ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 8569/2005

Asupra recursului de fată constată:

Contestatoarea M.R., prin cererea înregistrată la 21

februarie 2002 pe rolul Tribunalului Olt sub nr. 2609, a contestat dispoziția

nr. 71 din 21 decembrie 2001 emisă de Primăria comunei Bărăști, județul Olt,

prin care s-a respins cererea de restituire a suprafeței de 480 mp cu motivarea

că petiționara nu a făcut dovada dreptului de proprietate.

Prin sentința civilă nr. 665 din 8 mai 2002, instanța

a admis contestația și a dispus restituirea către petentă în natură a

suprafeței de 489 mp teren situat în intravilanul comunei Bărăști. A reținut

instanța că terenul nu aparține domeniului public sau privat al comunei, că

este liber de orice sarcini și că petiționara a făcut dovada dreptului de

proprietate.

Hotărârea primei instanțe a fost schimbat în tot de

către Curtea de Apel Craiova prin decizia civilă nr. 50 din 26 ianuarie 2004

pronunțată în dosarul nr. 4665/2002, în sensul respingerii acțiunii, cu

motivarea că instanța-contestatoare nu a făcut dovada dreptului de proprietate

asupra imobilului a sa ori a autorilor săi și că pe terenul în litigiu se află

două clădiri aflate în proprietatea comunei Bărăști.

Împotriva deciziei a declarat recurs, întemeiat în

baza dispozițiilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ., intimata-contestatoare.

Prin motivele de recurs se arată că a dobândit dreptul

de proprietate în conformitate cu dispozițiile art. 644 C. civ., dispoziții

coroborate cu rolul agricol din perioada 1964-1970.

Instanța de apel reține că pe teren se află două

clădiri proprietatea comunei, clădiri care sunt însă dezafectate, cum erau și

în 1996 când recurenta a împrejmuit suprafața de teren solicitată.

Intimata, prin întâmpinarea formulată, solicită

respingerea recursului.

Recursul este nefondat.

Contestatoarea, în dovedirea calității sale de

persoană îndreptățită, copia titlului de proprietate nr. 53261/22 din 12

octombrie 1995 emis în baza Legii nr. 18/1991, adeverința privind evidențele

registrului agricol din perioada anilor 1951-1962 și 1964-1970, o schiță a

terenului precum și copia certificatului de căsătorie a sa cu M.I.

Recurenta susține că dreptul său de proprietate

rezultă din evidențele registrului agricol pentru perioada anilor 1964-1970,

astfel cum rezultă din adeverința emisă de Primăria comunei Bărăști (fila 16

dosar fond).

Din extrasul registrului agricol rezultă că recurenta

și soțul său M.I. au figurat înscriși cu suprafața de 0,30 ha teren, din care

0,02 ha, curte și clădire, iar restul teren agricol, teren situat între vecinii

N.I. și P.D.

Pentru identificarea terenului în suprafață de 489 mp,

în apel a fost efectuat un raport de expertiză tehnică. Din cuprinsul

raportului de expertiză rezultă că terenul solicitat cu vecinătățile indicate

de contestatoare, nu a figurat în evidențele agricole. De asemenea, suprafața

solicitată nu se regăsește nici în suprafața de 0,30 ha. teren avut în proprietate

de soții M.

Cu recurenta nu a făcut dovada titlului de proprietate

asupra terenului solicitat a fi retrocedat, soluția Curții de Apel este legală.

Pentru considerentele arătate, Înalta Curte, în baza dispozițiilor

art. 312 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondat recursul

declarat de reclamanta M.R. împotriva deciziei nr. 50 din 26 ianuarie 2004 a

Curții de Apel Craiova, secția civilă.

Obligă pe recurentă la plata sumei

de 500 RON, cheltuieli de judecată către Primăria comunei Bărăști.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 31 octombrie 2005.