ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 8569/2005

Asupra recursului de fată constată: Contestatoarea M.R., prin cererea înregistrată la 21 februarie 2002 pe rolul Tribunalului Olt sub nr. 2609, a contestat dispoziția nr. 71 din 21 decembrie 2001 emisă de Primăria comunei Bărăști, județul Olt, prin care s-a respins cererea de restituire a suprafeței de 480 mp cu motivarea că petiționara nu a făcut dovada dreptului de proprietate. Prin sentința civilă nr. 665 din 8 mai 2002, instanța a admis contestația și a dispus restituirea către petentă în natură a suprafeței de 489 mp teren situat în intravilanul comunei Bărăști. A reținut instanța că terenul nu aparține domeniului public sau privat al comunei, că este liber de orice sarcini și că petiționara a făcut dovada dreptului de proprietate.

Hotărârea primei instanțe a fost schimbat în tot de către Curtea de Apel Craiova prin decizia civilă nr. 50 din 26 ianuarie 2004 pronunțată în dosarul nr. 4665/2002, în sensul respingerii acțiunii, cu motivarea că instanța-contestatoare nu a făcut dovada dreptului de proprietate asupra imobilului a sa ori a autorilor săi și că pe terenul în litigiu se află două clădiri aflate în proprietatea comunei Bărăști. Împotriva deciziei a declarat recurs, întemeiat în baza dispozițiilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ., intimata-contestatoare. Prin motivele de recurs se arată că a dobândit dreptul de proprietate în conformitate cu dispozițiile art. 644 C. civ., dispoziții coroborate cu rolul agricol din perioada 1964-1970.

Instanța de apel reține că pe teren se află două clădiri proprietatea comunei, clădiri care sunt însă dezafectate, cum erau și în 1996 când recurenta a împrejmuit suprafața de teren solicitată. Intimata, prin întâmpinarea formulată, solicită respingerea recursului. Recursul este nefondat. Contestatoarea, în dovedirea calității sale de persoană îndreptățită, copia titlului de proprietate nr. 53261/22 din 12 octombrie 1995 emis în baza Legii nr. 18/1991, adeverința privind evidențele registrului agricol din perioada anilor 1951-1962 și 1964-1970, o schiță a terenului precum și copia certificatului de căsătorie a sa cu M.I. Recurenta susține că dreptul său de proprietate rezultă din evidențele registrului agricol pentru perioada anilor 1964-1970, astfel cum rezultă din adeverința emisă de Primăria comunei Bărăști (fila 16 dosar fond).

Din extrasul registrului agricol rezultă că recurenta și soțul său M.I. au figurat înscriși cu suprafața de 0,30 ha teren, din care 0,02 ha, curte și clădire, iar restul teren agricol, teren situat între vecinii N.I. și P.D. Pentru identificarea terenului în suprafață de 489 mp, în apel a fost efectuat un raport de expertiză tehnică. Din cuprinsul raportului de expertiză rezultă că terenul solicitat cu vecinătățile indicate de contestatoare, nu a figurat în evidențele agricole. De asemenea, suprafața solicitată nu se regăsește nici în suprafața de 0,30 ha. teren avut în proprietate de soții M. Cu recurenta nu a făcut dovada titlului de proprietate asupra terenului solicitat a fi retrocedat, soluția Curții de Apel este legală.

Pentru considerentele arătate, Înalta Curte, în baza dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge, ca nefondat recursul declarat de reclamanta M.R. împotriva deciziei nr. 50 din 26 ianuarie 2004 a Curții de Apel Craiova, secția civilă. Obligă pe recurentă la plata sumei de 500 RON, cheltuieli de judecată către Primăria comunei Bărăști. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 31 octombrie 2005.