CtEDO 24.06.2002 Auto

CASE OF NILSEN AND JOHNSEN AGAINST NORWAY

RESPONDENT
NOR
HOTĂRÂRE
24.06.2002
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Information given by the government concerning measures taken to prevent new violations. Payment of the sums provided for in the judgment.
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2002
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro
Citează această cauză
CASE OF NILSEN AND JOHNSEN AGAINST NORWAY (CtEDO, 2002)
HUDOC · oficial

Rezoluția ResDH(2002)71 privind hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 25 noiembrie 1999 în cazul Nilsen și Johnsen împotriva Norvegiei (Aprobată de Comitetul de Miniștri la 24 iunie 2002 la a 798-a ședință a Deputaților Miniștrilor) Comitetul de miniștri, în conformitate cu art. 46 alineatul (2) din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale (denumită în continuare „Convenția”), având în vedere hotărârea finală a Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza Nilsen și Johnsen pronunțată la 25 noiembrie 1999 și transmisă în aceeași zi Comitetului de Miniștri în temeiul articolului 46 din Convenție; reamintind că cazul a apărut într-o cerere (nr. 23118/93) împotriva Norvegiei, depusă la Comisia Europeană a Drepturilor Omului la 2 noiembrie 1993 în temeiul articolului 25 din Convenție de doi resortisanți norvegi, dl Arnold Nilsen și dl Jan Gerhard Johnsen, și că Comisia a declarat admisibilă plângerea referitoare la o ingerință disproporționată cu dreptul reclamanților la libertate de expresie, având în vedere că au fost considerați responsabili în cadrul procedurii civile pentru difamare, în 1992, după publicarea anumitor avize critice privind chestiunile de interes general; Amintind că cazul a fost prezentat în fața Curții la 24 noiembrie 1998 de către Comisie și de Guvernul Statului pârât la 21 ianuarie 1999; întrucât în hotărârea sa din 25 noiembrie 1999 Curtea: - deținută, cu 12 voturi împotrivă și 5 voturi, că a existat o încălcare a articolului 10 din convenție; - deținută, cu treisprezece voturi împotrivă cu patru, că constatarea încălcării articolului 10 în sine a constituit o satisfacție adecvată a prejudiciilor morale presupuse de solicitanți; - deținută cu 12 voturi împotrivă cu 5 că Guvernul Statului pârât trebuie să plătească reclamanților, în termen de trei luni, pentru prejudiciu material 375 000 coroane norvegiene; pentru costurile și cheltuielile, 465 000 coroane norvegiene; pentru dobânzi suplimentare, 50 000 coroane norvegiene și că dobânzile simple la o rată anuală de 12% vor fi plătite de la expirarea celor trei luni menționate mai sus până la decontare; - respins, în unanimitate, restul cererii reclamanților pentru o justă satisfacție; având în vedere normele adoptate de Comitetul de miniștri cu privire la aplicarea articolului 46 alineatul (2) din convenție; având în vedere obligația norvegiei în temeiul articolului 46 alineatul (1) din Convenție de a respecta aceasta, întrucât, în timpul examinării cazului de către Comitetul de Miniștri, Guvernul Statului pârât a furnizat Comisiei informații privind măsurile luate pentru prevenirea noilor încălcări ale aceleiași tipuri ale prezentei hotărâri (acești informații figurează în apendicele prezentei rezoluții); Având în vedere că, la 25 ianuarie 2000, în termenul stabilit, Guvernul Statului pârât a plătit reclamanților sumele prevăzute în hotărârea din 25 noiembrie 1999, Declarații, după ce au luat act de informațiile furnizate de Guvernul Norvegiei, că și-a exercitat funcțiile în temeiul articolului 46 alineatul (2) din convenție în acest caz. Apendicele la Rezoluția ResDH(2002)71 Informații furnizate de Guvernul Norvegiei în cursul examinării cazului Nilsen și Johnsen de către Comitetul de Miniștri În răspunsul celor trei cazuri recente privind libertatea de exprimare în Norvegia (Blådet Tromsø A/S și Pål Stensås, hotărârea din 20 mai 1999; Nilsen și Johnsen, hotărârea din 25 noiembrie 1999 și Bergens Tidende, hotărârea din 2 mai 2000), Guvernul Norvegiei dorește să transmită Comitetului de Miniștri următoarele informații. În ceea ce privește consecințele pentru reclamanții Răspunsul civil pentru difamarea constatată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului este contrar articolului 10 din Convenție, sumele plătite de solicitanți ca sancțiune au fost rambursate pe deplin prin plata satisfacției echitabile acordate. Hotărârile nu au dat naștere nici o mențiune în dosarele judiciare ale reclamanților. În acest sens, trebuie reamintit faptul că legislația norvegienă permite redeschiderea procedurilor în urma unei hotărâri a Curții Europene atât în cazuri penale, cât și în cazuri civile. Astfel, în cazul în care reclamanții suferă încă de orice consecință negativă a încălcărilor constatate de Curte, acestea pot obține un remediu complet prin mijloace interne. În ceea ce privește măsurile luate pentru a preveni noi încălcări , trebuie remarcat faptul că în conformitate cu Actul privind drepturile omului din 21 mai 1999 (nr. 30), Convenția Europeană privind drepturile omului, interpretată de Curtea Europeană, are efect direct în legislația norvegienă. 1, 4, 6 și 7, precum și Pactul Națiunilor Unite privind Drepturile Civile și Politice (și protocoalele sale) și Pactul privind Drepturile Economice, Sociale și Culturale. Dispozițiile acestor instrumente prevalează asupra legii statutare naționale în caz de conflict. În special în ceea ce privește executarea cazurilor prezente, Curtea Supremă norvegiană a adaptat, în hotărârea din 25 februarie 2000 (Straffesak snr. 8/1997, Inr. 12B/2000), interpretarea infracțiunii de difamare la cerințele articolului 10 din Convenție, interpretată de Curtea Europeană în cauzele Blådet Tromsø A/S și Pål Stensås și Nilsen și Johnsen. În plus, imediat după hotărârea Curții Europene în cauza Bergens Tidende, la 2 mai 2000, președintele Curții Supreme a arătat într-un comunicat de presă că Curtea Supremă își va adapta jurisprudența la principiile care iese din hotărârile Curții de Strasbourg. Pentru a facilita aplicarea directă de către instanțele norvegiene a principiilor semnalate de Curtea Europeană în aceste cazuri, rezumatele și observațiile hotărârilor au fost, de asemenea, publicate în norvegiene în reviste juridice, printre care „Kritisk Juss” (nr. 2000 (27) 3, p. 223-260), „Mennesker og rettigher” (nr. 3/2000, p. 278-279), „Rett & Slett” (nr. 2/2000, p. 22-23), „Ju&Nytt” (nr. 5/2000, p. 1-2), în timp ce a fost atrasă atenția judecătorilor asupra faptului că textul complet al hotărârilor, în limba engleză, a fost disponibil pe site-ul Curții de Strasbourg ( www.echr.coe.int ), care este, de asemenea, accesibil direct de la site-ul oficial norvegian www.domstol.no , prezentând sistemul judiciar norvegian. Guvernul consideră că, ținând cont de competențele lingvistice ale judecătorilor norvegieni și de disponibilitatea generalizată a conexiunilor cu Internet în instanțele norvegiene, măsurile de mai sus sunt suficiente pentru a preveni noi încălcări ale aceleiași tipuri ca cele constatate în hotărârile Blådet Tromsø A/S și Pål Stensås din 20 mai 1999; Nilsen și Johnsen din 25 noiembrie 1999 și Bergens Tidende din 2 mai 2000 și, în consecință, Norvegia a respectat obligațiile sale în temeiul articolului 46 alineatul (1) din convenție în acest sens. În plus, Guvernul dorește să sublinieze că în septembrie 1999, o comisie guvernamentală, numită prin decretul regal din 23 august 1996, a prezentat o propunere de revizuire a articolului 100 din Constituția norvegienă, în vederea consolidării protecției dreptului la libertate de exprimare. Comisia a propus, printre altele, următoarea modificare: În septembrie 2000, guvernul norvegian a prezentat Storting o Carte albă , care prezintă propuneri alternative de modificare a Constituției . Toate propunerile au fost prezentate Storting , înainte de ultimele alegeri, astfel încât să fie luată acum o decizie (cf. art. 112 din Constituție). Pentru a facilita această decizie, Guvernul va prezenta Storting în 2003 o nouă Carte albă. Comisia a propus, de asemenea, să revizuiască secțiunile privind difamarea în Codul Penal General, printre altele. O altă comisie guvernamentală, care a prezentat recent o propunere de revizuire totală a Codului Penal General, va lua în considerare toate aceste propuneri într-o etapă ulterioară.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CtEDO 2002-06-24
0,95
CASE OF BERGENS TIDENDE AND OTHERS AGAINST NORWAY
Resolution ResDH(2002)69 concerning the judgment of the European Court of Human Rights of 2 May 2000, final on 2 August 2000 in the case of Bergens Tidende and others against Norway (Adopted by the Committee of Ministers on 24 June 2002 at
CtEDO 2002-06-24
0,94
CASE OF BLADET TROMSØ A/S AND PAL STENSAS AGAINST NORWAY
Resolution ResDH(2002)70 concerning the judgment of the European Court of Human Rights of 20 May 1999 in the case of Blådet Tromsø A/S and Pål Stensås against Norway (Adopted by the Committee of Ministers on 24 June 2002 at the 798th meetin
CtEDO 2002-07-22
0,94
CASE OF JANSSEN AGAINST GERMANY
Resolution ResDH(2002)88 concerning the judgment of the European Court of Human Rights of 20 December 2001 in the case of Janssen against Germany (Adopted by the Committee of Ministers on 22 July 2002 at the 803rd meeting of the Ministers’
CtEDO 2006-11-02
0,94
CASE OF NIKULA AGAINST FINLAND
Resolution ResDH(2006)51 concerning the judgment of the European Court of Human Rights of 21 March 2002 (final on 21 June 2002) in the case of Nikula against Finland (Adopted by the Committee of Ministers on 2 November 2006, at the 976th me
CtEDO 2002-10-21
0,93
CASE OF NORMANN AGAINST DENMARK
Resolution ResDH(2002)129 concerning the judgment of the European Court of Human Rights of 20 December 2001 in the case of Normann against Denmark (Adopted by the Committee of Ministers on 21 October 2002 at the 810th meeting of the Ministe
Sursă