ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 186/2007

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 10/2001 și înregistrată la Tribunalul Galați la data de 16 noiembrie 2005 reclamanta D.E. a chemat în judecată pe pârâtul Primarul municipiului Galați, solicitând anularea dispoziției nr. 2049/SR/2005 și obligarea acestuia la restituirea în natură a imobilului (teren în suprafață de 426 mp), situat în Galați. În motivare, a arătat că împreună cu sora sa (decedată) a notificat pârâtului restituirea terenului care provine de la autorii D.A. și F., intrat abuziv în proprietatea statului. Reclamanta a mai arătat că suprafața inițială a terenului a fost de 864 mp, din care autorii au vândut 440 mp, ea solicitând restituirea restului suprafeței, dar că pârâtul a respins notificarea cu motivarea că terenul a fost înstrăinat.

Prin sentința civilă nr. 185 din 15 februarie 2006 Tribunalul Galați a admis acțiunea și a dispus restituirea în natură a suprafeței de 426 mp. Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că autorul reclamantei a vândut o parte din suprafața de teren ce o avea în proprietate, așa încât reclamantei îi revine dreptul la restituirea suprafeței de teren care nu a fost înstrăinată. Împotriva acestei sentințe pârâtul a formulat apel criticând-o în esență pentru că prin două acte de vânzare-cumpărare succesive autorii reclamantei și-au înstrăinat întregul teren ce-l aveau în proprietate, motiv pentru care reclamanta nu are calitatea de persoană îndreptățită. Prin decizia civilă nr. 236 A din 29 iunie 2006 Curtea de Apel Galați a respins apelul în baza acelorași considerente ca acelea ale instanței de fond.

Instanța reține că în anul 1947 tatăl reclamantei a vândut o suprafață de teren de 440 mp și că nu rezultă din actele și lucrările dosarului că s-ar mai fi vândut o altă suprafață de teren, principiul consacrat în Legea nr. 10/2001 fiind restituirea în natură. Împotriva acestei decizii pârâtul a declarat recurs, întemeindu-l generic pe dispozițiile art. 299-316 C. proc. civ. Critica formulată poate fi încadrată în prevederile art. 304 pct. 8 C. proc. civ. Recurentul-pârât arată că prin două vânzări succesive autorii reclamantei au înstrăinat întreaga suprafață de teren ce o dețineau, dar aceasta nu a depus în instanță decât actul de vânzare-cumpărare din anul 1947. Recursul este fondat. Din analiza actelor și lucrărilor dosarului rezultă că în anul 1921 (fila 64 dosar fond) autorii reclamantei au cumpărat suprafața de teren de 864 mp situat în Galați.

Conform înscrisurilor depuse în recurs (filele 6 și 7 dosar recurs) întreaga suprafață de teren a fost înstrăinată, o parte în anul 1926 și alta în anul 1947 situație în care reclamanta nu mai poate solicita restituirea imobilului deoarece nu are calitatea de persoană îndreptățită conform Legii nr. 10/2001. Dreptul de proprietate al autorilor asupra imobilului a fost pierdut de aceștia ca efect al înstrăinării bunului. Pentru aceste considerente recursul a fost admis.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Admite recursul declarat de pârâtul Municipiul Galați prin Primar împotriva deciziei nr. 236 A din 29 iunie 2006 a Curții de Apel Galați. Casează decizia și sentința civilă nr. 185 din 15 februarie 2006 a Tribunalului Galați și rejudecând respinge pe fond contestația împotriva dispoziției nr. 2049/SR/2005 a Primarului municipiului Galați. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 12 ianuarie 2007. a civilă