3ra-233/23 — anularea actulului administrativ

3ra-233/23 — anularea actulului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursurilor depuse de Angela Florea și

Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Angela Florea împotriva Instituției Publice ,,Agenția

Servicii Publice”, Inspectoratului de Poliție Buiucani al Direcției de Poliție

a municipiului Chișinău cu privire la anularea actului administrativ

individual defavorabil, obligarea emiterii actului administrativ individual

favorabil, precum și obligarea prezentării actelor, repararea prejudiciului

moral,

împotriva deciziei din 12 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

(Dosarul nr. 3ra-233/23

NR. PIGD 2-20117947-01-3ra-09032023)

Recursurile declarate până la 1 septembrie 2023. Art. 246 din Codul

administrativ (în redacția în vigoare până la 1 septembrie 2023). Argumentele

invocate nu determina admisibilitatea recursurilor în raport cu motivele

invocate. Dezacordul recurentului cu actele judecătorești contestate nu

constituie temei de casare a acestora.

Recursul declarat împotriva unei decizii în partea ce nu poate fi contestată cu

recurs.

Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, jud. L.Holevițcaia,

Curtea de Apel Chișinău, jud. A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc,

18 iunie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa participanților la proces recursurile depuse de

Angela Florea și Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Ion Malanciuc, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

4), Angela Florea a înaintat acțiune în instanța de contencios administrativ,

concretizată ulterior (Vol.I, 89-96, Vol.II, f.d.151-158), împotriva

Inspectoratului de Poliție Buiucani și I.P. „Agenția Servicii Publice”,

solicitând anularea răspunsurilor nr. F-527/20/54020, 556/20 565/20 din 19

august 2020, anularea încheierii de încetare a precăutării cauzei din 14 august

2020 (data în cerință corectată manual în 19 august 2020) pe rezultatul

examinării cererii F-565/20 din 14 august 2020, încheierea de încetare a

precăutării din 18 august 2020 (data în cerință corectată manual în 17 august

2020), obligarea Inspectoratului de Poliție Buiucani de a întoarce certificatul

de naștere NA VI 2312646, ridicat și sigilat în scopul expertizei sub toate

aspectele, conform cererii, precum și de a-i elibera un act oficial despre

rezultatele expertizei, anularea scrisorii nr.34/20/5-12540 din 13 iulie 2020,

obligarea Inspectoratului de Poliție Buiucani de a precăuta minuțios cauza,

efectuând expertiza sub toate aspectele și tragerea la răspundere a notarului

Vitalie Pistruga, anularea răspunsului nr. F-98/21 din 03 martie 2021,

obligarea Inspectoratului de Poliție Buiucani de a-i prezenta: cererea Angelei

Florea formulată în adresa lui Ștefan Nohailîc, sector 04 din 13 iulie 2015,

care a servit drept temei pentru ridicarea certificatului de naștere NA VI

2312646, eliberat la 14 decembrie 2015, pe numele mătușii Tatiana

Mihalachi; scrisoarea de la Procuratură (5 file), anularea ordinului Agenției

Servicii Publice nr.333 din 20 iulie 2020 de anulare a extrasului de

certificatul de naștere EN-1 0463107 din 13 aprilie 2020, pe numele Tatianei

Mihalachi, prezentat pentru rectificarea erorilor din act, anularea răspunsului

la cererea prealabila din partea Agenției Servicii Publice (scrisoarea cu nr.

01/F-347/1/20 din 18 august 2020), anularea refuzului Agenției Servicii

Publice (Direcția de perfectare și eliberare a documentelor de stare civilă)

din 09 martie 2020 la cererea nr. 334, de a-i elibera extrasul certificatului de

naștere pe numele mătușii Tatiana Mihalachi, semnat de Cristina Condrea și

anexat la dosar, obligarea Agenției Servicii Publice de a rectifica erorile

comise în extrasul de naștere și de a-i întoarce actul rectificat fără erorile

comise, cu indicarea corectă a prenumelui bunicului, așa cum este în

certificatul de naștere, Mihalachi Porfirii și nu Porfirie, obligarea Agenției

Servicii Publice de a prezenta, în original, registrul înmormântărilor pe anul

1944, obligarea Agenției Servicii Publice de a prezenta procesul-verbal nr.3

al Serviciului Stare Civilă din 04 august 2017 de selectare a documentelor

cu termen expirat pe anii 2009-2015 (nu putea fi expirat un document

solicitat după 1 an și 7 luni), obligarea Agenției Servicii Publice de a prezenta

Regulamentul intern privind modul de aplicare a ștampilelor și calitatea

coloranților, cât și normele etimologice de care se conduce Starea Civilă la

perfectarea documentelor din slavonă în limba română, obligarea Agenției

Servicii Publice de a prezenta certificatul nr. 353 din 29 martie 1971 de la

cadastru, care a servit drept temei pentru înregistrarea bunului imobil pe

numele bunicii, Alexandra Mihalachi, după moartea bunicului, Porfirii

Mihalachi, obligarea Agenției Servicii Publice de a prezenta registrul de

eliberare a documentelor cu inscripțiile din 14 decembrie 2015, obligarea

Agenției Servicii Publice de a prezenta cererea privind rectificarea extrasului

de naștere, obligarea prin dispoziție a Arhivei Notariale de a prezenta

materialele ce au stat la baza certificatului de moștenitor nr. 1-410 din

30.03.1971 pe numele lui Fiodor Mihalachi, care va servi drept probă,

precum că bunicul este decedat, încasarea prejudiciului moral în sumă de 100

000 de lei.

înregistrat o scrisoare la Procuratura Generală, prin care a solicitat audiență

la Procurorul General, având drept subiect contrafacerea de către notar a unui

certificat de naștere (a fost lichidată ștampila de pe certificat).

sora sa, Elisaveta Cotorobai, s-a adresat la notar pentru deschiderea

succesiunii mătușii. La notar, după verificarea documentelor, li s-a propus să

lase toate documentele în original, explicând-le că așa este procedura, ceea

ce a uimit-o. Drept dovadă, le-au arătat și alte seturi de documente în

original, lăsate de alte persoane. Astfel, li s-a spus să plece acasă și să aștepte

sunetul. La 27 februarie 2020 au fost invitate prin intermediul apelului

telefonic la notar. Actele au fost restituite în original și li s-a spus să aștepte

o altă programare. În aceeași zi, telefonic au fost anunțate că sunt programate

pentru 2 martie 2020. Iar la această dată, prezentându-se iarăși la notar cu

toate actele în original, nu s-a deschis succesiunea, din motiv că lipsește

ștampila pe certificatul de naștere a mătușii Tatiana Mihalachi, care a decedat

în luna ianuarie 2020. La fel, le-a fost comunicat să aducă certificatul de

deces pe numele bunelului Mihalachi P., care nu se atestă la Stare Civilă.

evenimente neplăcute, prin care a solicitat eliberarea unui nou extras, însă a

primit un refuz. Șefa Serviciului stare civilă a sunat notarului ca acesta să

solicite certificatul de naștere, însă i-a comunicat că acesta nu are dreptul să

solicite până nu este deschis dosarul de succesiune. Notarul i-a comunicat

telefonic că aceasta va costa mai scump.

naștere care arătau că ștampila a fost aplicată, motiv pentru care a apărut

întrebarea asupra veridicității certificatului de naștere. Comparând originalul

cu copia și toate semnele de protecție, se repetau exact în aceleași locuri de

aceleași dimensiuni. Expunând originalul verificării sub raze violete, a

apărut ștampila. Astfel, imediat depistând acest fapt, a solicitat audiență la

Procurorul General pentru 1 iunie 2020.

proceduri de lungă durată, reiterând cronologic evenimentele de la adresarea

către Procuratura Generală, transmiterea scrisorii către Procuratura

Municipală, ulterior Procuraturii Buiucani, care la 16 iunie 2020 a expediat

IP Buiucani. După aproximativ 4 luni nu deține nici certificatul de naștere și

nici expertiza, fiind în imposibilitate să continue succesiunea. IP Buiucani a

făcut-o să piardă mult timp cu alergările și multe scrisori adresate unui șir de

organe de stat ierarhic superioare, însă fără rezultat. Astfel, a exprimat

dezacordul cu răspunsurile IP Buiucani, Direcția de poliție municipală, iar

lipsa materialelor din dosar denotă o gravă încălcare a legii, art.327-329 din

Codul penal.

la Starea Civilă, care fiind cu erori, a fost prezentat pentru corectare, dar a

fost anulat, în general, prin ordin. Astfel, a pretins că acțiunile pârâtului sunt

vădit contrare legii, i-au fost lezate drepturile și interesele ocrotite de lege,

motiv pentru care a solicitat reperarea prejudiciului moral.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Rîșcani, s-a declarat inadmisibilă în baza temeiului prevăzut de ar.207

alin.(2) lit. e) din Codul administrativ, acțiunea în contencios administrativ

înaintată de Angela Florea împotriva Inspectoratului de Poliție Buiucani al

Direcției de poliție a mun. Chișinău cu privire la anularea următoarelor acte:

răspunsul F-527/20/54020, 556/20 565/20 din data de 19 august 2020 semnat

de șeful Direcției de Poliție, Ion Bilibov, la cererea prealabilă; încheierea de

încetare a precăutării de mai departe a cauzei din 14 august 2020 pe rezultatul

examinării cererii F-565/20 din 14 august 2020, semnată de Nicolae

Romanciuc, cât și încheierea de încetare a precăutării din 18 august 2020

semnată de Ștefan Nohailîc; obligarea Inspectoratului de Poliție de a întoarce

certificatul de naștere NA VI 2312646, ridicat și sigilat în scopul expertizei

sub toate aspectele, conform cererii, care lipsește în dosarul din arhivă în

scop de tăinuire a materialelor, și de a-i elibera un act oficial despre

rezultatele expertizei, în caz contrar, dispunerea efectuării expertizei în

procesul de judecare. Temei pentru aceste cerințele Procuraturii conform

scrisorii nr.01/20-5045 la nr.4032, precum și cerințele expuse în cererea

adresată ofițerului de poliție de la sectorul 04, Ștefan Noihalîc, din 13 iulie

2020, care lipsesc în dosar; anularea scrisorii nr. 34/20/5-12540 din 13 iulie

2020 în adresa Agenției Servicii Publice, din motiv că sunt puse incorect

sarcinile; obligarea Inspectoratului de Poliție de a precăuta minuțios cauza,

efectuând expertiza sub toate aspectele și tragerea la răspundere a notarului

Vitalie Pistruga, fiind puse corect sarcinile reieșind din faptul că nu a

prezentat un document fals, ci contrafăcut; răspunsul nr. F-98/21 din 03

martie 2021 semnat de șeful Direcției de Poliție, Ion Bilibov, fără indicarea

executorului la cererea reclamantei din 09 februarie 2021, prin care a solicitat

să i se prezinte materialele care lipsesc din dosarul din arhivă, și anume: a)

cererea reclamantei în adresa lui Ștefan Nohalîc, sector 04 din 13 iulie 2015,

care a servit drept temei pentru ridicarea certificatului de naștere NA VI

2312646, eliberat la 14 decembrie 2015, pe numele mătușii Tatiana

Mihalachi; b) scrisoarea de la Procuratură (5 file) și multă altă

corespondență; obligarea Inspectoratului de Poliție de a prezenta: cererea

reclamantei în adresa lui Ștefan Nohailîc, sector 04 din 13 iulie 2015, care a

servit drept temei pentru ridicarea certificatului de naștere NA_VI 2312646,

eliberat la 14 decembrie 2015, pe numele mătușii sale, Tatiana Mihalachi;

scrisoarea de la Procuratură (5 file). S-a declarat inadmisibilă în baza

temeiului prevăzut de art.207 alin.(2) lit. e) din Codul administrativ, acțiunea

în contencios administrativ înaintată de Angela Florea împotriva Agenției

Servicii Publice cu privire la: obligarea Agenției Servicii Publice de a

prezenta, în original, registrul înmormântărilor pe anul 1944; obligarea

Agenției Servicii Publice de a prezenta procesul-verbal nr.3 al Serviciului

Stare Civilă din 04 august 2017 de selectare a documentelor cu termen

expirat pe anii 2009-2015 (nu putea fi expirat un document solicitat după 1

an și 7 luni); obligarea Agenției Servicii Publice de a prezenta Regulamentul

intern privind modul de aplicare a ștampilelor și calitatea coloranților, cât și

normele etimologice de care se conduce Starea Civilă la perfectarea

documentelor din slavonă în limba română; obligarea Agenției Servicii

Publice de a prezenta certificatul nr. 353 din 29 martie 1971 de la cadastru,

care a servit drept temei pentru înregistrarea bunului imobil pe numele

bunicii, Alexandra Mihalachi, după moartea bunicului, Porfirii Mihalachi

(adresa str. Alioșin 60, ulterior str. Ștefan Vidă 60). Agenția Servicii Publice

a refuzat să-i elibereze informația și nu a dat răspuns la scrisori; obligarea

Agenției Servicii Publice de a prezenta registrul de eliberare a documentelor

cu inscripțiile din 14 decembrie 2015; obligarea Agenției Servicii Publice

de a prezenta cererea reclamantei de rectificare a extrasului de naștere;

obligarea, prin dispoziție, a Arhivei Notariale de a prezenta materialele ce au

stat la baza certificatului de moștenitor nr. 1-410 din 30 martie 1971 (notar

Dudcic) pe numele lui Fiodor Mihalachi, care va servi drept probă, precum

că bunelul este decedat. Refuzurile pe numele reclamantei și a surorii

acesteia sunt anexate la cererea data. S-a declarat inadmisibilă în baza

temeiului prevăzut de art.207 alin.(2) lit. f) din Codul administrativ, acțiunea

în contencios administrativ înaintată de Angela Florea împotriva Agenției

Servicii Publice și Inspectoratului de Poliție Buiucani a Direcției de poliție a

mun. Chișinău cu privire la repararea prejudiciului moral în sumă de 100 000

lei. S-a explicat Angelei Florea că declararea acțiunii ca inadmisibilă în baza

temeiurilor specificate la art.207 alin.(2) lit. a)-e) din Codul administrativ

exclude posibilitatea adresării repetate în judecată aceluiași reclamant cu

aceeași acțiune, iar declararea acțiunii ca inadmisibilă în baza temeiurilor

specificate la art.207 alin.(2) lit. f)-h) din Codul administrativ nu exclude

posibilitatea adresării repetate în judecată aceluiași reclamant cu aceeași

acțiune.

Rîșcani, s-a anulat actul administrativ individual defavorabil - ordinul

Agenției Servicii Publice nr.333 din 20 iulie 2020 și decizia adoptată în

procedura prealabilă – refuzul Agenției Servicii Publice nr.01/F-347/1/20

din 18 august 2020. S-a obligat Agenția Servicii Publice să emită și să

elibereze Angelei Florea actul administrativ individual favorabil – extrasul

de pe actul de naștere pe numele Tatianei Mihalachi, născută la 03 februarie

1929, care să fie conform conținutului actului de stare civilă respectiv.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

199-200) și suplimentar la 30 mai 2022, Angela Florea a depus recurs

împotriva încheierii din 13 august 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani, solicitând admiterea acestuia, casarea încheierii contestate.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

nemotivat, iar la 7 decembrie 2021, prin intermediul poștei electronice

(Vol.II, f.d. 242) și, în original, la 8 decembrie 2021 a prezentat motivarea

apelului împotriva hotărârii din 13 august 2021 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii primei

instanțe, emiterea unei noi decizii de respingere a cererii de chemare în

judecată.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

respins apelul declarat de I.P. „Agenția Servicii Publice” împotriva hotărârii

din 13 august 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, și recursul

declarat de Angela Florea împotriva încheierii din 13 august 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

primei instanțe cu materialele dosarului, a stabilit că concluziile primei

instanțe expuse în hotărâre, corespund circumstanțelor de fapt.

raportând prevederile art. 3 alin. (1), art.4 alin (3), art. 7, art.8 alin. (2)

lit.a),b),c),d), art. 29, art.30, art.8 alin. (1), art.12, art. 62 din Legea nr.100-

XV din 26 aprilie 2001 privind actele de stare civilă la circumstanțele cauzei,

s-a aliniat soluției instanței de fond privind netemeinicia ordinului Agenției

Servicii Publice nr.333 din 20 iulie 2020 și decizia adoptată în procedura

prealabilă-refuzul Agenției Servicii Publice nr.01/F-347/1/20 din 18 august

Florea, extrasul de pe actul de naștere pe numele Tatianei Mihalachi, născută

la 03 februarie 1929, care să fie conform conținutului actului de stare civilă

respectiv. Întrucât, atât în ședința de judecată în instanța de fond, cât și în

instanța de apel s-a stabilit că, conform copiei certificatului de naștere

,,Duplicat” (Vol.I, f.d.56), seria și nr.NA-VI 2312646, eliberat la 14

decembrie 2015, pe numele-Tatiana Mihalachi, născută la 3 februarie 1929,

figurează părinții Porfirie Mihalachi și Alexandra Mihalachi, pe o fotocopie

nu este aplicată ștampila (Vol.I, f.d.56), iar pe alta este aplicată ștampila

(Vol.I, f.d.63).

2020, pe numele- Tatiana Mihalachi, născută la 3 februarie 1929, figurează

părinții Profirie Mihalachi și Tatiana Mihalachi (vol.I,f.d.54).

,,Cu privire la recunoașterea nulității certificatului de naștere seria NA-VI

nr.2312646”, s-a anulat certificatul de naștere seria NA-VI nr.2312646,

invocându-se că eliberarea formularului certificatului de naștere seria NA-

VI nr.2312646 pe baza actului de naștere nr.5 din 9 februarie 1929, întocmit

de parohia Durlești, jud. Chișinău, pe numele- Tatiana Mihalachi, se

confirmă prin registrele de evidență a formularelor certificatelor de stare

civilă eliberate de Serviciul Stare Civilă în anul 2015, precum și prin

mențiunea corespunzătoare aplicată pe marginea actului de stare civilă

respectiv. Iar prin Raportul de cercetare tehnică a documentului nr.1326 din

13 noiembrie 2020 a Direcției cercetări și tehnologii de protecție a

documentelor din cadrul Departamentului tehnologic s-a constatat că,

certificatul de naștere în alb (fără datele de personalizare, impresiune de

ștampila și semnătură), seria NA-VI nr. 2312646, eliberat de Serviciul Stare

Civilă la 14 decembrie 2015, pe numele-Tatiana Mihalachi, a fost

confecționat după modelul tip, la întreprindere poligrafică; în colțul inferior

din stânga al certificatului de naștere prezentat spre examinare, în locul

special rezervat pentru aplicarea ștampilei ,,L.Ș.” este aplicată cu clișeu

impresiune de ștampilă, care este invizibilă la lumină naturală și prezintă

florescență în UV-A (365mm) din cauza decolorării complete a materiei

colorate din compoziția tușului cu care a fost aplicată impresiunea, survenite

ca nare a condițiilor de mediu în care a fost păstrat documentul (absorbția

unor înălbitori, spre exemplu clorul) și calității colorantului utilizat la

aplicarea impresiunii; imaginea de ștampilă din fotocopia alb-negru

reprezintă o copie după oresiunea de ștampilă din certificatul de naștere

supus expertizei. Prin urmare, în contextul rezultatelor Raportului de

cercetare tehnică a certificatului de naștere seria NA-V1 nr.2312646, lipsa

impresiunii ștampilei Serviciului Stare Civilă pe documentul în cauză, se

datorează calității colorantului utilizat la aplicarea impresiunii, precum și a

condițiilor de mediu în care acesta a s-a păstrat, factori care au generat în

consecință uzarea certificatului (...) (Vol. II, f.d.91-93).

de fond care a stabilit că, ordinul Agenției Servicii Publice nr.333 din 20 iulie

2020 ,,Cu privire la recunoașterea nulității extrasului de naștere seria EN-I

nr.0463107”, este ilegal ca fiind emis cu încălcarea competenței materiale și

urmează a fi anulat la acțiunea reclamantei, Angela Florea, deoarece ultima

este vătămată în dreptul său protejat de lege – dreptul de acceptare a

succesiunii după decesul mătușii, Tatiana Mihalachi.

a indicat ca temei de recunoaștere a nulității extrasului de pe acul de naștere

pe numele Tatianei Mihalachi, în baza căruia reclamanta Angela Florea, a

inițiat procedura de acceptare a succesiunii, că au fost identificate

necoincidențe de date între conținutul actului de naștere pe numele Tatiana

Mihalachi și conținutul extrasului de naștere seria EN-I nr.0463107 în ceea

ce privește prenumele mamei, unde în rubrica respectivă din actul de naștere

figurează înscris – „Alexandra”, iar în formularul extrasului de naștere –

„Tatiana”.

autoritatea emitentă-Agenția Servicii Publice explică divergențele dintre

conținutul actului de naștere și conținutul extrasului de naștere prin faptul că

persoana responsabilă de perfectare a acestuia a indicat greșit numele

„Tatiana” în rubrica „prenumele mamei” și explică, astfel, că divergența

atestată a survenit prin redactarea extrasului de naștere seria EN-I

nr.0463107 de pe formularul electronic al actului de naștere pe numele

Tatianei Mihalachi. Or, după cum a constatat just instanța de fond persoana

care a comis respectiva greșeală este funcționarul autorității publice pârâte-

Agenția Servicii Publice, care greșit a redactat extrasul menționat. Iar astfel,

greșeala autorității publice pârâte/apelante, nu poate fi imputată reclamantei,

Angela Florea și ultima nu urmează să suporte careva consecințe negative.

Or, conform art. 62 din Legea nr.100-XV din 26 aprilie 2001 privind actele

de stare civilă, anularea și recunoașterea nulității actelor de stare civilă are

loc dacă întocmirea actului de stare civilă a fost neîntemeiată sau a fost făcută

pe bază de acte false.

argumentul apelantului/pârât Agenția Servicii Publice precum că reclamanta

Angela Florea nu a prezentat probe care ar aprecia cu certitudine calitatea

certă de succesor. Or, reclamanta Angela Florea a prezentat certificatul de

calitate succesorală.

că, autoritatea publică a emis ilegal și cu încălcarea competenței ordinul

nr.333 din 20 iulie 2020 ,,Cu privire la recunoașterea nulității extrasului de

naștere seria EN-I nr.0463107”, precum și decizia adoptată în procedura

prealabilă – refuzul nr.01/F-347/1/20 din 18 august 2020, motiv pentru care

a și anulat actele administrative de refuz întru satisfacerea pretențiilor

formulate de Angela Florea, cu obligarea emiterii actului administrative

individual favorabil. Or, art. 93 alin. (1) din Codul administrativ prevede că

fiecare participant probează faptele pe care își întemeiază pretenția.

administrativ a cererii în anulare, sarcina probațiunii este pusă pe seama

pârâtului, ceea ce nu s-a materializat în realizarea acestui deziderat prin

prezentarea probelor ce ar demonstra contrariul celor invocate de către

Angela Florea.

just a reținut ilegalitatea ordinului Agenției Servicii Publice nr.333 din 20

iulie 2020 și a deciziei adoptate în procedura prealabilă – refuzul Agenției

Servicii Publice nr.01/F-347/1/20 din 18.08.2020. Obligând Agenția Servicii

Publice să emită și să elibereze lui Angela Florea, extrasul de pe actul de

naștere pe numele- Tatiana Mihalachi, născută la 03 februarie 1929, care să

fie conform conținutului actului de stare civilă respectiv, redând în context

prevederile art. 224 alin. (1) lit. a) și b) din Codul administrativ.

Servicii Publice”, deoarece aceasta interpretează eronat normele de drept și

situația de fapt, iar concluzia primei instanțe este rezultatul unei interpretări

corecte a normelor de drept material cu aprecierea juridică cuvenită a

probelor.

faptul că, prima instanță a elucidat pe deplin toate circumstanțele cauzei, a

apreciat obiectiv și sub toate aspectele probele administrate la dosar,

adoptând o hotărâre legală și întemeiată, aplicând și interpretând corect

normele legale, iar cererea de apel declarată de către I.P. ,,Agenția Servicii

Publice”, este neîntemeiată, instanța de apel a ajuns la concluzia de a

respinge apelul declarat de către I.P. „Agenția Servicii Publice” împotriva

hotărârii din 13 august 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, prin care

a fost admisă acțiunea menționată.

din 13 august 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, prin care s-a

declarat inadmisibilă acțiunea în sensul dispus, instanța ierarhic inferioară l-

a considerat unul neîntemeiat, motiv pentru care l-a respins.

art.231 alin.(2), art. 194 alin.(1), art.219 alin.(1)-(4), din Codul

administrativ, instanța ierarhic inferioară verificând legalitatea și temeinicia

încheierii contestate, prin prisma argumentelor invocate de participanți la

proces și a materialelor din dosar, a conchis că prima instanță justificat și

întemeiat a ajuns la concluzia privind declararea inadmisibilă a acțiunii în

contencios administrativ înaintată de către Angela Florea împotriva

Inspectoratului de Poliție Buiucani al Direcției de poliție a mun. Chișinău cu

privire la anularea următoarelor acte: răspunsul F-527/20/54020, 556/20

565/20 din data de 19 august 2020 semnat de șeful Direcției de Poliție, Ion

Bilibov la cererea prealabilă; încheierea de încetare a precăutării de mai

departe a cauzei din 14 august 2020 pe rezultatul examinării cererii F-565/20

din 14 august 2020, semnată de Dl Nicolae Romanciuc, cât și încheierea de

încetare a precăutării din 18 august 2020 semnată de Dl Ștefan Nohailîc;

obligarea Inspectoratului de Poliție de a întoarce certificatul de naștere NA

VI 2312646, ridicat și sigilat în scopul expertizei sub toate aspectele,

conform cererii, care lipsește în dosarul din arhivă în scop de tăinuire a

materialelor, și de a-i elibera un act oficial despre rezultatele expertizei, în

caz contrar, dispunerea efectuării expertizei în procesul de judecare; anularea

scrisorii nr. 34/20/5-12540 din 13 iulie 2020; obligarea Inspectoratului de

Poliție de a precăuta minuțios cauza, efectuând expertiza sub toate aspectele

și tragerea la răspundere a notarului Vitalie Pistruga; răspunsul nr. F-98/21

din 03 martie 2021; obligarea Inspectoratului de Poliție de a prezenta:

cererea formulată de către Angela Florea în adresa lui Ștefan Nohailîc, sector

04 din 13 iulie 2015, care a servit drept temei pentru ridicarea certificatului

de naștere NA_VI 2312646, eliberat la 14 decembrie 2015, pe numele

mătușii sale, Mihalachi Tatiana; scrisoarea de la Procuratură (5 file), precum

și a acțiunii înaintate de către Angela Florea împotriva Agenției Servicii

Publice cu privire la: obligarea de a prezenta, în original, registrul

înmormântărilor pe anul 1944; obligarea de a prezenta procesul-verbal nr.3

al Serviciului Stare Civilă din 04 august 2017 de selectare a documentelor

cu termen expirat pe anii 2009-2015 (nu putea fi expirat un document

solicitat după 1 an și 7 luni); obligarea de a prezenta Regulamentul intern

privind modul de aplicare a ștampilelor și calitatea coloranților, cât și

normele etimologice de care se conduce Starea Civilă la perfectarea

documentelor din slavonă în limba română; obligarea de a prezenta

certificatul nr. 353 din 29 martie 1971 de la cadastru, care a servit drept temei

pentru înregistrarea bunului imobil pe numele bunicii, Alexandra Mihalachi,

după moartea bunicului, Porfirii Mihalachi (adresa str. Alioșin 60, ulterior

str. Ștefan Vidă 60); obligarea de a prezenta registrul de eliberare a

documentelor cu inscripțiile din 14 decembrie 2015; obligarea de a prezenta

cererea formulată de către Angela Florea de rectificare a extrasului de

naștere; obligarea, prin dispoziție, a Arhivei Notariale de a prezenta

materialele ce au stat la baza certificatului de moștenitor nr. 1-410 din 30

martie 1971 (notar Dudcic) pe numele lui Fiodor Mihalachi, care va servi

drept probă, precum că bunicul este decedat. Refuzurile pe numele Angelei

Florea și a surorii acesteia sunt anexate la cererea data. În conformitate cu

art.207 alin.(1) și alin.(2) lit. e) din Codul administrativ, instanța verifică din

oficiu dacă sânt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei acțiuni în

contenciosul administrativ. Dacă este inadmisibilă, acțiunea în contencios

administrativ se declară ca atare prin încheiere judecătorească susceptibilă

de recurs. Acțiunea în contencios administrativ se declară inadmisibilă în

special când reclamantul nu poate revendica încălcarea, prin activitatea

administrativă, a unui drept în sensul art.17.

administrativ, art. 2 alin. (3) lit. b), art. 3, art.5, art.10, art. 17, art. 39 alin.

(2), art. 189 alin. (1), art.206 alin.(1), art.207 alin.(1) - (2) lit. e) din Codul

administrativ, la circumstanțele cauzei, instanța ierarhic inferioară a conchis

ca temeinică concluzia instanței de fond privind declararea ca fiind

inadmisibilă a acțiunii în contencios administrativ în sensul dispus.

de agent constatator în vederea verificării existenței sau lipsei componenței

de contravenție sau infracțiune, sunt exceptate de la controlul legalității în

materie de contencios administrativ. Or, conform art.2 alin.(3) din Codul

administrativ, prevederile prezentului cod nu se aplică: b) raporturilor

juridice ale autorităților publice care acționează în baza Codului

contravențional sau Codului penal.

instanței de fond în partea declarării inadmisibile în temeiul art.207 alin.(2)

lit. f) din Codul administrativ, a acțiunii în contencios administrativ înaintată

de către Angela Florea împotriva Agenției Servicii Publice și Inspectoratului

de Poliție Buiucani al Direcției de poliție a mun. Chișinău cu privire la

repararea prejudiciului moral în sumă de 100 000 de lei. În situația în care,

prima instanță justificat și întemeiat a reținut că, în situația în care va fi emisă

o hotărâre judecătorească privind constatarea încălcării prin emiterea sau

respingerea emiterii unui act administrativ individual, reclamanta Angela

Florea, va fi în drept, în interiorul termenului prevăzut de art.60 alin. (3) din

Codul administrativ, să depună în adresa Agenției Servicii Publice, o cerere

de acordare a despăgubirilor pentru prejudiciul cauzat prin emiterea actului

administrativ individual ilegal și în caz de respingere a acesteia de către

Agenția Servicii Publice, să conteste eventuala decizie de respingere a

acordării despăgubirilor, în ordinea contenciosului administrativ.

alin.(3) din Codul administrativ. Astfel, s-a reținut instanța de recurs că

reclamantul era obligat să respecte procedura prealabilă de solicitare de la

pârât a emiterii actului administrativ de compensare a prejudiciului, ceea ce

la materialele cauzei nu se constată, iar lipsa acesteia atestă nerespectarea

procedurii prealabile și respectiv această pretenție pică testul admisibilității.

argumentul reprezentantului recurentei precum că soluția primei instanțe

este una neîntemeiată. Analizând conținutul încheierii contestate se constată

că judecătorul primei instanțe întemeiat a ajuns la concluzia de a declara

pretențiile menționate ca inadmisibile, reiterând în context prevederile art.

207 alin. (2) lit. e) și f), art.208, art. 162 alin.(l) și alin.(3) lit. a) și lit. b) din

Codul administrativ.

prevederile art.207 din Codul administrativ, instanța este obligată inițial să

verifice din oficiu dacă sunt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei

acțiuni în contenciosul administrativ, și numai după examinarea

admisibilității acțiunii, să examineze cauza în fond, expunându-se privind

legalitatea actului contestat, iar în cazul dat cu certitudine s-a stabilit

inadmisibilitatea acțiunii. Prin urmare, nu a reținut la caz argumentele

recurentei Angela Florea, care interpretează eronat normele de drept și

situația de fapt, iar concluzia primei instanțe este rezultatul unei interpretări

corecte a normelor de drept material, cu aprecierea juridică cuvenită a

probelor. În consecință, instanța de recurs a concluzionat asupra necesității

respingerii recursului.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

f.d. 82), Angela Florea a depus recurs nemotivat, solicitând transmiterea

cauzei spre rejudecare, iar la 17 februarie 2023, prin intermediul poștei

electronice (Vol.III, f.d. 91), a expediat recursul motivat împotriva deciziei

din 12 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat

admiterea recursului, casarea parțială a deciziei instanței de apel, emiterea

unei noi decizii de admitere a pretenției privind anularea unui al doilea act

administrativ defavorabil emis de ASP, prin care i s-a adus prejudicii,

anularea ordinului ASP nr.746 din 23 decembrie 2020, emis ulterior

înaintării acțiunii în contencios administrativ la 23 septembrie 2020, lucru

despre care nu a cunoscut, returnarea duplicatului certificatului de naștere

NA-VI nr. 2312646 emis pe numele mătușii Tatiana Mihalachi, de care a

fost deposedată ilegal, fiind transmis de Poliție spre distrugere la ASP prin

scrisoarea din 13 august 2020 și anulat de ASP, prin ordin, fără să a se cere

acest fapt (depășirea limitelor pretențiilor formulate în adresa Poliției),

încasarea despăgubirilor pentru prejudicii morale ca rezultat al acțiunilor

administrative și actelor administrative ilegale ale IP Buiucani și ASP.

acte administrative, care țin de activitatea administrativă. Acesta sunt 2

ordine emise de ASP ilegal. Al doilea ordin emis de ASP, nr.746 din 23

decembrie 2020 de anulare a duplicatului certificatului de naștere NA-V1

nr.2312646, fără hotărâre judecătorească, se trece sub tăcere. Acest

document a fost deținut încă din timpul vieții mătușii și a rămas în proprietate

privată. În baza acestui document trebuia să deschidă succesiunea, dreptul

său constituțional la moștenire. Acum, după ce a devenit moștenitoare, nu

poate fi învinuită de nimeni de sustragerea acestui certificat, cum s-a

exprimat ASP sau să spună că nu a demonstrat legăturile de rudenie.

din sală, fără ca să prezinte probele solicitate și neavând posibilitate să

adreseze întrebări. Iar în decizia Curții de Apel se face referire la Codul

Administrativ, precum că în instanța de apel nu se solicită probe, cu toate că

instanța poate să solicite suplimentar probe. Penultima ședință la Curtea de

Apel, înainte de deliberare, a avut loc în lipsa sa, cu toate că a expediat un

demers despre amânare, din motivul intervenției chirurgicale la spitalul de

urgență. Astfel, nu a avut posibilitatea să adreseze întrebări reprezentantului

ASP.

ședințe, însă nu i s-a transmis referința IP Buiucani pentru a lua cunoștință și

nu este menționat faptul notificării despre aceasta.

Codul administrativ, competența în caz de concurență a pretențiilor și

declinarea competenței în cauze civile, a indicat că nu cunoaște despre o

astfel de încheiere susceptibilă de recurs. Actul administrativ ilegal a fost

emis de ASP, nu este o autoritate publică, care acționează în baza Codului

contravențional sau Codului penal și nu a avut dreptul să emită ordinul

nr.746 din 23 decembrie 2020 de anulare a duplicatului certificatului de

naștere NA-V1 nr.2312646, deținut în proprietate, pentru că aceasta depășea

limitele pretențiilor adresate nu ASP, ci Poliției, și nu era un document fals,

despre care menționează în scrisoarea IP Buiucani în adresa ASP, dar era un

document denaturat de notarul public.

lichidată și, poliția prin scrisoare, l-a transmis ASP pentru distrugere, iar în

procesul-verbal e scris că l- a predat benevol, ceea ce nu este adevărat. Aceste

acte și acțiuni administrative (scrisorile, procesele- verbale întocmite greșit,

dispariția din arhivă a corespondenței transmise de Procuratură, ordonanța

de încetare a percutării, etc.) ale IP Buiucani, cât și ordinul de anulare nr.746

din 23 decembrie 2020, emis de ASP, cad sub incidența Codului

Administrativ.

naștere NA-V1 nr.2312646, fără hotărâre judecătorească, prin care a fost

deposedată și prin care i s-au adus prejudicii morale. Acest document a fost

deținut de ea încă din timpul vieții mătușii și a rămas în proprietatea sa. Nu

a solicitat anularea acestui certificat de către ASP și nici nu l-a depus la ei

pentru expertiză. Astfel, a cerut anularea ordinului și restituirea duplicatului

înapoi. Este un corp delict. Contrar celor menționate în decizia Curții de

Apel, ea este persoana care revendică un drept vătămat de către o autoritate

publică, ASP, în sensul art.17. Nu a existat temei pentru Poliție să transmită

acest duplicat ASP pentru distrugere, pentru că aceasta depășea limitele

pretențiilor mele. ASP a depășit atribuțiile sale, recurgând la măsuri oficiale,

operațiuni administrative, întreprinse în calitate de autoritatea publică, în

sensul art. 10, art. 5 din Codul administrativ, care au afectat-o într-o măsură

foarte mare. Însăși refuzul de eliberare a actului de deces pe numele

bunelului, fapt dovedit prin certificatul de moștenitor deținut, în opinia sa,

ridică multe semne de întrebare.

Administrativ, recurenta a considerat că procedura de examinare în

contencios administrativ a fost încălcată, redând în context prevederile

art.197, art. 198 alin.(1), (2), (4) din Codul administrativ. Or, în cazul în care

Procuratura, Poliția nu au dorit să intervină în apărarea dreptului său, a

înaintat pretenții în contencios administrativ. ASP nu a prezentat probele nici

în instanța de fond, nici în instanța de apel. Nu au fost anulate, la solicitarea

sa, ambele ordine emise de ASP: ordinul ASP nr.746 din 23 decembrie 2020

de anulare a duplicatului certificatului de naștere NA-V1 nr.2312646 pe

numele mătușii Tatiana Mihalachi, în timpul litigiului și ordinul ASP nr. 333

din 20 iulie 2020 de anulare a Extrasului certificatului de naștere EN-1

0463107 emis de ASP cu erori. Poliția nu a reîntors certificatul cu rezultatele

expertizei. Instanța nu a solicitat de la arhiva notarială materialele, în baza

cărora a fost perfectat certificat de moștenitor legal de către notar, probă

vădită despre decesul bunelului și nu era necesar să demonstreze încă o dată,

prin procedură judecătorească impusă de ASP acest fapt dovedit, însă urma

să fie perfectat certificatul de deces prin procedura administrativă.

susținut că este lipsită de acces la o justiție corectă, nu i-a fost transmisă

referința IP Buiucani pentru cunoștință. La fel, a pretins că nu cunoaște

răspunsul cine e beneficiarul în dosarul de refuz al ASP cu codul de

identificare greșit lângă numele său, de ce în Cartea de Gospodărire,

prezentată de Primăria Durlești, e menționat faptul că a fost eliberată la

solicitarea unui careva avocat Iurie Bucliș, când nu a angajat nici un avocat.

De ce nu i s-a prezentat Registrul înmormântărilor pentru anul 1944, așa

cum este parțial păstrat, ca să se convingă că bunelul său nu figurează în acel

registru. Nu a fost de acord cu deliberarea ce urma, din motivele invocate în

demersul său din 04 octombrie 2022 adresat Curții de Apel.

art. 207 alin.(2) lit. e) din Codul administrativ, conform căruia nu a fost

vătămată în sensul art. 17 prin actele administrative emise de Inspectoratul

de Poliție și ASP, fapt cu care nu este de acord. Pentru ca un reclamant să

poată pretinde că este victima unei încălcări a Convenției Europene, trebuie

să existe o legătură suficient de strânsă între solicitant si prejudiciul pe care

îl consideră suferit din cauza presupusei încălcări, ea fiind victimă directă si

personală a acestor încălcări. În context, a citat prevederile art. 20, art.9

alin.(2), art.46 alin.(6), art.53 alin. (1) din Constituție. În acest sens orice

răspuns de la autoritățile publice și orice activitate administrativă se

încadrează în prevederile Codului Administrativ, ca act administrativ.

aceasta fiind în proprietatea sa privată. Prin acțiunile IP Buiucani și ASP i s-

au adus prejudicii. Actul administrativ, prin care a fost afectată este

scrisoarea IP Buiucani în adresa ASP, prin care transmite certificatul la ASP

pentru distrugere, contrar voinței și cerințelor sale expuse în cerere, care

lipsește în arhiva IP Buiucani împreună cu solicitările Procuraturii.

Judecarea proceselor în ședință închisă se admite numai în cazurile stabilite

prin lege, cu respectarea tuturor regulilor de procedură. Referitor la regulile

de procedură, dezbaterile judiciare nu a avut schimbul de replici nici în prima

instanță, nici la Curtea de Apel. În prima instanță reprezentantul ASP a

părăsit pe neașteptate sala, iar la Curtea de Apel ședința a avut loc în lipsa

sa, deși a solicitat amânarea din motive obiective.

Codul administrativ, prin care nu sunt întrunite condițiile prevăzute la art.

208 (procedura prealabilă). Acest fapt poate fi dezmințit prin numeroasele

materiale solicitate și obținute prealabil și un șir de audiențe la diferiți

reprezentați ai acestor organe. La dosar sunt și răspunsurile la cererile sale

prealabile, inclusiv și un răspuns de la șeful DP mun. Chișinău, sub

semnătura dlui I. Bilibov

Drepturilor Omului, recurenta a menționat că nu a fost auzită.

decembrie 2020 de anulare a duplicatului NA-VI nr. 2312646, a fost vătămat

un drept al său. A cerut anularea scrisorii IP Buiucani de transmitere spre

distrugere a duplicatului deținut, în pofida faptului, că au primit de la DP

mun. Chișinău indicații de a se face expertiza. Prin acea scrisoare și prin

ordinul de anulare nr.746 din 23 decembrie 2020 emis de ASP au fost

încălcate toate drepturile sale prevăzute de lege și Constituție. A fost încălcat

dreptul la proprietatea sa privată, de care a fost ilegal deposedată.

să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede

puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri. Din punctul său de

vedere, starea de lucruri a rămas gravă la capitolul deposedării de către

Poliție și anulării de ASP a unui document, ce l-a deținut proprietate privată,

fapt ce nu se găsește în decizie. Conform art. 238 din Codul administrativ,

se prevede că, în procedura de apel nu pot fi prezentate probe noi decât dacă

un participant la proces dovedește că a fost în imposibilitate să le prezinte în

procedura de examinare în fond și instanța de apel le admite printr-o

încheiere nesusceptibilă de recurs. Instanța de apel este în drept să solicite

din oficiu probe noi, în măsura în care le consideră necesare pentru justa

soluționare a cauzei.

demonstrează că copia duplicatului NA-V1 nr.2312646 și a certificatului de

stare civilă prezentate în baza originalelor pentru a obține un alt Act, aveau

ștampilă și nu putea ștampila să dispară într-o zi, pentru că „coloranții nu

erau de calitate” sau din cauza „condițiilor de păstrare”.

administrativ individual favorabil pentru compensarea prejudiciilor morale.

nemotivat, iar la 2 martie 2023 a formulat recursul motivat împotriva deciziei

din 12 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea

acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe,

emiterea unei noi decizii de respingere a acțiunii.

Angelei Florea, că, s-a expus atât in instanța de fond, cât și a argumentat în

instanța de apel precum că, în fapt, intimata a solicitat eliberarea unui Extras

de pe actul de naștere pe numele presupusei sale mătuși, după cum afirmă,

însă în nicio instanță nu a prezenat dovezi justificative a dreptului de a obține

un astfel de document. Nicio instanță nu a argumentat temeiul legal necesar

a fi aplicat precum că în lipsa documentelor doveditoare, este în drept de a i

se elibera Angelei Florea documentul ce atestă nașterea unei persoane. Or,

instanța de apel a concluzionat că însuși I.P. „Agenția Servicii Publice” este

obligată de a căuta dovezi plauzibile dovedirii faptului că anume Angela

Florea și Tatiana Mihalachi erau în relații de rudenie, și anume matușă-

nepoată, însă nu a explicat în ce mod. I.P. „Agenția Servicii Publice” nu are

obligația de a constitui conexiunea relațiilor de rudenie între persoane și nu

are de unde cunoaște cercul de persoane care formează o familie sau în fapt

cine sunt rudele unei persoane.

art. 8 alin. (2) lit. a), b) și d) din Legea nr. 100-XV din 26 aprilie 2001 privind

actele de stare civilă, art. 5 alin. (1) din Legea nr. 133/2011 privind protecția

datelor cu caracter personal, recurentul a declarat că faptul posesiei de către

reclamantă a duplicatului certificatului de numele presupusei mătuși

(eliberat în timpul vieții acesteia), nu generează acesteia drepturi de a solicita

și obține documente de stare civilă pe numele aceleiași persoane după

moartea sa, în lipsa prezentării consimțământului succesorilor subiectului

datelor cu caracter personal sau a certificatului de moștenitor. La caz,

intimata nu a prezentat probe care ar dovedi cu certitudine calitatea certă de

succesor (nu este probat prin documente și nici nu este indicat scopul

solicitării documentului pe numele rudei de gr. III). Astfel încât, prelucrarea

datelor în condițiile cererii intimatei ar reprezenta o pretenție de prelucrare

excesivă și nejustificată.

atâta timp cât eliberarea autenticității/legalității actelor emise de I.P.

„Agenția Servicii Publice” prin intermediul structurilor sale, ține de

respectarea prevederilor legale.

la moment, SSC mun. Chișinău nu avea dreptul de a elibera Angelei Florea

extrasul de naștere pe numele Tatianei Mihalachi, atât timp cât nu au fost

prezentate documente suficiente justificative privind dreptul de al obține.

Respectiv, în rezultatul controlului, precum și în contextul prevederilor

legale, eliberarea extrasului menționat supra, a fost stabilit ca fiind eliberat

neîntemeiat, fapt pentru care prin ordinul ASP nr. 333 din 20 iulie 2020

acesta a fost recunoscut nul. Totodată, conținutul Extrasului reflecta anumite

divergențe care nu erau conforme actului în temeiul căruia a fost eliberat.

Instrucțiunea cu privire la modul de înregistrare a actelor de stare civilă,

aprobată prin ordinul nr. 4 din 21 ianuarie 2004 a Departamentului

Tehnologii Informaționale al MDI (Monitorul Oficial nr. 59-61 din

15.04.2005), certificatele de stare civilă se eliberează în exclusivitate pe baza

actelor de stare civilă și în strictă concordanță cu acesta. Nu se permite

efectuarea de modificări, rectificări sau completări pe certificatul de stare

civilă. Astfel, Extrasul intimatei conținând neconcordanțe cu actul în temeiul

căruia a fost eliberat, la rubrica prenumele mamei, acesta pe deplin drept a

fost retras de ASP întru supunerea anulării acestuia pentru a nu putea fi

utilizat, fapt expus prin ordinul nr. 333 din 20 iulie 2020, pe care instanța de

fond l-a anulat prin actul său judecătoresc. Or, acesta era emis corect cu

respectarea prevederilor la acest capitol. Ordinul prenotat menționează că

Extrasul avea un alt conținut decât actul de stare civilă în temeiul căruia a

fost eliberat, fapt pentru care și s-a recurs la anularea acestui document. Din

moment ce instanța de fond a anulat acest ordin, ASP urmează a elibera

Extrasul care atestă divergențe cu actul în temeiul căruia a fost eliberat și

care în fond trebuie să dețină aceeași informație ca actul. Astfel, a reiterat că

Extrasul de pe actul de naștere la rubrica mama reflecta Tatiana, pe când

aceasta purta prenumele Alexandra, temei în care și s-a retras pentru a fi

anulat. În context, recurentul a citat prevederile art. 3 alin. (1) din Legea nr.

100/2001 privind actele de stare civilă și pct. 245 din Instrucțiunea cu privire

la modul de înregistrare a Actelor de stare civilă, aprobată prin Ordinul nr. 4

din 21 ianuarie 2004 a Departamentului Tehnologii Informaționale a MDI.

În concluzie, a considerat că acțiunile întreprinse de ASP pe marginea

situației create, ce au dus la necesitatea supunerii anulării Extrasului, care

conținea divergențe, în coraport cu actul în temeiul căruia a fost eliberat, sunt

juste. Respectiv, ordinul a fost emis corect și nu poate fi anulat. Mai mult,

Extrasul respectiv deja a fost anulat și nu se regăsește la ASP. Atât instanța

de fond, cât și cea de apel nu au luat în considerare explicația ASP prin care

argumentează corectitudinea acțiunilor prin emiterea ordinului, iar în

procesul executării atribuțiilor sale respectă normele legale.

copiile recursurilor depuse, creând astfel participanților la proces condiții

egale de a cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a

acordat, întru asigurarea respectării principiilor contradictorialității și

disponibilității în drepturi, posibilitatea de depunere a referinței, fapt ce se

confirmă prin scrisoarea de însoțire, avizele de recepție, anexate la

materialele dosarului (Vol.III, f.d.102-103,126-127).

f.d.111), Angela Florea a depus referință la recursul declarat de I.P. „Agenția

Servicii Publice”, invocând dezacordul cu acesta.

la recursul formulat de Angela Florea, solicitând respingerea acestuia,

susținerea recursului I.P. „Agenția Servicii Publice”.

150), Angela Florea a depus obiecții la referință formulată de I.P. „Agenția

Servicii Publice”.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

conex reformei Curții Supreme de Justiție, inclusiv Cartea a treia „Procedura

contenciosului administrativ” din Codul administrativ, în special prevederile

cu privire la temeiurile recursului.

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție)

nr. 246 din 31 iulie 2023:

„(1) Prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii

Moldova, cu excepția art.IV, V pct.1–9 și 11–16 și art.VII, care vor intra în vigoare la

1 septembrie 2023.

(3) Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a

prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

recursului.”

„Procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor

prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de

procedura civilă, cu excepția art.169–171.”

„(1) Încheierile primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs,

separat de hotărîre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi.

(2) Încheierile primei instanțe și ale instanței de apel care nu se contestă separat cu

recurs pot fi contestate odată cu fondul, dacă prezentul cod sau alte legi nu prevăd

pentru încheierile judecătorești nicio cale de atac.

(3) Pentru contestarea cu recurs a încheierilor judecătorești se aplică corespunzător

prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu

rezultă altceva.”

„(1) Examinînd recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre

următoarele decizii: a) declară recursul inadmisibil; b) respinge recursul; c) anulează

încheierea și adoptă o nouă încheiere.

(2) Instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără

ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita

participanții la proces.

(3) Decizia prin care se soluționează recursul împotriva încheierii judecătorești se

motivează în scris.

(4) După finalizarea procedurii de soluționare a recursului împotriva încheierii

judecătorești, dosarul judiciar se transmite instanței competente în termen de 3 zile.”

„(1) Hotărîrile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel

pot fi contestate cu recurs.”

2023):

„(1) Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea

deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel

transmite neîntîrziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

(2) Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile

de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de

recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.”

2023):

„(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere.

(2) Recursul se declară inadmisibil în special cînd:

a) decizia instanței de apel nu poate fi contestată cu recurs;

b) recursul este depus în mod repetat;

c) recursul este depus de o persoană neîmputernicită;

d) recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art.245 alin.(1);

e) motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului

prevăzut la art.245 alin.(2);

f) cererea de recurs nu corespunde cerințelor stabilite la art.244 alin.(2), art.233 alin.(1)

și (2) și art.234 alin.(2) și recurentul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de

Curtea Supremă de Justiție.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

menționează că instanța de apel a pronunțat dispozitivul deciziei la 12

octombrie 2022. Prin intermediul poștei electronice (Vol.III, f.d.81,87), la

19 octombrie 2022 instanța ierarhic inferioară a notificat dispozitivul

deciziei instanței de apel, iar la 8 februarie 2023 -decizia motivată. Astfel,

recursurile depuse de Angela Florea și Instituția Publică „Agenția Servicii

Publice” au fost înaintate cu respectarea prevederilor art. 245 din Codul

administrativ.

judecată al Curții Supreme de Justiție îl declară inadmisibil, din motivele ce

succed.

prezentei cauze de contencios administrativ a emis la 13 august 2021 două

acte judecătorești, încheiere prin care a declarat inadmisibile anumite

pretenții formulate de Angela Florea, conform dispozitivului acesteia citat

supra (Vol.II, f.d.189-194), precum și hotărârea judecătorească, la fel,

enunțată supra (Vol.II, f.d.196,210-228).

împotriva încheierii din 13 august 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani (Vol.II, f.d.201-204,Vol.III, f.d.36-41), aspect ce se deduce din

recursul formulat, însă nu a contestat cu apel hotărârea judecătorească din 13

august 2021, aceasta din urmă fiind contestată doar de I.P. „Agenția Servicii

Publice”.

examinând recursul depus de Angela Florea împotriva încheierii din 13

august 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a dispus în temeiul art.

243 alin.(1) lit.b) din Codul administrativ, citat supra, respingerea recursului.

Chișinău în partea respingerii recursului este irevocabilă, iar Angela Florea

exercitând calea de atac împotriva acesteia-recursul, a formulat un recurs

împotriva unei decizii care nu poate fi contestată cu recurs. Astfel, recursul

este inadmisibil.

a instanței de apel împotriva căreia nu a fost exercitat calea de atac, este

admisă doar în cazul înrăutățirii situației prin decizia instanței de apel și

anume în partea care se referă la înrăutățirea situației.

coroborat cu art. 429 alin.(5) din Codul de procedură civilă, în redacția în

vigoare la data declarării recursului, nu pot fi atacate cu recurs hotărîrile

în a căror privință persoanele indicate la art.430 nu au folosit calea apelului

prevăzută de lege. Persoana care nu a folosit apelul poate ataca cu recurs

decizia instanței de apel prin care i s-a înrăutățit situația, în partea care se

referă la înrăutățirea situației.

exercitat calea de atac apelul împotriva hotărârii din 13 august 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, nu este în drept de a depune recurs

împotriva deciziei instanței de apel din 12 octombrie 2022. Or, prin decizia

enunțată s-a respins apelul declarat de Instituția Publică „Agenția Servicii

Publice” împotriva hotărârii din 13 august 2021 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani (Vol.III, f.d.53-80). De altfel, nu se atestă o înrăutățire a

situației reclamantei/recurente Angela Florea.

Publice”, instanța de recurs îl declară inadmisibil, din motivele expuse infra.

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului depus până la data de 1

septembrie 2023, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate la

art. 246 alin. (2) din Codul administrativ, dar urmează să însușească în

condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de

inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de

recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de

serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat

din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

de Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material

capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile curții de apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond

și invocare ex officio a erorilor de drept.

a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului

în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la

art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea

cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care

trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul

rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea

cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de

recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea

succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise

[Golder împotriva Regatului Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC),

pct.230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui

recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea

statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere

(Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs

pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services

împotriva Franței, pct.45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a

articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor

ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19

februarie 1996, Reports 1996-1, p.141,§39).

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 (a

se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, §31, Seria A, nr.212-A).

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibile recursurile

depuse de Angela Florea și Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”.

administrativ,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibile recursurile depuse de Angela Florea și Instituția

Publică „Agenția Servicii Publice”.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc