3ra-292/24 — anularea actulului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actulului administrativ
- Temei legal
- art. 29 alin. 1 al Legii 1125 din 13.06.2022 privind punerea in aplicare a Codului civil
3ra-292/24 — anularea actulului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
D E C I Z I E
cu privire la admiterea recursului depus de reprezentatul Consiliului
municipal Chișinău și Primarul General al mun. Chișinău – Svetlana
Corcimari,
în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Consiliul municipal Chișinău și Primarul General al mun.
Chișinău împotriva Agenției Servicii Publice, terț Munteanu Valerian,
Dobuleac Larisa și Dobuleac Ion cu privire la anularea actului administrativ,
împotriva deciziei din 20 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 3ra-292/24
NR. PIGD 2-20157225-01-3ra-27032024)
Art. 29 alin. (1) al Legea 1125 din 13.06.2002 privind punerea în aplicare a
Codului civil se referă la imobilele înregistrate la ziua de 01.03.2019, nu și
la cele ridicate ulterior
Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, jud. L. Holevițcaia,
Curtea de Apel Chișinău, jud. V. Negru, E. Palanciuc, I. Dutca
2 aprilie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând recursul depus de reprezentatul Consiliului municipal
Chișinău și Primarul General al mun. Chișinău – Svetlana Corcimari
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Ion Malanciuc, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 14 decembrie 2020, reprezentatul Consiliului municipal Chișinău
și Primarul General al mun. Chișinău – Svetlana Corcimari a depus cerere
de chemare în judecată împotriva Agenției Servicii Publice, terț Valerian
Munteanu, Larisa Dobuleac și Ion Dobuleac cu privire anularea deciziei de
înregistrare a dreptului de superficie asupra terenului cu nr. cadastral
0100118.320 din mun. Chișinău pe numele lui Valerian Munteanu; anularea
deciziei de înregistrare a dreptului de proprietate asupra construcțiilor cu nr.
cadastral 0100118.320.01 și 0100118.320.02, amplasate pe terenul cu nr.
cadastral 0100118.320 din mun. Chișinău, str. Drumul Băcioiului –
proprietate a mun. Chișinău, pe numele lui Valerian Muntean.
În motivarea acțiunii a indicat că, conform informației din Registrul
Bunurilor Imobile prin actul de recepție f/n din 24 august 2020, au fost
recepționate construcțiile cu nr. cadastral 0100118.320.01, 0100118.320.2,
amplasate pe terenul cu nr. cadastral 0100118.320 din mun. Chișinău, str.
Drumul Băcioiului - proprietate a mun. Chișinău, fiind înregistrate cu drept
de proprietate după Valerian Munteanu, care a înstrăinat bunurile imobile
respective dnei Larisa Dobuleac și dlui Ion Dobuleac. Totodată a fost
înregistrat dreptul de superficie asupra terenului cu nr. cadastral
0100118.320 din mun. Chișinău, str. Drumul Băcioiului - proprietate a mun.
Chișinău.
Menționează că, autoritatea publică locală nu a eliberat acte permisive
pentru construcția sau reconstrucția obiectivului menționat, or, în cazul
absenței certificatului de urbanism, autorizației de construire, obiectivul a
fost construit nelegitim, actul de recepție finală fiind ilegal, iar o decizie a
autorității publice locale de atribuire a terenului pentru construire nu a fost
eliberată.
Astfel, consideră înregistrarea din 25 august 2020 a dreptului de
superficie pe numele lui Valerian Munteanu asupra terenului cu nr. cadastral
0100118.320, precum și a dreptului de proprietate asupra construcției
amplasate pe terenul proprietate municipală, ilegale și neîntemeiate,
existența cărora afectează în mod grav dreptul proprietarului de teren de a-și
valorifica bunul conform destinației.
1
Indică că, în corespundere cu art.28 alin. (3), art. 26 alin. (1) și art.31
alin.(1) din Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543 din 25.02.1998,
redacția în vigoare la momentul înregistrărilor efectuate, actele prezentate
pentru înregistrare nu corespund cerințelor în vigoare. În acest sens a fost
înaintată cerere prealabilă cu nr. 03-1 11/6455 din 26 octombrie 2020, prin
care s-a solicitat anularea deciziilor menționate, însă în termenul prevăzut de
lege, aceasta nu a fost examinată.
Cu referire la înregistrarea dreptului de superficie, menționează
reclamanții că, potrivit art.654 Cod civil, Superficie este dreptul real
imobiliar de a poseda și folosi terenul altuia în vederea edificării și
exploatării unei construcții a superficiarului, deasupra și sub acest teren, sau
a exploatării unei construcții existente a superficiarului. Acest drept este
alienabil, se transmite prin succesiune și poate fi obiect al unui contract de
locațiune. Conform art.655 Cod civil: Dreptul de superficie se naște în
temeiul unui act juridic sau al unei dispoziții legale, fiind opozabil terților
din momentul înregistrării în registrul bunurilor imobile.
Învederează că, administrația publică locală nu a transmis terenul
respectiv prin act juridic dlui Valerian Munteanu pentru construirea casei de
locuit, or, potrivit art. art. 500 alin. (1), 501, 581 alin. (1) Cod civil,
proprietarul (Consiliul mun. Chișinău) are drept de posesiune, de folosință și
de dispoziție asupra terenului respectiv. Consiliul mun. Chișinău, ca
proprietar al terenului își exercită atributele dreptului de proprietate conform
destinației acesteia, poate transmite folosința în baza unui contract sau poate
înstrăina acest imobil, respectând rigorile legii. Proprietatea este, în
condițiile legii, inviolabilă. Dreptul de proprietate fiind garantat de art.4 6
alin. 1 din Constituție, art. 501 alin. (2) Cod civil și protejată de art. 1 din
Protocolul nr. 1 al Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a
libertăților fundamentale.
Totodată reclamanții comunică că, reieșind din prevederile art.14,
art.77 alin.(2) din Legea nr.436-XVI din 28.12.2006 privind administrația
publică locală și art. 29 din Legea 1125/2002 privind punerea în aplicare a
Codului civil și din faptul că, terenul cu nr. cadastral 0100118.320 din mun.
Chișinău, str. Drumul Băcioiului, cu suprafața de 0,8935 ha, nu a fost
transmis dlui Valerian Munteanu pentru construirea unei case de locuit,
inclusiv până la 1 martie 2019, acesta nu a dispus de drept de proprietate
asupra construcției, iar dreptul de superficie a fost înregistrat în Registrul
bunurilor imobile cu încălcarea gravă a normelor legale.
Cu referire la înregistrarea dreptului de proprietate a lui Valeria
Munteanu asupra construcțiilor cu nr. cadastral 0100118320.01,
0100118320.02, reclamanții precizează că, conform art. 404 din Legea
nr.1543/1998 cadastrului bunurilor imobile, (1) Pentru înregistrarea bunului
imobil construit și a dreptului de proprietate asupra lui se prezintă
2
documentul ce confirmă dreptul de proprietate sau dreptul de folosință
(superficie, arendă) asupra terenului beneficiarului (investitorului)
construcției și documentele ce confirmă recepția lucrărilor de construcție.
Documentele referitoare la teren nu sânt necesare în cazul în care dreptul
asupra terenului a fost deja înregistrat. Subsecvent anulării deciziei de
înregistrare a dreptului de superficie se constată și nulitatea deciziei prin care
s-a înregistrat dreptul de proprietate asupra construcțiilor.
Totodată, independent de dreptul de superficie înregistrat, reclamanții
consideră decizia de înregistrare primară a construcției și a dreptului de
proprietate, ilegale reieșind din următoarele considerente.
Indică că, potrivit art.13 din Legea nr.721/1996 privind calitatea în
construcții, (1) Lucrările de construcții, precum și de modernizare,
modificare, transformare, consolidare și de reparații se execută numai pe
bază de proiect elaborat de către persoane fizice sau juridice și verificat de
către verificatorii de proiecte atestați. Elaborarea proiectelor se efectuează în
modul stabilit cu respectarea documentelor normative în vigoare, regimului
arhitectural- urbanistic și regimului tehnic, indicate în certificatul de
urbanism eliberat de autoritatea administrației publice locale. (2) Verificarea
și expertizarea proiectelor în ceea ce privește respectarea documentelor
normative referitoare la exigențele esențiale se efectuează de către
verificatorii de proiecte atestați în nume propriu. (3) Se interzice aplicarea
proiectelor și detaliilor de execuție neverificate în condițiile alin. (2). (4)
Verificarea calității execuției construcțiilor este obligatorie și se efectuează
de către investitori prin responsabili tehnici atestați sau agenți economici de
consultanță specializați. (5) Expertizele tehnice ale proiectelor și
construcțiilor se efectuează numai de către experți tehnici în construcții.
Iar norma art.22 din aceeași Lege, stabilește că, investitorii sunt
persoane fizice sau juridice care finanțează și realizează investiții sau
intervenții la construcțiile existente în sensul legii și răspund de îndeplinirea
următoarelor obligații principale referitoare la calitatea construcțiilor: a)
stabilirea nivelului calitativ ce trebuie realizat prin proiectare și execuție pe
baza documentelor normative, precum și a studiilor și cercetărilor efectuate;
b) obținerea certificatului de urbanism, autorizației de construire și avizelor
prevăzute de lege; c) prezentarea proiectelor pentru verificare și înlăturarea
neregulilor depistate în urma verificării; d) asigurarea verificării execuției
corecte a lucrărilor de construcții prin responsabili tehnici atestați sau agenți
economici de consultanță specializați și autorii proiectelor, pe tot parcursul
lucrărilor; e) acționarea în vederea soluționării neconformităților, a
defectelor apărute pe parcursul execuției lucrărilor, precum și a deficiențelor
proiectelor; f) asigurarea recepției lucrărilor de construcții la terminarea
lucrărilor și (sau) la expirarea perioadei de garanție; g) întocmirea cărții
tehnice a construcției și predarea acesteia către proprietar; h) asigurarea
3
expertizării construcțiilor de către experți tehnici atestați în cazurile în care
la aceste construcții se execută lucrările prevăzute la art.19 alin.(2).
Subliniază că, art.28 alin.(1) din Legea nr.163/2010 privind
autorizarea executării lucrărilor de construcție, prevede că, construcțiile
executate în lipsa sau cu încălcarea autorizației de construire/documentației
de proiect, sau în lipsa certificatului constatator care confirmă aplicarea
principiului aprobării tacite se consideră construcții neautorizate.
Potrivit pct.18 din Regulamentul de recepție a construcțiilor și
instalațiilor aferente aprobat prin Hotărârea de Guvern nr.285 din
23.05.1996, obligă comisia de recepție să verifice: 1) respectarea
prevederilor din autorizația de construire, precum și avizele și condițiile de
execuție, impuse de autoritățile competente. Examinarea se va face prin: -
cercetarea vizuală a construcției; - analiza documentelor conținute în Cartea
tehnică a construcției.
Mai notrază că, conform pct.21 din Regulament Comisia de recepție
recomandă amânarea recepției în cazul când: 2) lipsește Cartea tehnică a
construcției sau este incompletă; sau, 7) obiectul a fost construit nelegitim
(fără certificatul de urbanism, fără proiect, fără autorizație de construire). De
asemenea, conform pct.22 din Regulament, Comisia de recepție recomandă
respingerea recepției dacă constată vicii care nu pot fi înlăturate și care, prin
natura lor, împiedică realizarea uneia sau a mai multor exigențe esențiale,
caz în care se impun expertize, reproiectări, refaceri etc., iar conform pct.25,
Președintele comisiei de recepție va prezenta investitorului procesul-verbal
de recepție cu observațiile sau obiecțiile participanților și cu recomandarea
comisiei, cusut, numerotat și sigilat cu sigiliul autorității publice locale; în
conformitate cu prevederile pct.41 din Regulament, Comisia de recepție
finală recomandă respingerea recepției finale în cazul în care nu au fost
respectate una sau mai multe din exigențele esențiale.
Potrivit anexei nr.3 la Hotărârea de Guvern nr.285 din 23.05.1996
procesul-verbal de recepție finală urmează să conțină mențiuni cu referire la
autorizația de construire, care la caz lipsesc, iar registratorul urma să
respingă cererea de înregistrare a dreptului de proprietate, deoarece
conținutul documentelor prezentate nu corespunde cerințelor legislației.
Consideră reclamanții că, se constată cu certitudine faptul că Valerian
Munteanu a ocupat abuziv terenul din str. Drumul Băcioiului pe care a
edificat neautorizat o casă de locuit și o construcție accesorie, care cu
concursul organului cadastral a obținut înregistrarea dreptului de proprietate
asupra construcției neautorizate, astfel, limitând dreptul de proprietate al
mun. Chișinău asupra terenului respectiv.
Reiterează că, potrivit art.35 al Legii nr.835/1996 privind principiile
urbanismului și amenajării teritoriului, gestionarea teritoriului și a
4
localităților reprezintă ansamblul acțiunilor de organizare, conservare și
dezvoltare a acestora, orientate spre realizarea unei stări fizice și funcționale
a cadrului natural și a cadrului construit, care să corespundă necesităților
colectivităților umane, în concordanță cu interesul public și potrivit
prevederilor documentației de urbanism și amenajare a teritoriului aprobate.
Autoritățile administrației publice locale asigură, în condițiile respectării
prevederilor legale, gestionarea tuturor terenurilor și construcțiilor cuprinse
în limitele administrativ-teritoriale stabilite.
Reieșind din cele expuse consideră reclamanții că, deciziile de
înregistrare a dreptului de superficie asupra terenului cu nr. cadastral
0100118.320 din mun. Chișinău, str. Drumul Băcioiului și dreptul de
proprietate a lui Valerian Munteanu asupra construcțiilor amplasate pe
terenul respectiv sunt ilegale și pasibile anulării.
La 19 iulie 2021, reprezentatul Consiliului municipal Chișinău și
Primarul General al mun. Chișinău – Svetlana Corcimari a depus cerere de
chemare în judecată concretizată, solicitând anularea răspunsului nr.11/1 lc-
18/1806 din 26 noiembrie 2020; anularea deciziei Agenției Servicii Publice,
prin care s-a înregistrat la data de 25 august 2020 dreptul de superficie asupra
ternul cu nr. cadastral 0100118.320 din mun. Chișinău, str. Drumul
Băcioiului, proprietate a mun. Chișinău pe numele lui Valerian Munteanu;
anularea deciziei Agenției Servicii Publice, prin care s-a înregistrat la data
de 25 august 2020 dreptul de proprietate asupra construcțiilor cu nr. cadastral
0100118.320.01 și 0100118.320.02, amplasate pe ternul cu nr. cadastral
0100118.320 din mun. Chișinău, str. Drumul Băcioiului - proprietate a mun.
Chișinău pe numele lui Valerian Munteanu.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea 28 decembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Râșcani, acțiunea în contencios administrativ înaintată de Consiliul
municipal Chișinău, Primarul General al municipiului Chișinău împotriva
Agenției Servicii Publice, persoane terțe Valerian Munteanu, Larisa
Dobuleac, Ion Dobuleac privind anularea actelor, s-a admis. S-a anulat actele
administrative individuale defavorabile – decizia Agenției Servicii Publice,
prin care s-a înregistrat la data de 25 august 2020 dreptul de superficie asupra
terenului cu numărul cadastral 0100118.320 din mun. Chișinău, str. Drumul
Băcioiului - proprietate a municipiului Chișinău, pe numele lui Valerian
Munteanu și decizia Agenției Servicii Publice, prin care s-a înregistrat la data
de 25 august 2020 dreptul de proprietate asupra construcțiilor cu numărul
cadastral 0100118.320.01 și 0100118.320.02, amplasate pe terenul cu
numărul cadastral 0100118.320 din mun. Chișinău, str. Drumul Băcioiului -
proprietate a municipiului Chișinău, pe numele lui Munteanu Valerian și
5
decizia adoptată în procedura prealabilă - nr.11/11c-18/1806 din 26
noiembrie 2020.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 3 ianuarie 2023, avocatul Voleanschi Valerii, în interesele apelantei
Dobuleac Larisa a depus apel nemotivat împotriva hotărârii Judecătoriei
Chișinău, sediul Râșcani din 28 decembrie 2022, iar la 2 martie 2023 a depus
cerere de apel motivată solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii
Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 28 decembrie 2022 cu emiterea
unei noi decizii prin care acțiunea înaintată să fie respingere ca neîntemeiată
sau declarată inadmisibilă.
La 10 ianuarie 2023 reprezentatul Agenției Servicii Publice –Veronica
Calistru a depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii Judecătoriei
Chișinău, sediul Râșcani din 28 decembrie 2022 solicitând admiterea
apelului, casarea integrală a hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani
din 28 decembrie 2022 cu emiterea unei decizii de respingere a cererii de
chemare în judecată.
La 25 ianuarie 2023, avocatul Ghenadie Tatarciuc în interesele lui Ion
Dubuleac a depus cerere de apel nemotivat împotriva hotărârii Judecătoriei
Chișinău, sediul Râșcani din 28 decembrie 2022 solicitând admiterea
apelului, casarea hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 28
decembrie 2022.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin încheierea din 23 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a
declarat inadmisibil apelul declarat de IP ”Agenția Servicii Publice”,
împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, din 28 decembrie
2022, emisă în cauza de contencios administrativ la acțiunea înaintată de
Consiliul mun. Chișinău, Primarul General al mun. Chișinău împotriva
Agenției Servicii Publice, persoane terțe Munteanu Valerian, Dobuleac
Larisa, Dobuleac Ion privind anularea actelor, pe motiv că, motivarea
apelului nu a fost depusă în termenul stabilit de art. 232 alin.(2) din Codul
Administrativ.
Prin decizia din 20 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a casat
hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, din 28 decembrie 2022,
emisă în cauza de contencios administrativ la acțiunea înaintată de Consiliul
municipal Chișinău, Primarul General al mun. Chișinău împotriva Agenției
Servicii Publice, persoane terțe Munteanu Valerian, Dobuleac Larisa și
Dobuleac Ion cu privire la anularea actului administrativ. S-a emis o nouă
decizie, prin care: S-a respins acțiunea înaintată de Consiliul municipal
Chișinău, Primarul General al mun. Chișinău împotriva Agenției Servicii
6
Publice, persoane terțe Munteanu Valerian, Dobuleac Larisa și Dobuleac Ion
cu privire la anularea actului administrativ, ca fiind neîntemeiată.
În motivarea soluției, instanța de apel a conchis că prima instanță a
interpretat eronat normele de drept material.
A reținut prevederile art. 3, art. 5, art. 10 alin. (1), art. 14, art. 17, art.
20, art. 189 alin. (1), art. 208 alin. (1), art. 162 alin. (1) și (3), art. 209 alin.
(1) din Codul administrativ, art. 27 , art. 28, art. 29, art. 404 alin. (1) din
Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543 din 25.02.1998 (în redacția în
vigoare la data înregistrării dreptului contestat), pct. 6.6, pct. 24 din
Instrucțiunea cu privire la înregistrarea bunurilor imobile și a drepturilor
asupra lor, art. 439 din Codul civil.
A notat că, raportând normele legale citate supra, la circumstanțele de
fapt ale cauzei, instanța de fond în mod eronat a apreciat că, decizia
contestată de reclamanți, reprezintă un act administrativ, or, prin înscrisurile
cauzei se confirmă că, registratorul Serviciului cadastral teritorial Chișinău
nu a emis o decizie cu privire la cererea lui Valerian Munteanu de înregistrare
a actului de recepție finală din 24 august 2020, dar, a realizat o acțiune de
înregistrare primară a dreptului de proprietate.
A conchis că, decizia registratorului de înregistrare primară a dreptului
de proprietate al lui Valerian Munteanu asupra construcțiilor cu nr.
cadastrale 0100118.320.01 și 0100118.320.02, amplasate pe terenul
proprietate a mun. Chișinău, cu nr. cadastral 0100118.320 din mun.
Chișinău, str. Drumul Băcioiului, fiind înregistrate cu drept de proprietate
după Munteanu Valerian, ultimul înstrăinând bunurile imobile respective,
terților Larisa Dobuleac și Ion Dobuleac, concomitent, fiind înregistrat
dreptul de superficie asupra terenului proprietate a mun. Chișinău, cu nr.
cadastral 0100118.320 din mun. Chișinău, str. Drumul Băcioiului, nu
constituie un act administrativ individual, așa cum acesta este reglementat de
normele art. 10 și 11 din Codul administrativ, dar reprezintă un act real,
manifestat sub forma unei acțiuni întreprinse de registrator de înregistrare a
dreptului de proprietate asupra unei construcții.
Completul Curții de Apel Chișinău a apreciat că, decizia privind
înregistrarea dreptului de proprietate asupra construcțiilor cu nr. cadastrale
0100118.320.01 și 0100118.320.02, amplasate pe terenul proprietate a mun.
Chișinău, cu nr. cadastral 0100118.320 din mun. Chișinău, str. Drumul
Băcioiului, nu poate fi anulată pe calea acțiunii în contestare, așa cum,
radierea dreptului de proprietate din Registrul bunurilor imobile, în situația
descrisă de reclamanți, poate avea loc doar prin formularea acțiunii în
rectificare, care se judecă în procedură civilă.
Subsecvent, a reținut instanța de apel ca fiind în contradicție concluzia
instanței de fond cu situația de fapt din speță, precum că, la înregistrarea
7
dreptului de proprietate asupra construcțiilor, și a dreptului de superficie,
registratorul nu a luat în considerare faptul că, dreptul de proprietate asupra
terenului aparține autorității publice locale, or, prin actele anexate la dosarul
administrativ se confirmă că, cererea de înregistrare a dreptului de
proprietate asupra terenului a fost depusă la data de 7 iulie 2020, iar cererea
de înregistrare a actului de recepție finală, și de înregistrare a superficiei au
fost depuse la data de 25 august 2020, situație ce atestă că proprietarul
terenului cunoștea despre cererea de înregistrare a dreptului de proprietate
asupra construcțiilor edificate de către Valerian Munteanu.
A notat că, corespunzător, fiind constatat că, pretențiile reclamanților
urmează a fi soluționate în cadrul acțiunii în rectificare, Completul a conchis
asupra netemeiniciei soluției fondului și, în consecință, asupra netemeiniciei
acțiunii depuse de Consiliul mun. Chișinău și Primarul General al mun.
Chișinău, iar acțiunea depusă urmând a fi respinsă ca neîntemeiată.
A precizat că, în situația în care Statul, prin intermediul organelor sale
abilitate, a admis circuitul civil al bunurilor imobile edificate de către Valerian
Munteanu, acestuia din urmă nu-i poate fi opusă lipsa unei diligențe, și după
caz, transferul dreptului de proprietate asupra construcțiilor, care urmează a fi
exercitat în mod perpetuu și absolut.
Instanța de apel a remarcat că, este evident că, Valerian Munteanu, în
mod liber, a avut permisiunea și dreptul asupra construcțiilor cu nr. cadastral
0100118.320.01 și 0100118.320.02, amplasate pe terenul proprietate a mun.
Chișinău, cu nr. cadastral 0100118.320 din mun. Chișinău, str. Drumul
Băcioiului, acestea fiind ulterior înstrăinate Larisei Dobuleac și lui Ion
Dobuleac, fiind instituite garanții în lumina jurisprudenței Curții Europene
pentru Drepturile Omului la proprietate, dar, și la speranța legitimă de a
dispune de toate elementele dreptului de proprietate, inclusiv dreptul la
înregistrarea bunului în modul stabilit de lege și dreptul de înstrăinare a
imobilului.
De asemenea, completul nu a putut accepta observațiile cu privire la
imposibilitatea edificării unei construcții pe teren proprietate municipală și
înregistrării dreptului de proprietate asupra imobilului construit, or, în speța
cauzei o asemenea soluție ar fi contrară Convenției Europene pentru Drepturile
Omului și implicit art.1 Protocolul 1 din Convenție, ce asigură titularului de
drepturi respectul asupra bunurilor sale în formele prevăzute de Lege,
nesocotirea unor asemenea reglementări cu forță juridică superioară fiind
echivalentă cu expropriere, incompatibilă cu dreptul la respectarea bunurilor,
fapt ce este inadmisibil.
Cu referire la concluzia primei instanțe, potrivit căreia, înregistrarea
superficiei legale de către terțul Valerian Munteanu la data de 25.08.2020,
asupra lotului de pământ cu suprafața de 0,08935 ha, ce constituie 37% din
terenul amplasat în sect. Botanica, str. Drumul Băcioiului și a dreptului de
8
proprietate asupra construcțiilor cu nr. cadastral 010011832001 și
010011832002, amplasate pe terenul cu nr. cadastral 0100118320, a încălcat
dreptul proprietarului terenului de posesie și folosință, precum și dreptul de
a-și valorifica bunul conform destinației, colegiul a apreciat-o ca fiind
neîntemeiată și incorectă, și în acest sens a precizat că, reieșind din
prevederile legale statuate la art. 654 Cod civil, superficia este dreptul real
imobiliar de a poseda și folosi terenul altuia, în vederea edificării și
exploatării unei construcții existente a superficiarului. Acest drept este
alienabil, se transmite prin succesiune și poate fi obiect al unui contract de
locațiune.
Totodată, reținând art. 29 din Legea nr. 11/25, prevede că, (1) prin
efectul Legii nr. 133/2018 din 01.03.2019, a menționat că, Munteanu
Valerian, fiind înregistrat în Registrul bunurilor imobile la capitolul B în
calitate de proprietar al construcțiilor și proprietar al bunului imobil
înregistrat separat la Capitolul C al Registrului bunurilor imobile, a dispus
de dreptul său de înregistrare a superficiei legale în baza reglementărilor
statuate în Codul civil, în redacția în vigoare din 01.03.2019.
De asemenea reiterând prevederile art. 29 alin. (5) din Legea nr. 11/25,
prevede că, (1) prin efectul Legii nr. 133/2018 din 01.03.2019, art. 408
(alin(9) din legea cadastrului bunurilor imobile, pct. 13643 din Instrucțiunea
cu privire la înregistrarea bunurilor imobile și a drepturilor asupra lor,
aprobat prin Ordinul Agenției Relații Funciare și Cadastru din 22 mai 2005,
a reținut că, dreptul de proprietate asupra terenului cu suprafața de 0,08935
ha, ce constituie 37% din terenul amplasat în sect. Botanica, str. Drumul
Băcioiului a fost obținut de către Valerian Munteanu în mod legal, precum
și dreptul de proprietate asupra construcțiilor cu nr. cadastral 010011832001
și 010011832002, amplasate pe terenul cu nr. cadastral 0100118320, acestea
fiind înstrăinate ulterior lui Ion Dobuleac și Larisei Dobuleac, Valerian
Munteanu înregistrând dreptul de superficie pe acest teren, ne fiind stabilită
existența a careva impedimente ce ar putea afecta speranța legitimă a
acestuia din urmă la dobândirea dreptului de proprietate asupra imobilului
construit.
Mai mult, reieșind din comportamentul autorităților, completul nu a
putut concluziona o altă opinie decât faptul că, asemenea justificări nu au
fost previzibile și cuantificabile pentru Valerian Munteanu, or, aceasta
executând lucrări de construcție și investind resurse financiare iminente, a
avut speranța legitimă la dobândirea dreptului de proprietate asupra
construcțiilor ridicate, și respectiv posibilitatea de a le vinde ulterior terților
Dobuleac Larisa și Dobuleac Ion, iar lipsa unor asemenea previzibilități și
operarea unui refuz în înregistrarea dreptului de proprietate asupra
construcțiilor și a dreptului de superficie, pentru aceste temeiuri nu poate fi
altfel evaluat decât ca o încălcare a art.1 Protocolul 1 din Convenția
Europeană pentru Drepturile Omului, astfel încât actul administrativ
9
contravine actului internațional, parte a sistemului de drept al Republicii
Moldova.
Instanța de apel a susținut că, în situația în care, construcțiile ridicate
de către Valerian Munteanu, pe lotul de teren situat în sect. Botanica, str.
Drumul Băcioiului, și anume construcțiile cu nr. cadastral 010011832001 și
010011832002, au fost admise în circuitul civil, fără careva limitări, ultimul
nu putea fi îngrădit la exercitarea dreptului său de proprietate și implicit în
dreptul său la valorificarea atributelor proprietății, fiind liber în a decide
modul de utilizare a bunului în lipsa oricăror interdicții, inclusiv la
înstrăinarea bunurilor ce-i aparțin în folosul lui Ion Dobuleac și Larisa
Dobuleac.
În concluzie, instanța de apel a menționat că, respectarea actelor emise
reprezintă o obligație fundamentală într-un stat de drept, iar orice acțiune a
autorităților publice trebuie să fie subsumată acestui obiectiv.
Corespunzător, a conchis că, deciziei Agenției Servicii Publice, prin
care s-a înregistrat la data de 25 august 2020 dreptul de superficie asupra
ternul cu nr. cadastral 0100118.320 din mun. Chișinău, str. Drumul
Băcioiului, proprietate a mun. Chișinău pe numele lui Munteanu Valerian și
decizia Agenției Servicii Publice, prin care s-a înregistrat la data de 25 august
2020 dreptul de proprietate asupra construcțiilor cu nr. cadastral
0100118.320.01 și 0100118.320.02, amplasate pe ternul cu nr. cadastral
0100118.320 din mun. Chișinău, str. Drumul Băcioiului - proprietate a mun.
Chișinău pe numele lui Munteanu Valerian, corespund legislației în vigoare,
inclusiv garanțiilor date de Convenția Europeană pentru Drepturile Omului
(art.1 Protocolul nr.1 la Convenția Europeană pentru Drepturile Omului și
art.6 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului), și prin urmare
urmează a fi menținute, ne fiind stabilite în cadrul cercetării judecătorești
careva temeiuri legale de anulare a acestora.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 19 februarie 2024 și 20 februarie 2024, reprezentatul Consiliului
municipal Chișinău și Primarul General al mun. Chișinău – Svetlana
Corcimari, a depus recurs împotriva decizie Curții de Apel Chișinău din 20
decembrie 2023, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a decizie
Curții de Apel Chișinău din 20 decembrie 2023 și adoptarea unei noi decizii
privind admiterea cererii de chemare în judecată și menținerea hotărârii
Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 28 decembrie 2022.
ARGUMENTELE RECURSULUI
În motivarea recursului, a indicat că, consideră decizia Curții de Apel
Chișinău, neîntemeiată și ilegală.
10
Menționează că, instanța de apel a decis doar în baza argumentelor
prezentate de pârât (intimat) și nu a luat în considerare probele și
argumentele prezentate de reprezentatul Primarului general al municipiului
Chișinău și Consiliului municipal Chișinău.
Notează că, determinarea incorectă a obiectului probațiunii poate fi
condiționată de faptul că instanța atribuie importantă juridică
circumstanțelor care nu au nici o valoare pentru soluționarea corectă a
pricinii și, viceversa, când instanța nu pune în discuție circumstanțele
importante pentru soluționarea justă a pricinii.
Comunică că la examinarea pricinii date instanța de judecată nu a
determinat circumstanțele reale, a dat o calificare greșită raportului material
litigios, greșit a soluționat conflictul dintre normele cuprinse în diferite acte
normative și respectiv greșit a interpretat legea și analogia ei.
Astfel că instanța nu a cercetat pe deplin argumentele prezentate de
reprezentantul Primarului General al mun. Chișinău și a Consiliului mun.
Chișinău. a apreciat vădit nerezonabilă probele, emițând o hotărâre arbitrată.
În speță, conform informației din Registrul Bunurilor Imobile în baza
cererii din 25 august 2020 au fost înregistrate cu drept de proprietate după
Valerian Munteanu construcțiile cu nr. cadastral 0100118.320.01,
0100118.320.02, amplasate pe ternul cu nr. cadastral 0100118.320 din
municipiul Chișinău, str. Drumul Băcioiului - proprietate a municipiului
Chișinău în temeiul actului de recepție f/n din 24 august 2020, inclusiv a fost
înregistrat dreptul de superficie asupra terenului cu nr. cadastral
0100118.320 din municipiul Chișinău, str. Drumul Băcioiului - proprietate a
municipiului Chișinău pe numele lui Valerian Munteanu, care a înstrăinat
bunurile imobile respective lui Larisa Dobuleac și Ion Dobuleac prin
contractul de vânzare- cumpărare din 26 septembrie 2020.
Menționează că autoritatea publică locală nu a eliberat acte permisive
pentru construcția sau reconstrucția obiectivului menționat, or în cazul
absentei certificatului de urbanism, autorizației de construire, obiectivul a
fost construit și recepționată lucrarea cadastrală nelegitim, iar o decizie a
autorității publice locale de atribuire a terenului pentru construire nu a fost
eliberată.
Totodată, consideră înregistrarea din 25 august 2020 a dreptului de
superficie pe numele lui Valerian Munteanu asupra terenului cu nr. cadastral
0100118.320, precum și a dreptului de proprietate asupra construcției
amplasate pe terenul proprietate municipală, ilegale și neîntemeiate,
existența cărora afectează în mod grav dreptul proprietarului de teren de a-și
valorifica bunul conform destinației, ceea ce a fost ignorat de către instanța
de apel.
11
A reținut că potrivit prevederile art. 10, art. 4 din Legea nr. 523/1999
cu privire la proprietatea publică a unităților administrativ- teritoriale, art. 9
alin. (1) in Legea privind administrarea și deetatizarea proprietății publice,
art. 14 alin. (2) lit. b) art. 1, art. 29, alin. (1) din Legea nr. 436/ 2006 privind
administrația publică locală, art. 14 din Legea 136/2016 privind statutul
municipiului Chișinău, pct. 27 din Regulamentul privind gestionarea
resurselor funciare municipale, aprobat prin decizia Consiliului municipal
Chișinău nr. 3/23 din 2 aprilie 2013, art. 15 alin. (1) din Legea nr. 136 din
17.06.2016 privind statutul municipiului Chișinău, Primarul general al
municipiului Chișinău este împuternicit să administreze, să gestioneze
resursele funciare municipale și să întreprindă acțiunile care se impun în
vederea protejării patrimoniului municipal, împuternicirile de rigoare sunt
acordate prin legislație și prin decizia Consiliului municipal Chișinău.
Totodată, menționează că cererea prealabilă a fost depusă cu
respectarea termenului prevăzut de lege, or potrivit art. 165, alin. (2) Cod
Administrativ, Dacă informația cu privire la exercitarea căilor de atac nu se
conține în actul administrativ individual sau este indicată incorect, cererea
prealabilă poate fi depusă în termen de un an de la comunicarea sau
notificarea actului administrativ ori a respingerii petiției.
În concluzie, indică că cererea de chemare în judecată întrunește toate
condițiile de admisibilitate a acțiunii în contencios administrativ, iar în cazul
în care instanța ar fi determinat lipsa competenței de examinare urma să
trimită cauza pentru distribuire conform competenței.
De asemenea indică că, potrivit art. 5, art. 10 alin. (1), art. 119 alin (2),
art. 14, art. 189 alin. (1) art. 17, art. 20, art. 206 alin (1) din Codul
administrativ, prin înscrisurile/înregistrările efectuate în Registrul bunurilor
imobile Agenția Servicii Publice a realizat o activitate administrativă.
Subliniază că, potrivit art. 2 din legea 1543/1998, registrator este
persoană cu funcții de răspundere, care este în drept să examineze
documentele ce confirmă drepturile și să decidă asupra înregistrării
drepturilor asupra bunurilor imobile în modul stabilit. Iar art. 12 alin. (8) lit.
b) prevede că, registratorul din cadrul organului cadastral teritorial are
următoarele atribuții: b) decide, în modul stabilit, asupra efectuării sau
modificării înscrierii în registrul bunurilor imobile ori refuză efectuarea sau
modificarea înscrierii respective. Iar art. 26 alin. (6) stabilește că
înregistrarea drepturilor include: d) emiterea deciziei asupra înregistrării
dreptului sau nesatisfacerii cererii de înregistrare a drepturilor; f) efectuarea
înscrierii în registrul bunurilor imobile.
Din aceste considerente, Agenția Servicii publice a desfășurat o
activitate administrativă în sensul art. 5 Cod administrativ, rezultatul căreia
este contestat de către reclamanți conform art. 17, 20 din Codul
administrativ, iar îngrădirea acestui drept reprezintă o încălcare a dreptului
12
de a avea acces liber la justiție și satisfacție a drepturilor și intereselor
legitime din partea instanțelor de judecată.
Mai menționează că potrivit art. 20 din Constituția Republicii
Moldova, Orice persoană are dreptul la satisfacție efectivă din partea
instanțelor judecătorești competente împotriva actelor care violează
drepturile, libertățile și interesele sale legitime. Nici o lege nu poate îngrădi
accesul la justiție.
Concomitent, potrivit art. 5 alin. (1) din Codul de procedură civilă,
orice persoană interesată este în drept să se adreseze în instanță
judecătorească, în modul stabilit de lege, pentru a-și apăra drepturile
încălcate sau contestate, libertățile și interesele legitime.
Cu referire la înregistrarea ilegală a dreptului de superficie asupra
terenului cu nr. cadastral 0100118.320, menționează că, potrivit art. 654 Cod
Civil, superficie este dreptul real imobiliar de a poseda și folosi terenul altuia
în vederea edificării și exploatării unei construcții a superficiarului, deasupra
și sub acest teren, sau a exploatării unei construcții existente a
superficiarului. Acest drept este alienabil, se transmite prin succesiune și
poate fi obiect al unui contract de locațiune. Conform art. 655 Cod Civil,
dreptul de superficie se naște în temeiul unui act juridic sau al unei dispoziții
legale, fiind opozabil terților din momentul înregistrării în registrul bunurilor
imobile.
Subliniază că, administrația publică locală nu a transmis terenul
respectiv prin act juridic lui Valerian Munteanu pentru construirea casei de
locuit. Consiliul municipal Chișinău, ca proprietar al terenului își exercită
atributele dreptului de proprietate conform destinației acesteia, poate
transmite folosința în baza unui contract sau poate înstrăina acest imobil,
respectând rigorile legii, or potrivit art. 77 din Legea nr. 436/2006 privind
administrația publică locală, actele juridice de administrare și de dispoziție
privind bunurile proprietate publică a unității administrativ-teritoriale se
încheie cu persoanele fizice și persoanele juridice de drept privat prin licitație
publică, organizată în condițiile legii, cu excepția cazurilor stabilite expres
prin lege.
A doua modalitate de constituire a dreptului de superficie este
dispoziția legală, procedură care este reglementată de art. 29 din Legea
1125/2002 privind punerea în aplicare a Codului Civil, potrivit căruia, prin
efectul Legii nr. 133/2018, din 1 martie 2019, se instituie drept de superficie
asupra terenului care aparține statului sau unităților administrativ-teritoriale
(indiferent că face parte din domeniul public sau privat) în folosul
proprietarului bunului imobil înregistrat separat în capitolul B (cu excepția
construcțiilor provizorii) și al proprietarului bunului imobil înregistrat
separat în capitolul C al registrului bunurilor imobile dacă proprietarul
bunului imobil respectiv, la data de 1 martie 2019, se află în una dintre
13
următoarele situații: are un drept de locațiune asupra terenului cu drept de
construire; are un drept de concesiune asupra terenului; are un drept de
folosință asupra terenului pe baza parteneriatului public-privat; are un drept
de posesie sau folosință asupra terenului, altul decât cele prevăzute la lit. a)-
c); nu are niciun drept asupra terenului.
Prin urmare registratorul a calificat greșit dreptul de superficie al lui
Valerian Munteanu, or acesta nu întrunește condițiile prevăzute de Codul
Civil pentru înregistrarea superficiei: nu dispune de un act juridic de
transmitere a dreptului de superficie și nici nu a dobândit dreptul de
superficie prin efectul legii, or până la 1 martie 2019 și până la momentul
înregistrării dreptului de superficie acesta nu a dispus de drept de proprietate
asupra construcției, condiție esențială ce rezultă din norma menționată supra.
Astfel, reieșind din normele menționate și din faptul că terenul cu nr.
cadastral 0100118.320 din municipiul Chișinău, str. Drumul Băcioiului, cu
suprafața de 0,8935 ha nu a fost transmis lui Munteanu Valerian pentru
construirea unei case de locuit, inclusiv până la 1 martie 2019 și nici până la
data de 25 august 2020, momentul înregistrării dreptului de superficie acesta
nu a dispus de drept de proprietate asupra construcției, dreptul de superficie
a fost înregistrat în Registrul bunurilor imobile cu încălcarea gravă a
normelor legale.
Mai mult ca atât, menționează că potrivit alin. (3) al art. 29 din Legea
1125/2002 stabilește că în cazul prevăzut la alin. (1) lit. e), dreptul de
superficie se instituie doar asupra părții terenului necesare pentru deservirea
bunului imobil înregistrat separat în capitolul B. Dimensiunile concrete ale
părților de teren se stabilesc de către proprietarul terenului, la cererea
superficiarului sau la inițiativa proprietarului.
Atrage atenția că, Consiliul municipal Chișinău nu a adoptat nici o
decizie cu privire la indicarea părții din teren asupra căreia se instituie
superficia legală asupra terenului proprietate municipală, iar potrivit pct. 12
din Regulament privind raporturile juridice de superficie și locațiune care au
ca obiect terenuri municipale, aprobat prin decizia Consiliului municipal nr.
11/13 din 16.07.2020, în cazul prevăzut la art. 29, alin. (1) lit. e) din Legea
nr. 1125/2002, dreptul de superficie se instituie doar asupra părții terenului
necesare pentru deservirea bunului imobil înregistrat separat în capitolul B.
Dimensiunile concrete ale părților de teren se stabilesc prin decizia
Consiliului municipal Chișinău.
Cu referire la înregistrarea dreptului de proprietate a lui Munteanu
Valerian asupra construcțiilor cu numărul cadastral 0100118320.01,
0100118320.02, menționează două aspecte: Registratorul a încălcat
prevederile art. 404 din Lege nr. 1543/1998 cadastrului bunurilor imobile
potrivit căruia, pentru înregistrarea bunului imobil construit și a dreptului de
proprietate asupra lui se prezintă documentul ce confirmă dreptul de
14
proprietate sau dreptul de folosință (superficie, arendă) asupra terenului
beneficiarului (investitorului) construcției și documentele ce confirmă
recepția lucrărilor de construcție. Documentele referitoare la teren nu sânt
necesare în cazul în care dreptul asupra terenului a fost deja înregistrat.
La caz, Munteanu Valerian nu dispunea de drepturi asupra terenului la
momentul solicitării înregistrării dreptului de proprietate asupra construcției.
Prin urmare cererea de înregistrare urma să fie respinsă.
Al doilea aspect, actul de recepție din 24 august 2020, prezentat pentru
înregistrarea dreptului de proprietate asupra construcțiilor nu corespunde
normelor legale aplicabile.
Art. 28 alin. (1) din Legea nr. 163/2010 privind autorizarea executării
lucrărilor de construcție, prevede că construcțiile executate în lipsa sau cu
încălcarea autorizației de construire/documentației de proiect, sau în lipsa
certificatului constatator care confirmă aplicarea principiului aprobării tacite
se consideră construcții neautorizate.
Potrivit anexei nr. 2 la Hotărârea de Guvern nr. 285 din 23.05.1996
(notă indicată în actul de recepție din 24 august 2020) procesul-verbal de
recepție finală urmează să conțină mențiuni cu referire la autorizația de
construire, care la caz lipsesc, iar registratorul urma să respingă cererea de
înregistrare a dreptului de proprietate, deoarece conținutul documentelor
prezentate nu corespunde cerințelor legislației.
La caz, autoritatea publică locală nu a eliberat autorizație de construire
pentru bunul imobil recepționat și înregistrat, fapt ce implică întocmirea
actului de recepție finală contrar normelor menționate și prin urmare
ilegalitatea deciziei de înregistrare a bunului imobil în baza acestui act.
Conform art. 28 din Legea nr. 1543/1998 cadastrului bunurilor
imobile, redacția în vigoare la momentul înregistrărilor efectuate,
înregistrarea dreptului asupra bunului imobil se face în temeiul următoarelor
documente: g) alte documente privind nașterea sau transmiterea drepturilor
asupra bunurilor imobile, eliberate conform legislației în vigoare la data
nașterii sau transmiterii acestor drepturi. Registratorul, în limitele prevăzute
de prezenta lege, verifică puterea juridică a documentelor ce confirmă
drepturile, prezentate pentru înregistrare. În baza art. 29, documentele
prezentate pentru înregistrarea drepturilor trebuie să corespundă exigențelor
prezentei legi și ale altor acte normative. Documentele prezentate pentru
înregistrarea drepturilor trebuie să identifice bunul imobil (să conțină
descrierea lui) sau dreptul intabulat asupra căruia se cere a face înscrierea, să
indice dreptul ce urmează a fi înscris sau radiat, să conțină numele părților,
semnăturile de rigoare, iar în cazurile stabilite de lege, să fie autentificate
notarial.
15
Potrivit pct. 432 din Regulamentul, aprobat prin Hotărârea de Guvern
nr. 285 din 23.05.1996, la recepție sânt obligați să participe proiectantul,
dirigintele de șantier și responsabilul tehnic, fiecare dintre ei va primi câte
un exemplar al actului de recepție. Investitorul poate invita la lucrările de
recepție alte persoane.
Prin urmare, actul de recepție finală care a servit temei de înregistrare
a dreptului de proprietate nu conține numele, prenumele și semnătura
proiectantului și dirigintele de șantier, ceea ce contravine normei menționate
supra. Pe ștampila aplicată la numele lui Beșliu Ion este indicat - diriginte
lucrări specializate, respectiv acesta nu dispune de calificarea necesară. Lista
proiectanților, diriginților de șantier atestați este publică.
Respectiv, la prezentarea actului de recepție, care contravine,
modelului aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 285 din 23.05.1996 și
normelor menționate-supra, registratorul urma să respingă cererea de
înregistrare a dreptului de proprietate asupra construcțiilor.
Potrivit art. 26 Legea nr. 1543/1998 cadastrului bunurilor imobile,
înregistrarea drepturilor se efectuează la cererea titularilor de drepturi, cu
excepția cazurilor prevăzute de prezenta lege. Înregistrarea drepturilor
include: d) emiterea deciziei asupra înregistrării dreptului sau nesatisfacerii
cererii de înregistrare a drepturilor. În corespundere cu art. 31, cererea se
respinge dacă: lipsesc documentele pentru înregistrare; documentele
prezentate nu corespund cerințelor stabilite de legislație. Totodată, potrivit
art. 33, înregistrarea drepturilor în baza titlurilor de autentificare a dreptului
deținătorului de teren nu poate fi refuzată. Înregistrarea drepturilor în baza
altor documente poate fi refuzată numai dacă: solicitantul nu a îndeplinit în
termen cerințele stabilite la art. 32 alin.(4); forma și/sau conținutul
documentelor prezentate nu corespund cerințelor legislației; lipsesc
documentele pentru înregistrare; s-a constatat neautenticitatea documentelor
prezentate.
Conform pct. 24 din Instrucțiunea ARFC nr. 112 din 22.06.2005,
Registratorul verifică existența documentelor necesare pentru înregistrare și
corespunderea lor cerințelor prevăzute de art. 29 al Legii cadastrului
bunurilor imobile nr. 1543-XIII din 25 februarie 1998. Conform pct. 27, când
documentele prezentate nu corespund cerințelor stabilite de legislație este
temei pentru respingerea cererii de înregistrare. Iar conform pct.4 din
Instrucțiunea, prevederile prezentei Instrucțiuni sunt obligatorii pentru toți
colaboratorii oficiilor cadastrale, activitatea cărora este legată de primirea,
examinarea și pregătirea documentelor pentru înregistrare, înregistrarea
bunurilor imobile și a drepturilor patrimoniale asupra lor în Registrul
bunurilor imobile, precum și pentru solicitanții serviciilor de înregistrare.
Prin urmare, actele prezentate pentru înregistrare nu corespund
cerințelor în vigoare, iar procedura a fost ignorată de către registrator.
16
Constată cu certitudine faptul că Munteanu Valerian a ocupat abuziv
terenul din str. Drumul Băcioiului pe care a edificat neautorizat o casă de
locuit și o construcție accesorie, care cu concursul organului cadastral a
obținut înregistrarea dreptului de proprietate asupra construcției
neautorizate, astfel limitând dreptul de proprietate al municipiului Chișinău
asupra terenului respectiv.
Nu în ultimul rând menționează că Agenția Servicii Publice a
recunoscut de fapt ilegalitatea activității administrative desfășurate, iar
concluziile care se regăsesc în încheierea cu privire la investigarea acțiunilor
angajaților ASP aprobată la data de 27 noiembrie 2020, urmează să fie
reținute de către instanța de judecată la temeinicia cererii de chemare în
judecată.
Activitatea administrativă ilegală desfășurată de către Agenția Servicii
Publice aduce prejudicii considerabile patrimoniului municipal.
Scopul primordial al instituției contenciosului administrativ presupune
contracararea abuzurilor și exceselor de putere ale autorităților publice,
apărarea drepturilor persoanei în spiritul legii, ordonarea activității
autorităților publice, asigurarea ordinii de drept, ceea ce urmează să fie
realizat de către instanțele de judecată.
Atrage atenția asupra faptului că altă modalitate de apărare a dreptului
decât contestarea deciziei registratorului nu este.
Având în vedere cele menționate, deciziile de înregistrare a dreptului
de superficie asupra terenului cu nr. cadastral 0100118.320 din municipiul
Chișinău, str. Drumul Băcioiului și dreptul de proprietate a lui Valerian
Munteanu asupra construcțiilor amplasate pe terenul respectiv sunt ilegale și
pasibile anulării din considerentele menționate supra.
Consideră că ilegalitatea activității administrative contestate, fiind
corect constatată prin hotărârea instanței de fond determină soluția instanței
de apel de a fi neîntemeiată, fiind susceptibilă de a fi casată, astfel încât
argumentele indicate în decizia instanței de apel nu sunt capabile de a
răsturna concluziile oferite de către instanța de fond prin hotărâre și
argumentele menționate supra.
La 1 aprilie 2024, reprezentatul Consiliului municipal Chișinău și
Primarul General al mun. Chișinău – Svetlana Corcimari a depus supliment
la recurs.
POZIȚIA INTIMATULUI ȘI A TERȚILOR
Prin referința depusă la 15 aprilie 2024, reprezentatul intimatului
Agenția Servicii Publice (în prezent IP Cadastrul Bunurilor Imobile) a
solicitat respingerea recursului.
17
Prin referința depusă la 7 iunie 2024 avocatul Voleanschi Valerii, în
interesele lui Dobuleac Larisa a solicitat respingerea recursului și menținerea
deciziei Curții de Apel Chișinău din 20 decembrie 2023.
Prin referința depusă la 7 iunie 2024 Dobuleac Ion și reprezentatul
acestuia avocatul Angela Colțov au solicitat respingerea ca fiind inadmisibil
a recursului declarat de Consiliul municipiului Chișinău.
Prin referința depusă la 23 iunie 2024 avocatul Vladislav Roșca, în
interesele lui Valerian Munteanu a solicitat respingerea recursului și
menținerea deciziei Curții de Apel Chișinău din 20 decembrie 2023.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Legea pentru modificarea unor acte normative (aspecte de procedură
privind activitatea instanțelor judecătorești) nr. 224 din 31.07.2024 (în
vigoare 16.08.2024), art. 13 din Legea cu privire la Curtea Supremă de
Justiție nr. 64 din 30.03.2023 (în vigoare 06.04.2023), s-a completat cu
alineatul (51 ) cu următorul cuprins:
”Până la începerea activității Curții Supreme de Justiție în noua componență,
președintele Curții formează completele de judecată. Curtea Supremă de Justiție va
examina în complete de 3 judecători cererile de recurs, cererile de recurs în anulare și
cererile de revizuire, care au fost inițial repartizate spre examinare completelor din 5
judecători. Acestea vor fi examinate de completul de judecători din care face parte
judecătorul raportor.”
Respectiv, ținând cont de modificările operate, prezentul recurs va fi
examinat, în completul de 3 judecători, format prin dispoziția Președintelui
interimar al Curții Supreme de Justiție nr. 214 din 20 decembrie 2024.
Art.244 alin.(1) din Codul administrativ:
”Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel
pot fi contestate cu recurs”.
Art. 245 din Codul administrativ:
„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la
pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.".
Art. 193 alin. (3) și (31) din Codul administrativ stabilește:
”(3) Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și
cererile de recurs în complete din 3 judecători.
(31) În scopul uniformizării practicii judecătorești, completul din 3 judecători poate
decide, prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat de un complet
din 5 judecători, iar completul din 5 judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul
considerat admisibil să fie examinat de un complet din 9 judecători.”
Art. 194 alin.(2) din Codul administrativ prevede:
”în procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate
se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a
dreptului material”.
18
Dispozițiile art. 22 alin. (1) coroborat cu art. 219 alin. (1) din Codul
administrativ, stipulează că:
”Instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza
tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile
de solicitare a probelor înaintate de participanți”.
Art. 247 din Codul administrativ prevede:
„Recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea
participanților la proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat art.2451
alin.(1) lit. b) și d). Completul poate decide și în alte cazuri invitarea participanților în
ședință pentru a se pronunța cu privire la recursul considerat admisibil.”.
Art. 248 alin.(1) lit. b) din Codul administrativ reglementează
că:
”În urma examinării recursului, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre
următoarele decizii: admite recursul, casează integral sau parțial hotărârea și/sau decizia
și adoptă o nouă decizie”.
Art. 10 alin. (1) din Codul administrativ:
„Actul administrativ individual este orice dispoziție, decizie sau altă măsură
oficială întreprinsă de autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în
domeniul dreptului public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea,
modificarea sau stingerea raporturilor juridice de drept public.”
Art. 20 din Codul administrativ:
„Dacă printr-o activitate administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate
stabilită prin lege, acest drept poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios
administrativ, cu privire la care decid instanțele de judecată competente pentru
examinarea procedurii de contencios administrativ, conform prezentului cod.”
Art. 500 alin. (1) din Codul civil:
„Proprietarul are drept de posesiune, de folosință și de dispoziție asupra bunului.”
Art. 10 din Legea cu privire la proprietatea publică a unităților
administrativ teritoriale nr. 523 din 16.07.1999:
„În Republica Moldova, dreptul de proprietate publică a unităților administrativ-
teritoriale este recunoscut și apărat de lege.
Statul garantează condiții juridice pentru exercitarea dreptului de proprietate
publică a unităților administrativ-teritoriale egale condițiilor juridice de exercitare a
dreptului la orice altă formă de proprietate.
Nimeni nu are dreptul să retragă în mod forțat patrimoniul proprietarului public, cu
excepția cazurilor prevăzute de legislația în vigoare, precum și să ceară comasarea
bunurilor acestuia cu bunurile altui proprietar.
Proprietarul public este în drept să dispună de bunurile proprii după cum crede de
cuviință, fără a încălca legislația.”
Art. 9 alin. (1) din Legea cu privire la administrarea și
deetatizarea proprietății publice nr. 121 din 4.05.2007
19
„Împuternicirile de proprietar al patrimoniului unității administrativ-teritoriale sînt
exercitate de consiliul local în numele unității administrativ-teritoriale.”
Art. 77 alin. (2) din Legea nr.436 din 28.12.2006 privind
administrația publică locală:
„Actele juridice de administrare și de dispoziție privind bunurile proprietate publică
a unității administrativ-teritoriale se încheie cu persoanele fizice și persoanele juridice de
drept privat prin licitație publică, organizată în condițiile legii, cu excepția cazurilor
stabilite expres prin lege.”
Art. 26 alin.(1) și alin. (6) din Legea cadastrului bunurilor
imobile nr.1543 din 25.02.1998 (în redacția legii în vigoare la momentul
efectuării înregistrărilor):
„Înregistrarea drepturilor se efectuează la cererea titularilor de drepturi, cu excepția
cazurilor prevăzute de prezenta lege.
Înregistrarea drepturilor include: a) primirea cererii de înregistrare a drepturilor
asupra bunului imobil și înregistrarea ei în condica de cereri; b) notarea în registrul
bunurilor imobile a faptului primirii cererii de înregistrare; c) examinarea cererii primite;
d) emiterea deciziei asupra înregistrării dreptului sau nesatisfacerii cererii de înregistrare
a drepturilor; e) efectuarea modificărilor de rigoare în dosarul cadastral în cazul
modificării componenței bunului imobil sau a destinației lui ori întocmirea de dosar
cadastral în cazul constituirii unui bun imobil; f) efectuarea înscrieri în registrul bunurilor
imobile; g) aplicarea parafei de înregistrare a drepturilor pe toate exemplarele pe suport
de hârtie ale documentelor ce confirmă drepturile în a căror bază s-a efectuat înregistrarea;
h) îndosarierea documentelor ce confirmă drepturile. ”
Art. 28 alin. (3) din Legea cadastrului bunurilor imobile:
„Registratorul, în limitele prevăzute de prezenta lege, verifică puterea juridică a
documentelor ce confirmă drepturile, prezentate pentru înregistrare.”
Art.404 din Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543 din
25.02.1998 (în vigoare la data efectuării înregistrării):
„Pentru înregistrarea bunului imobil construit și a dreptului de proprietate asupra
lui se prezintă documentul ce confirmă dreptul de proprietate sau dreptul de folosință
(superficie, arendă) asupra terenului beneficiarului (investitorului) construcției și
documentele ce confirmă recepția lucrărilor de construcție. Documentele referitoare la
teren nu sunt necesare în cazul în care dreptul asupra terenului a fost deja înregistrat.”
Art. art.29 alin.(1) din Legea 1125 din 13.06.2002 privind
punerea în aplicare a Codului civil:
„Prin efectul Legii nr.133/2018, din 1 martie 2019, se instituie drept de superficie
asupra terenului care aparține statului sau unităților administrativ-teritoriale (indiferent
că face parte din domeniul public sau privat) în folosul proprietarului bunului imobil
înregistrat separat în capitolul B (cu excepția construcțiilor provizorii) și al proprietarului
bunului imobil înregistrat separat în capitolul C al registrului bunurilor imobile dacă
proprietarul bunului imobil respectiv, la data de 1 martie 2019, se află în una dintre
următoarele situații: a) are un drept de locațiune asupra terenului cu drept de construire;
b) are un drept de concesiune asupra terenului; c) are un drept de folosință asupra terenului
pe baza parteneriatului public-privat; d) are un drept de posesie sau folosință asupra
terenului, altul decât cele prevăzute la lit. a)-c); e) nu are niciun drept asupra terenului.”
20
Art. 654 alin. (1) din Codul civil:
„Superficie este dreptul real imobiliar de a poseda și folosi terenul altuia în vederea
edificării și exploatării unei construcții a superficiarului, deasupra și sub acest teren, sau
a exploatării unei construcții existente a superficiarului. Acest drept este alienabil, se
transmite prin succesiune și poate fi obiect al unui contract de locațiune.”
Art. 655 alin.(1) al Codului civil:
„Dreptul de superficie se naște în temeiul unui act juridic sau al unei dispoziții
legale, fiind opozabil terților din momentul înregistrării în registrul bunurilor imobile.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de declarare a recursului, prevăzut de art.
245 din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție atestă că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia la 20
decembrie 2023.
Din materialele cauzei rezultă că, instanța de apel a expediat la
adresa de e-mail a participanților la proces copia decizia motivate la 12
martie 2024, fapte confirmate prin extrasul din poșta electronică, anexate la
dosar.
Astfel, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
reține că reprezentatul recurenților Consiliul municipal Chișinău și Primarul
General al mun. Chișinău – Svetlana Corcimari s-a conformat dispozițiilor
art. 245 din Codul administrativ și a depus în termen recursul la 19 februarie
2023.
Prin prisma art. 247 din Codul administrativ, Completul de
judecată al Curții Supreme de Justiție a considerat inoportună citarea
participanților la proces pentru a se pronunța cu privire la problemele
invocate în recurs, deoarece argumentele recursului sunt expuse cu suficientă
claritate, precum și intimatul, persoanele terțe și-au exprimat obiecțiile la
acestea prin referința depusă.
În cauza CtEDO Covalenco v. Moldova nr. 72164/14, hotărârea
definitivă din 16 septembrie 2020, Curtea a statuat că este necesar
organizarea unei audieri: a) în cazul în care există necesitatea de a evalua
dacă circumstanțele au fost stabilite corect de către autorități (a se vedea
Malhous v. Republica Cehă [MC], nr. 33071/96, § 60, 12 iulie 2001); b)
atunci când circumstanțele cer ca instanța să-și formeze propria impresie
referitoare la justițiabili, prin acordarea dreptului de a explica propria lor
situație personală, în mod direct sau prin intermediul unui reprezentant (a se
vedea Goș, pre-citată, § 51; Miller, precitată, § 34 in fine; și Andersson v.
Suedia, nr. 17202/04, § 57, 7 decembrie 2010); c) în cazul în care instanța
are nevoie de a obține o clarificare cu privire la anumite detalii, inter alia prin
intermediul unei audieri (a se vedea Fredin v. Suedia (nr. 2), 23 februarie
21
1994, § 22, Seria A nr. 283-A, și Lundevall v. Suedia, nr. 38629/97, § 39, 12
noiembrie 2002).
Verificând legalitatea deciziei contestate în limita controlului
judiciar în raport cu argumentele invocate în recurs coroborate cu normele
de drept pertinente, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
considerând recursul admisibil, urmează a-l admite cu casarea integrală a
deciziei instanței de apel și adoptarea unei noi decizii de menținere a hotărârii
primei instanțe, din motivele ce succed.
Sub aspectul stării de fapt, Completul de judecată reține că, prin
decizia Consiliului municipal Chișinău nr.11/52 din 23 decembrie 2014
Despre delimitarea terenurilor proprietate municipală din sectorul Botanica,
s-a decis aprobarea terenurilor proprietate municipală potrivit planurilor
cadastrale (geometrice) elaborate și s-a clasat pe domeniul public și privat(cu
anexarea listei terenurilor).
La 14 august 2020 a fost emis certificatul despre rezultatele
inspectării bunului imobil (pentru case de locuit individuale/căsuțe de
vacanță și clădiri accesorii) cu nr.08/14, conform căruia, ca urmare a cererii
adresate de către Valerian Munteanu, a fost inspectat bunul imobil situat în
mun. Chișinău, sect. Botanica, str. Drumul Băcioiului, cu numărul cadastral
0100118320.01 – casa de locuit și nr. cadastral 0100118320.02 – construcție
accesorie, fiind specificat faptul că, casa de locuit lit.3A-01 a fost
construită fără autorizație de construire.
Conform Actului de recepție finală din 24 august 2020, comisia
de recepție finală a recepționat casa de locuit lit.3A (01) cu terasa lit. a (01)
și construcția accesorie nr.1(02) din str. Drumul Băcioiului. Actul de
recepție nu a fost semnat de nici un reprezentant al autorității locale sau
al unei instituții publice de stat.
La 25 august 2020, persoana terță – Munteanu Valerian a depus
la Serviciul cadastral Chișinău cereri prin care a solicitat înregistrarea
dreptului de superficie legală după Valerian Munteanu asupra lotului de
pământ cu suprafața de 0.08935 ha, ce constituie 37% din terenul cu numărul
cadastral 0100118320, sectorul Botanica, precum și înregistrarea dreptului
de proprietate asupra casei de locuit individuale cu accesorii.
Conform informației din Registrul bunurilor imobile, terenul cu
numărul cadastral 0100118.320, cu suprafața de 0.8935 ha, pentru
construcții, situat în mun. Chișinău, sect. Botanica, str. Drumul Băcioiului,
aparține cu drept de proprietate municipiului Chișinău, în baza deciziei
Primăriei nr.11/52 din 23 decembrie 2014, iar construcțiile cu numerele
cadastrale 0100118.320.01 și 0100118.320.02, amplasate pe terenul în
cauză, au fost înregistrare cu drept de proprietate inițial pe numele lui
Valerian Munteanu, în temeiul actului de recepție finală fără număr din 24
22
august 2020, iar la moment înregistrarea dreptului de proprietate asupra
construcțiilor enunțate figurează după Larisa Dobuleac și Ion Dobuleac, în
temeiul contractului de vânzare-cumpărare nr.1-157 din 26 septembrie 2020.
Tot la 25 august 2020 a fost înregistrat dreptul de superficie
asupra bunului imobil cu numărul cadastral 0100118.320, situat în mun.
Chișinău, sect. Botanica, str. Drumul Băcioiului, în favoarea lui Valerian
Munteanu, iar la data de 01 octombrie 2020 dreptul de superficie asupra
terenului a fost înregistrat în favoarea solicitanților Larisa Dobuleac și Ion
Dobuleac, superficia fiind constituită pe o parte din terenul cu S de 0,3323
ha – 37% și se referă la construcția 0100118.320.01; 02.
Prin cererea prealabilă nr.03-111/6455 din 26.10.2020, depusă la
IP ”Agenției Servicii Publice”, Departamentul Cadastru, Serviciul Cadastral
Teritorial Chișinău, Primăria mun. Chișinău a solicitat anularea deciziei de
înregistrare a dreptului de proprietate asupra construcțiilor cu nr. cadastral
0100118.320.01 și 0100118.320.02, amplasate pe terenul cu nr. cadastral
0100118.320 din mun. Chișinău, str. Drumul Băcioiului – proprietate a mun.
Chișinău, pe numele lui Valerian Muntean și a deciziei de înregistrare a
dreptului de superficie asupra terenului cu nr. cadastral 0100118.320 din mun.
Chișinău pe numele lui Munteanu Valerian.
La 14 decembrie 2020 Consiliul mun. Chișinău și Primarul
General al mun. Chișinău s-au adresat cu prezenta acțiune în instanța de
judecată, concretizată la 19 iulie 2021, solicitând anularea deciziei de
înregistrare a dreptului de proprietate asupra construcțiilor cu nr. cadastral
0100118.320.01 și 0100118.320.02, amplasate pe terenul cu nr. cadastral
0100118.320 din mun. Chișinău, str. Drumul Băcioiului – proprietate a mun.
Chișinău, pe numele lui Valerian Muntean, a deciziei de înregistrare a dreptului
de superficie asupra terenului cu nr. cadastral 0100118.320 din mun. Chișinău
pe numele lui Munteanu Valerian, precum și anularea răspunsului Agenția
Servicii Publice nr.11/1 lc-18/1806 din 26 noiembrie 2020, prin care s-a respins
cererea prealabilă.
Potrivit ordonanței de scoatere de sub urmărire penală din 24
septembrie 2021 a procurorului Ivanov Vsevolod, printre altele, s-a făcut
referire la declarațiile:
- bănuitului Munteanu Valeriu, potrivit căruia: ”...am construit samovolnic
casa aproximativ anii 2011-2012 fiindcă toți construiau în așa mod. Nu
dispuneam de documente de proprietate asupra lotului de aproximativ 12-
13 ari, nu aveam proiect pe casă și nici autorizație pentru
construcție....Nu am intrat să locuiesc în casă. Prin luna martie 2020 fiind
pusă de vânzare, am fost telefonat apoi s-a apropiat un domn pe nume
Sergiu Alexandrov, care a spus că î-l interesează imobilul în cauză. A
întrebat dacă am documente și i-am explicat că nu sunt documente pe casă
și dacă dorește să o cumpere așa cum este.”;
23
- învinuitului Alexandrov Sergiu, potrivit căruia: ”....aproximativ în
toamna anului 2019 în perioada când căutam să procurăm pentru
Dobuleac Larisa (mama soacră) o casă de locuit situată în mun.Chișinău
am făcut cunoștință cu Munteanu Valerian care ne-a comunicat că
împreună cu soția sa, Munteanu Olga au decis să vândă casa de locuit
particulară și o construcție accesorie....La acel moment domnul Valerian
ne-a comunicat că a construit imobilele indicate fără autorizație de
construcție, dar deja a inițiat procedura de legalizare..”.
Investită cu examinarea cauzei, prima instanță a concluzionat
asupra temeiniciei acțiunii formulate, fiind anulate decizia de înregistrare a
dreptului de proprietate asupra construcțiilor cu nr. cadastral 0100118.320.01 și
0100118.320.02, amplasate pe terenul cu nr. cadastral 0100118.320 din mun.
Chișinău, str. Drumul Băcioiului – proprietate a mun. Chișinău, pe numele lui
Muntean Valerian, decizia de înregistrare a dreptului de superficie asupra
terenului cu nr. cadastral 0100118.320 din mun. Chișinău pe numele lui
Munteanu Valerian și răspunsul IP ”Agenția Servicii Publice” nr.11/1 lc-
18/1806 din 26.11.2020 prin care s-a respins cererea prealabilă.
Examinând cauza în ordine de apel, Curtea de Apel Chișinău,
prin decizia din 20 decembrie 2023 a casat hotărârea Judecătoriei Chișinău,
sediul Râșcani, din 28 decembrie 2022. A emis o nouă decizie, prin care: S-
a respins acțiunea înaintată de Consiliul municipal Chișinău, Primarul
General al mun. Chișinău împotriva Agenției Servicii Publice, persoane terțe
Munteanu Valerian, Dobuleac Larisa și Dobuleac Ion cu privire la anularea
actului administrativ, ca fiind neîntemeiată.
Judecând cauza în ordine de recurs, Completul de judecată al
Curții Supreme de Justiție constată că soluția instanței de apel este greșită,
pe când concluzia primei instanțe despre necesitatea admiterii cererii de
chemare în judecată depusă de Consiliul municipal Chișinău și Primarul
General al mun. Chișinău este justă, având la bază cumulul dovezilor
administrate în cadrul dezbaterilor judiciare, cărora le-a fost dată aprecierea
juridică cuvenită.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
menționează că, unul dintre argumentele esențiale ale instanței de apel a vizat
faptul că, decizia registratorului de înregistrare primară a dreptului de
proprietate al lui Valerian Munteanu asupra construcțiilor cu nr. cadastrale
0100118.320.01 și 0100118.320.02, amplasate pe terenul proprietate a mun.
Chișinău, cu nr. cadastral 0100118.320 din mun. Chișinău, str. Drumul
Băcioiului, și înregistrat dreptul de superficie asupra terenului proprietate a
mun. Chișinău, cu nr. cadastral 0100118.320 din mun. Chișinău, str. Drumul
Băcioiului, nu constituie un act administrativ individual, așa cum acesta este
reglementat de normele art. 10 și 11 din Codul administrativ, dar reprezintă
un act real, manifestat sub forma unei acțiuni întreprinse de registrator de
înregistrare a dreptului de proprietate asupra unei construcții și respectiv
24
decizia privind înregistrarea dreptului de proprietate asupra construcțiilor cu
nr. cadastrale 0100118.320.01 și 0100118.320.02, amplasate pe terenul
proprietate a mun. Chișinău, cu nr. cadastral 0100118.320 din mun.
Chișinău, str. Drumul Băcioiului, nu poate fi anulată pe calea acțiunii în
contestare, așa cum, radierea dreptului de proprietate din Registrul bunurilor
imobile, în situația descrisă de reclamanți, poate avea loc doar prin
formularea acțiunii în rectificare, care se judecă în procedură civilă.
Pe acest fond, instanța de recurs subliniază că, indiferent de
faptul s-a emis o decizie ca un act separat sau decizia a fost materializată
doar prin consemnarea în Registrul Bunurilor Imobile a înregistrării
dreptului de proprietate a lui Valerian Munteanu asupra construcției și a
dreptului de superficie, respectiva decizie constituie un act administrativ
individual defavorabil reclamanților, deoarece în urma respectivei decizii
proprietarului terenului – autorităților publice locale a municipiului Chișinău
i s-a încălcat dreptul de proprietate asupra terenului cu numărul cadastral
0100118.320 din mun. Chișinău, str. Drumul Băcioiului. Adică decizia
registratorului din 25 august 2020 este translativă de proprietate, în baza
căreia terenul municipal a trecut în posesia și folosința persoanei fizice
Valerian Muntean. Respectiv, este un act defavorabil așa cum prevede
legiuitorul în art. 11 alin. (1) lit. a) Cod administrativ și verificarea legalității
acestuia este de competența judecătorului specializat în materie de
contencios administrativ.
La fel, concluzia instanței de apel că acțiunea reclamanților
poate avea loc doar prin formularea unei acțiuni în rectificare, este greșită.
Faptul că legiuitorul prevede și o asemenea cale de valorificare a drepturilor,
și anume acțiune în rectificare, nici într-un caz nu înseamnă că decizia
registratorului este exceptată de la controlul legalității în materie de
contencios administrativ, or, nimeni nu poate desfășura activități
administrative arbitrare.
Mai mult dreptul reclamantului care, la fel, este autoritate
publică de a înainta acțiune în contencios administrativ, este expres prevăzut
de art.189 alin.(3) Cod administrativ.
Totodată, din conținutul cererii de chemare în judecată, cât și a
cererii de chemare în judecată concretizată, nicidecum nu reiese că pe lângă
pretențiile privind anularea deciziei și a răspunsului a fost formulată și o
cerință privind rectificarea înscrierilor în Registrul Bunurilor Imobile.
Astfel, admiterea prezentei acțiuni nu are ca consecință rectificarea automată
a înscrierilor efectuate în registru referitoare la imobilele în litigiu. Pentru
aceasta este necesară înaintarea separată a unei acțiuni în rectificare în
contradictoriu cu titulari drepturilor înscrise. Însă soluția adoptată pe
prezenta cauză poate servi ca o circumstanță pertinentă pentru adoptarea unei
soluții juste pe marginea unei eventuale acțiuni în rectificare.
25
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că,
instanța de fond just a reținut că, autoritatea publică locală nu a eliberat acte
permisive pentru construcția sau reconstrucția bunurilor imobile cu numerele
cadastrale 0100118.320.01 și 0100118.320.02, or, în cazul absenței
certificatului de urbanism și autorizației de construire, acestea au fost
construit nelegitim, actul de recepție finală fiind întocmit cu încălcarea
prevederilor legale. Mai mult ca atât, el nu a fost contrasemnat de nici un
reprezentat al autorității locale pentru a i se imputa că ea a acceptat
introducerea imobilului în circuitul civil cu statut de proprietate privată al
unor particulari.
Prin urmare, acțiunea de înregistrare a dreptului de superficie
inițial pe numele terțului Valerian Munteanu și, ulterior, pe numele terților
Larisa Dobuleac și Ion Dobuleac, asupra terenului cu numărul cadastral
0100118.320, precum și a dreptului de proprietate asupra construcțiilor
amplasate pe terenul proprietate municipală, efectuată la 25 august 2020 de
către Agenția Servicii Publice, este ilegală și neîntemeiată, fiind încălcat în
acest mod dreptul proprietarul de teren de posesie și folosință, precum și
dreptul de a-și valorifica bunul conform destinației.
Administrația publică locală nu a transmis terenul respectiv prin
careva act administrativ/juridic, întocmit în conformitate cu rigorile legii,
terțului Munteanu Valerian pentru construirea casei de locuit și construcției
accesorii, or, în cazul dat, Consiliul municipal Chișinău, ca proprietar al
terenului, urmează să-și exercite atributele dreptului de proprietate conform
destinației acestuia, poate transmite folosința în baza unui contract sau poate
înstrăina acest imobil, realizându-și în așa mod dreptul său de proprietate.
Potrivit art.29 alin.(1) din Legea 1125 din 13.06.2002 privind
punerea în aplicare a Codului civil, prin efectul Legii nr.133/2018, din 1
martie 2019, se instituie drept de superficie asupra terenului care aparține
statului sau unităților administrativ-teritoriale (indiferent că face parte din
domeniul public sau privat) în folosul proprietarului bunului imobil
înregistrat separat în capitolul B (cu excepția construcțiilor provizorii) și
al proprietarului bunului imobil înregistrat separat în capitolul C al
registrului bunurilor imobile dacă proprietarul bunului imobil respectiv,
la data de 1 martie 2019, se află în una dintre următoarele situații: a) are un
drept de locațiune asupra terenului cu drept de construire; b) are un drept de
concesiune asupra terenului; c) are un drept de folosință asupra terenului pe
baza parteneriatului public-privat; d) are un drept de posesie sau folosință
asupra terenului, altul decât cele prevăzute la lit. a)-c); e) nu are niciun drept
asupra terenului.
Situațiile reglementate la punctele a)-e) a art. 29 alin. (1) din
Legea 1125 din 13.06.2002 se referă doar la imobilele înregistrate separat
26
în RBI la data de 01.03.2019 și nicidecum și în cazurile înregistrării
ulterioare a unor eventuale construcții.
În consecință, ținând cont de prevederile legale enunțate supra
și având în vedere faptul că, terenul cu nr. cadastral 0100118.320, situat în
municipiul Chișinău, str.Drumul Băcioiului, cu suprafața de 0.8935 ha, nu a
fost transmis terțului Munteanu Valerian pentru construirea unei case de
locuit, inclusiv până la 1 martie 2019 și nici până la data de 25.08.2020, la
momentul înregistrării dreptului de superficie asupra terenului ultimul nu a
dispus de dreptul de proprietate asupra construcțiilor edificate pe acest teren.
Respectiv, dreptul de superficie a fost înregistrat în Registrul bunurilor
imobile, ilegal, cu încălcarea normelor legale. Iar concluzia instanței de apel
privind existența unui temei legal de înregistrare a superficiei este una vădit
arbitrară și care nu are nici un suport legal. Or, nu poate fi acceptată această
interpretare, fiindcă atunci s-ar primi că orice persoană ar putea în orice
moment, chiar și după 01.03.2019, să ocupe abuziv un teren public, să ridice
o construcție și să solicite recunoașterea unui drept de superficie, fapt care
evident că este inadmisibil.
Conform art.404 din Legea cadastrului bunurilor imobile
nr.1543 din 25.02.1998 (în vigoare la data efectuării înregistrării), pentru
înregistrarea bunului imobil construit și a dreptului de proprietate asupra lui
se prezintă documentul ce confirmă dreptul de proprietate sau dreptul de
folosință (superficie, arendă) asupra terenului beneficiarului (investitorului)
construcției și documentele ce confirmă recepția lucrărilor de construcție.
Documentele referitoare la teren nu sunt necesare în cazul în care dreptul
asupra terenului a fost deja înregistrat.
În cazul în speță, instanța de fond just a reținut că, nici terțul
Valerian Munteanu, precum nici terții Larisa Dobuleac și Ion Dobuleac, nu
dispuneau de careva drepturi asupra terenului la momentul solicitării
înregistrării dreptului de proprietate asupra casei de locuit și a construcției
accesorii.
În aceeași ordine de idei, înregistrarea inițială a dreptului de
proprietate a terțului Munteanu Valerian și ulterior a terților Dobuleac Larisa
și Dobuleac Ion asupra construcțiilor cu numerele cadastrale 0100118320.01
și 0100118320.02, situate în municipiul Chișinău, str. Drumul Băcioiului, nu
a avut suport legal.
Cu referire la alegația instanței de apel că atât Munteanu
Valerian, cât și soții Dobuleac ar avea o speranță legitimă privind
recunoașterea și apărarea dreptului lor de proprietate, inclusiv în baza art. 1
al Protocolului adițional nr. 1 al CEDO, Completul de judecată o apreciază
ca fiind una vădit arbitrară. Din cele relatate supra (vezi pct.128), se constată
cu certitudine că atât Munteanu Valerian, cât și soții Dobuleac, erau în
cunoștință de cauză în ce condiții au fost ridicate construcțiile pe terenul
27
municipalității ocupat abuziv. Este de neconceput cum o persoană, care știe
că construcția este ridicată fără nici un document permisiv din partea
autorităților locale și pe un teren ocupat abuziv, poate pretinde o speranță
legitimă și o protecție din partea autorităților. De fapt, instanța de apel,
printr-o astfel de motivare promovează un comportament abuziv din partea
cetățenilor invitându-i să acapere terenurile publice, fără a respecta careva
cerințe legale în acest sens.
La fel, este arbitrar și argumentul instanței de apel, potrivit
căruia, autoritățile locale trebuie să-și asume consecințele admiterii în
circuitul civil al unei construcții ridicate în circumstanțele respective (fără
autorizație și fără atribuire a terenului). Or, nu este clar care sunt acele acte
ale autorităților locale prin care s-ar recunoaște drepturile pârâților asupra
construcțiilor. Construcțiile au fost admise în circuitul civil nu în baza actelor
autorităților locale, ci în baza acțiunilor ilegale ale registratorului de la
cadastru, fapt recunoscut chiar și de ASP.
Din considerentele menționate și având în vedere că, instanța de
apel eronat a apreciat circumstanțele de fapt din probele administrate și tot
eronat a interpretat normele de drept material care reglementează obiectul
acțiunii, Completul de judecată concluzionează necesitatea admiterii cererii
de recurs, de a casa decizia din 20 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău
și de a emite o decizie nouă prin care se menține hotărârea din 28 decembrie
2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, adoptată în cauza de
contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă
de Consiliul municipal Chișinău și Primarul General al mun. Chișinău
împotriva Agenției Servicii Publice, terț Valerian Munteanu, Larisa
Dobuleac și Ion Dobuleac cu privire la anularea actului administrativ,
În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. b) și art. 248 alin. (3) din
Codul administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Admite recursul depus de către reprezentatul Consiliului municipal
Chișinău și Primarul General al mun. Chișinău – Svetlana Corcimari.
Casează decizia din 20 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, și
emite o decizie nouă, prin care se menține hotărârea din 28 decembrie 2022
a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, adoptată în cauza de contencios
administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Consiliul
municipal Chișinău și Primarul General al mun. Chișinău împotriva Agenției
28
Servicii Publice, terț Valerian Munteanu, Larisa Dobuleac și Ion Dobuleac
cu privire la anularea actului administrativ.
Decizia este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Ion Malanciuc
29