ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2187/2004

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 66 din 20

februarie 2002 a Tribunalului Olt, s-a admis acțiunea formulată de reclamanții:

I.C.D. și I.M.R., I.A.V., în contradictoriu cu pârâta Primăria comunei

Vădăstrița, județul Olt și pe cale de consecință a fost anulată dispoziția nr.

57 din 24 septembrie 2001 emisă de pârâtă; s-a dispus restituire în natură

către reclamanți a construcțiilor amplasate pe un teren în suprafață de 3853 mp

intravilan, situate pe raza comunei Vădăstrița județul Olt.

Pentru a hotărî astfel, instanța de

fond a reținut că terenul revendicat de reclamanți este în suprafață de 3850 mp

așa cum rezultă din raportul de expertiză efectuat în cauză, și se află în

intravilanul comunei Vădăstrița județul Olt. Că, atât terenul cât și

construcțiile existente pe terenul respectiv, au aparținut autorilor,

reclamanților.

Curtea de Apel Craiova, prin decizia

civilă nr. 157 din 4 octombrie 2002, a respins ca nefondat apelul declarat de

Primăria Vădăstrița județul Olt, împotriva sentinței civile nr. 66 din 20

februarie 2002 a Tribunalului Olt, în contradictoriu cu reclamanții: I.C.D., I.R.,

I.A.V. și A.P.A.P.S.

Pentru a hotărî astfel, instanța de

apel a reținut că terenul în suprafață de 3850 mp precum și construcțiile

aflate pe terenul respectiv, au aparținut autorilor reclamanților. Aceste bunuri

au fost confiscate în baza sentinței penale nr. 3337 din 30 august 1950 a

Tribunalului Romanați, de la autorul I.C.

Împotriva deciziei civile mai sus

menționată a declarat recurs pârâta Primăria comunei Vădăstrița județul Olt,

criticând-o ca fiind netemeinică și nelegală invocând art. 304 pct. 7 și 9 C.

proc. civ., deoarece:

- Deși prin sentința penală nr. 3337

din 30 august 1950 a Tribunalului Romanați, a fost confiscată de la I.C. suprafața

de 2000 mp, totuși instanțele în mod greșit au restituit succesorilor acestuia

suprafața de 3853 mp

, deci mai mult decât s-a confiscat;

- Expertiza efectuată în cauză și

care se referă la suprafața de 3853 mp nu constituie titlu de proprietate,

astfel că instanțele trebuiau să restituie reclamanților doar suprafața de 200 mp.

Recursul nu este fondat.

Prin dispoziția nr. 57 din 24

septembrie 2001 emisă de Primăria Vădăstrița, s-a respins cererea reclamanților

I.C.D., I.R.M. și I.V., cu privire la restituirea în natură a terenului în

suprafață de 4000 mp situat în intravilanul comunei Vădăstrița, precum și

construcțiilor existente pe terenul respectiv.

S-a făcut oferta de restituire prin echivalent

corespunzătoare valorii imobilelor, respective, suma de 321.776.000 lei.

Cum reclamanții, au fost nemulțumiți

de oferta ce le-a fost făcută de Primăria Vădăstrița județul Olt, în

conformitate cu art. 24 alin. (7) din Legea nr. 10/2001, au atacat în justiție

dispoziția menținută mai sus.

Prin sentința civilă nr. 66 din 20

februarie 2002 a Tribunalului Olt s-a admis cererea reclamanților împotriva

dispoziției nr. 57 din 24 septembrie 2001 emisă de pârâta Primăria Vădăstrița

și pe cale de consecință a fost anulată dispoziția respectivă; s-a dispus

restituirea în natură către reclamanți a terenului în suprafață de 3853 mp

situat în intravilanul comunei Vădăstrița județul Olt, precum și a

construcțiilor existente pe terenul menționat.

Această sentință a fost menținută

prin decizia civilă nr. 157 din 4 octombrie 2002 a Curții de Apel Craiova.

Hotărârile pronunțate de ambele

instanțe sunt temeinice și date cu aplicarea corectă a legii.

Astfel, reclamanții au făcut dovada

că sunt succesorii legali ai autorului I.C. decedat la data de 10 aprilie 1982,

acte doveditoare.

De asemenea, s-a dovedit că prin

sentința penală nr. 3337 din 30 august 1950, I.C. a fost condamnat politic și

în același timp i-a fost confiscat circa 2000 mp teren situat pe raza comunei

Vădăstrița județul Olt precum și construcțiile existente pe terenul respectiv,

sentința penală menționată dosar fond. Deci, gospodăria autorului I.C. a fost

preluată abuziv prin confiscare, așa cum prevede art. 2 lit. b) din Legea nr.

10/2001.

Susținerea Primăriei Vădăstrița în

sensul că instanțele trebuiau să restituie reclamanților suprafața de 2000 mp și

nu de 3850 mp , nu poate fi reținută întrucât din raportul de expertiză

efectuat în cauză rezultă că terenul aferent gospodăriei autorului I.C. este de

3850 mp iar pe teren se află mai multe construcții: raport de expertiză dosar

fond.

De altfel, reclamanții au solicitat

restituirea în natură a terenului în suprafață de 4000 mp

, iar din

sentința penală mai sus menținută rezultă că s-a confiscat de la autor circa

2000 mp

, teren situat în intravilanul comunei Vădăstrița județul

Olt. Expertul tehnic fiind cel care a stabilit cu exactitate suprafața de teren

ce a fost confiscată autorului, respectiv suprafața de 3850 mp

.

Raportul de expertiză efectuat în

cauză nu constituie titlu de proprietate, ci el este mijlocul de probă tehnico

– juridic la care au apelat instanțele pentru o mai bună soluționare a cauzei,

coroborându-l și cu celelalte probe din dosar.

Pentru toate aceste considerente

Înalta Curte reține că motivele de recurs invocate nu se circumscriu

temeiurilor prevăzute de art. 304 pct. 7, 9 C. proc. civ., și în consecință, se

va respinge ca nefondat recursul declarat de Primăria comunei Vădăstrița

împotriva deciziei civile nr. 157 din 4 octombrie 2002 a Curții de Apel

Craiova.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat, recursul

declarat de pârâta Primăria comunei Vădăstrița împotriva deciziei nr. 157 din 4

octombrie 2002 a Curții de Apel Craiova, secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 martie 2004.