stare civilă, aprobată prin ordinul nr. 4 din 21 ianuarie 2004 a Departamentului Tehnologii Informaționale al MDI (Monitorul Oficial nr. 59-61 din 15.04.2005), certificatele de stare civilă se eliberează în exclusivitate pe baza actelor de stare civilă și în strictă concordanță cu acesta. Nu se permite efectuarea de modificări, rectificări sau completări pe certificatul de stare civilă. Astfel, Extrasul intimatei conținând neconcordanțe cu actul în temeiul căruia a fost eliberat, la rubrica prenumele mamei, acesta pe deplin drept a fost retras de ASP întru supunerea anulării acestuia pentru a nu putea fi utilizat, fapt expus prin ordinul nr. 333 din 20 iulie 2020, pe care instanța de fond l-a anulat prin actul său judecătoresc. Or, acesta era emis corect cu respectarea prevederilor la acest capitol. Ordinul prenotat menționează că Extrasul avea un alt conținut decât actul de stare civilă în temeiul căruia a fost eliberat, fapt pentru care și s-a recurs la anularea acestui document. Din moment ce instanța de fond a anulat acest ordin, ASP urmează a elibera Extrasul care atestă divergențe cu actul în temeiul căruia a fost eliberat și care în fond trebuie să dețină aceeași informație ca actul. Astfel, a reiterat că Extrasul de pe actul de naștere la rubrica mama reflecta Tatiana, pe când aceasta purta prenumele Alexandra, temei în care și s-a retras pentru a fi anulat. În context, recurentul a citat prevederile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 100/2001 privind actele de stare civilă și pct. 245 din Instrucțiunea cu privire la modul de înregistrare a Actelor de stare civilă, aprobată prin Ordinul nr. 4 din 21 ianuarie 2004 a Departamentului Tehnologii Informaționale a MDI. În concluzie, a considerat că acțiunile întreprinse de ASP pe marginea situației create, ce au dus la necesitatea supunerii anulării Extrasului, care conținea divergențe, în coraport cu actul în temeiul căruia a fost eliberat, sunt juste. Respectiv, ordinul a fost emis corect și nu poate fi anulat. Mai mult, Extrasul respectiv deja a fost anulat și nu se regăsește la ASP. Atât instanța de fond, cât și cea de apel nu au luat în considerare explicația ASP prin care argumentează corectitudinea acțiunilor prin emiterea ordinului, iar în procesul executării atribuțiilor sale respectă normele legale.

La 10 martie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat intimaților copiile recursurilor depuse, creând astfel participanților la proces condiții egale de a cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi, posibilitatea de depunere a referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire, avizele de recepție, anexate la materialele dosarului (Vol.III, f.d.102-103,126-127).

La 20 martie 2023, prin intermediul poștei electronice (Vol.III, f.d.111), Angela Florea a depus referință la recursul declarat de I.P. „Agenția Servicii Publice”, invocând dezacordul cu acesta.

La 23 martie 2023, I.P. „Agenția Servicii Publice” a înaintat referință la recursul formulat de Angela Florea, solicitând respingerea acestuia, susținerea recursului I.P. „Agenția Servicii Publice”.

La 19 aprilie 2023, prin intermediul poștei electronice (Vol.III, f.d. 150), Angela Florea a depus obiecții la referință formulată de I.P. „Agenția Servicii Publice”.

Art.XI din Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023: „(1) Prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepția art.IV, V pct.1–9 și 11–16 și art.VII, care vor intra în vigoare la 1 septembrie 2023. (3) Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.”

Art. 195 din Codul administrativ: „Procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171.”

Art. 241 din Codul administrativ: „(1) Încheierile primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărîre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi. (2) Încheierile primei instanțe și ale instanței de apel care nu se contestă separat cu recurs pot fi contestate odată cu fondul, dacă prezentul cod sau alte legi nu prevăd pentru încheierile judecătorești nicio cale de atac. (3) Pentru contestarea cu recurs a încheierilor judecătorești se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.”

Art. 243 din Codul administrativ: „(1) Examinînd recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: a) declară recursul inadmisibil; b) respinge recursul; c) anulează încheierea și adoptă o nouă încheiere. (2) Instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces. (3) Decizia prin care se soluționează recursul împotriva încheierii judecătorești se motivează în scris. (4) După finalizarea procedurii de soluționare a recursului împotriva încheierii judecătorești, dosarul judiciar se transmite instanței competente în termen de 3 zile.”

Art. 244 din Codul administrativ: „(1) Hotărîrile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.”

Art. 245 din Codul administrativ (în vigoare până la 1 septembrie 2023): „(1) Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntîrziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. (2) Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.”

Art. 246 din Codul administrativ (în vigoare până la 1 septembrie 2023): „(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. (2) Recursul se declară inadmisibil în special cînd: a) decizia instanței de apel nu poate fi contestată cu recurs; b) recursul este depus în mod repetat; c) recursul este depus de o persoană neîmputernicită; d) recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art.245 alin.(1); e) motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art.245 alin.(2); f) cererea de recurs nu corespunde cerințelor stabilite la art.244 alin.(2), art.233 alin.(1) și (2) și art.234 alin.(2) și recurentul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de Curtea Supremă de Justiție.”

În ceea ce vizează recursul declarat de Angela Florea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție îl declară inadmisibil, din motivele ce succed.

Instanța de recurs reiterează că prima instanța la examinarea prezentei cauze de contencios administrativ a emis la 13 august 2021 două acte judecătorești, încheiere prin care a declarat inadmisibile anumite pretenții formulate de Angela Florea, conform dispozitivului acesteia citat supra (Vol.II, f.d.189-194), precum și hotărârea judecătorească, la fel, enunțată supra (Vol.II, f.d.196,210-228).

Din materialele cauzei rezultă că Angela Florea a declarat doar recurs împotriva încheierii din 13 august 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (Vol.II, f.d.201-204,Vol.III, f.d.36-41), aspect ce se deduce din recursul formulat, însă nu a contestat cu apel hotărârea judecătorească din 13 august 2021, aceasta din urmă fiind contestată doar de I.P. „Agenția Servicii Publice”.

Astfel, Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 12 octombrie 2022, examinând recursul depus de Angela Florea împotriva încheierii din 13 august 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a dispus în temeiul art. 243 alin.(1) lit.b) din Codul administrativ, citat supra, respingerea recursului.

Drept urmare, decizia din 12 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău în partea respingerii recursului este irevocabilă, iar Angela Florea exercitând calea de atac împotriva acesteia-recursul, a formulat un recurs împotriva unei decizii care nu poate fi contestată cu recurs. Astfel, recursul este inadmisibil.

În altă ordine de idei, înaintarea unui recurs împotriva unei decizii a instanței de apel împotriva căreia nu a fost exercitat calea de atac, este admisă doar în cazul înrăutățirii situației prin decizia instanței de apel și anume în partea care se referă la înrăutățirea situației.

Or, în conformitate cu art. 195, art.203 din Codul administrativ coroborat cu art. 429 alin.(5) din Codul de procedură civilă, în redacția în vigoare la data declarării recursului, nu pot fi atacate cu recurs hotărîrile în a căror privință persoanele indicate la art.430 nu au folosit calea apelului prevăzută de lege. Persoana care nu a folosit apelul poate ataca cu recurs decizia instanței de apel prin care i s-a înrăutățit situația, în partea care se referă la înrăutățirea situației.

Subsecvent, în condițiile în care recurenta Angela Florea nu a exercitat calea de atac apelul împotriva hotărârii din 13 august 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, nu este în drept de a depune recurs împotriva deciziei instanței de apel din 12 octombrie 2022. Or, prin decizia enunțată s-a respins apelul declarat de Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” împotriva hotărârii din 13 august 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (Vol.III, f.d.53-80). De altfel, nu se atestă o înrăutățire a situației reclamantei/recurente Angela Florea.

Cu referire la recursul depus de Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”, instanța de recurs îl declară inadmisibil, din motivele expuse infra.

Din analiza prevederilor legale enunțate supra rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului depus până la data de 1 septembrie 2023, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate la art. 246 alin. (2) din Codul administrativ, dar urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile curții de apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct.45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141,§39).

La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, §31, Seria A, nr.212-A).

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibile recursurile depuse de Angela Florea și Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 230 și 246 din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibile recursurile depuse de Angela Florea și Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Ion Malanciuc