ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4160/2005

Asupra conflictului negativ de competență de față Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Judecătoria Râmnicu Vâlcea, prin sentința civilă nr. 2446 din 17 mai 2004, a respins excepția autorității lucrului judecat și excepția prescrierii dreptului la acțiune referitor la capătul de cerere prin care s-a solicitat obligarea pârâților la restituirea prețului încasat de autorul lor și s-a admis în parte acțiunea reclamanților R.E., R.M.M., R.G.L., R.D.N. și R.I.D., obligând pe pârâtele U.G. și A.C. să plătească acestora suma de 38.752.158 lei, reprezentând prețul actualizat la zi, primit de către autorul pârâților în anul 1992. S-a constituit un drept de superficie în favoarea reclamanților pentru terenul în suprafață de 783,14 mp, individualizat în anexa la raportul de expertiză nr. S3 și au fost obligați reclamanții să plătească anual 1.473.150 lei despăgubiri celor două pârâte.

S-au admis în parte capătul 1 de cerere reconvențională și s-a respins precizarea de la fila 85. Au fost obligați reclamanții să plătească pârâtelor suma de 4.914.450 lei, cu titlu de despăgubiri pentru terenul de 3160 mp stăpânit de reclamanți în ultimii 3 ani. S-a respins capătul 1 și 2 din cererea principală și s-au compensat în parte cheltuielile de judecată. Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamanții R.E., R.M.M., R.G.L., R.D.N. și R.I.D. Curtea de Apel Craiova, secția civilă, prin decizia nr. 2187 din 24 noiembrie 2004, a declinat competența soluționării apelului declarat de reclamanți, împotriva sentinței civile nr. 2446 din 17 mai 2004, pronunțată de Judecătoria Râmnicu Vâlcea în favoarea Tribunalului Vâlcea, cu motivarea că, potrivit art. III din Legea nr. 195 din 25 mai 2004 pentru aprobarea O.G.

nr. 58/2003 privind modificarea Codului de procedură civilă, hotărârile pronunțate de judecătorii în primă instanță în materia fondului funciar sunt supuse apelului la tribunal și recursului la curtea de apel. Cum în speță obiectul cauzei privește un teren, care potrivit art.1 din Legea nr. 18/1991 constituie fondul funciar al României, urmează, având în vedere și dispozițiile art. 2 pct. 3 din Legea nr. 493/2004 combinat cu art. III din Legea nr. 195/2004 și art. 158 C. proc. civ., a declinat competența soluționării apelului în favoarea Tribunalului Vâlcea. Investit prin declinare de competență Tribunalul Vâlcea, prin decizia civilă nr. 142 din 18 februarie 2005, a admis excepția de necompetență a Tribunalului Vâlcea, invocată din oficiu, și a declinat competența materială de soluționare a apelului promovat de reclamanți împotriva sentinței civile nr. 2446 din 17 mai 2004 pronunțată de Judecătoria Râmnicu Vâlcea în favoarea Curții de Apel Pitești, secția civilă.

Constatând că s-a ivit conflictul negativ de competență, a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție pentru soluționarea acestuia. Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut, în esență că obiect al litigiului îl constituie constatarea perfectării antecontractului de vânzare cumpărare pentru suprafața de 2910 mp, hotărârea urmând să țină loc de act autentic de vânzare cumpărare și respectiv constatarea nulității absolute a contractului de înstrăinare încheiat între pârâți, autentificat la notariat sub nr. 4310/2003, pentru terenul în suprafață de 1200,32 mp. Or, o asemenea acțiune nu se regăsește inclusă în cazurile „expres prevăzute de lege” menționate în art. 2 pct. 2 C. proc. civ., astfel cum acest test a fost modificat prin O.U.G.

nr. 65 din 9 septembrie 2004, aprobat prin Legea nr. 493 din 10 noiembrie 2004 și nici în categoria acțiunilor la care se referă art. III din Legea nr. 195 din 25 mai 2004, pentru aprobarea O.U.G. nr. 58/2003. În speță, nu se poate face trimitere la dispozițiile art. 1 din Legea nr. 18/1991 privind fondul funciar și nici la prevederile art. III din Legea nr. 195/2004. În soluționarea conflictului negativ de competență, potrivit art. 22 pct. 3 C. proc. civ., Curtea constată următoarele: Din cuprinsul cererii introductive de instanță rezultă că, obiectul acțiunii îl constituie, constatarea că între autorul reclamanților și autorul pârâtelor a intervenit antecontractul de vânzare cumpărare, pentru suprafața de 2910 mp încheiat la 12 decembrie 1998, urmând ca hotărârea ce se va pronunța să țină loc de act autentic de vânzare cumpărare, precum și constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare încheiat între pârâtele U.G.

și A.C., în calitate de vânzători și G.I.N. și G.I.C., în calitate de cumpărători. În subsidiar, au solicitat să le fie restituită suma de 208.000 lei, reprezentând prețul vânzării, actualizat, de la 21 decembrie 1992 la zi și constituirea unui drept de superficie pe durata existenței construcțiilor aflate pe o parte din terenul părților. Cererea astfel formulată are ca temei juridic prevederile art. 948, art. 966, art. 576, art. 1020 și art. 1073 C. civ. Față de obiectul și cauza juridică a acțiunii formulate de reclamanți, se constată că în cauză nu sunt incidente normele de competență materială cuprinse în Legea nr. 18/1991, ca lege specială. Procedura instituită de Legea nr. 18/1991 se referă la activitatea de emitere a titlului de proprietate, modificarea, înlocuirea sau desființarea titlului de proprietate, ori de câte ori titlul nu este în deplină concordanță cu hotărârile date de comisia constituită potrivit legii sau de instanța de judecată.

În consecință, aplicând dispozițiile art. 3 pct. 2 C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin O.U.G. nr. 65/2004, aprobată prin Legea nr. 493 din 10 noiembrie 2004, în motivarea soluționării apelului, competența revine Curții de Apel Craiova.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Stabilește în favoarea Curții de Apel Pitești competența soluționării apelului declarat împotriva sentinței civile nr. 2446 din 17 mai 2004 a Judecătoriei Râmnicu Vâlcea de către R.E., R.M., R.G.L., R.D.N. și R.D. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 19 mai 2005.