ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6563/2007

Deliberând asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată sub nr. 917/2005 pe rolul Tribunalului Galați, reclamanții N.F. și P.S. au chemat în judecată pe pârâta Primăria municipiului Galați, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se anuleze dispoziția nr. 1199 din 14 ianuarie 2005, prin care s-a respins cererea de restituire în natură sau echivalent bănesc a imobilului situat în Galați. În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că cererea de restituire în natură a fost respinsă, întrucât s-a constatat că N.M., soția reclamantului N.F. și respectiv, mama reclamantului P.S., nu a făcut dovada dreptului de proprietate asupra imobilului revendicat.

De asemenea, s-a arătat că din documentele aflate la dosar reiese faptul că solicitanta era proprietara imobilului revendicat, precum și că acțiunea în revendicare privind imobilul în litigiu a făcut obiectul dosarului nr. 10756/2002 al Judecătoriei Galați, acțiunea fiind respinsă ca prematur introdusă și nu pentru că nu s-a dovedit dreptul de proprietate. Prin sentința civilă nr. 6443 din 13 decembrie 2005, Tribunalul Galați a respins, ca nefondată, contestația formulată de reclamanții N.F. și P.S., cu motivarea că N.M. nu a fost proprietara imobilului solicitat în baza Legii nr. 10/2001. Succesiunea de pe urma defunctei E.E. fiind testamentară, terenul în suprafață de 200 mp situat în Galați, a trecut în proprietatea statului, potrivit art. 30 din Legea nr. 58/1974.

Prin decizia civilă nr. 401/A din 14 noiembrie 2006, Curtea de Apel Galați a respins, ca nefondată, excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului P.S., invocată de primarul municipiului Galați, a admis apelul declarat de reclamantul N.F., a schimbat în tot sentința civilă atacată și a admis contestația; a anulat Dispoziția nr. 1199/SR din 14 ianuarie 2005 emisă de primarul municipiului Galați, a obligat pârâta să restituire în natură reclamanților terenul în suprafață de 200 mp, situat în Galați, și a constatat că reclamanții au dreptul la măsuri reparatorii în echivalent pentru imobilul (construcție demolată) situat la aceeași adresă, conform TITLULUI VII din Legea nr. 247/2005.

Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a constatat că din actele depuse la dosarul cauzei, rezultă că reclamanții sunt moștenitorii defunctei N.M. decedată la 14 ianuarie 2004, potrivit certificatului de moștenitor nr. 66 din 8 iulie 2004, în calitate de soț supraviețuitor și fiu. Din certificatul de moștenitor nr. 906 din 22 septembrie 1982 rezultă că de pe urma defunctei E.E. a rămas ca moștenitoare N.M. și că masa succesorală cuprinde printre altele și imobilul situat în Galați, compus din teren în suprafață de 200 mp și construcție, cu mențiunea că succesiunea fiind testamentară terenul a intrat în proprietatea statului conform art. 30 din Legea nr. 58/1974.

În baza Legii nr. 10/2001, s-a formulat notificare, prin care s-a solicitat restituirea în natură a terenului și măsuri reparatorii în echivalent bănesc pentru imobilul (casă de locuit) demolat, iar pârâtul a emis dispoziția contestată, prin care a respins cererea de restituire în natură sau în echivalent a imobilului. Față de dispozițiile art. 481 C. civ., potrivit cărora „nimeni nu poate fi silit a ceda proprietatea sa, afară numai pentru cauză de utilitate publică și primind o dreaptă și prealabilă despăgubire”, s-a constatat că imobilul în litigiu a fost preluat abuziv, devenind incidente dispozițiile art. 2 lit. h) din Legea nr. 10/2001, republicată și că terenul în suprafață de 200 mp este liber, iar casa a fost demolată.

În aceste condiții, regimul juridic al terenului este reglementat de art. 1 alin. (1), art. 9 și art. 10 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, republicată, astfel că s-a dispus restituirea acestuia în natură, iar în ceea ce privește casa de locuit s-a constatat că aceasta a fost demolată, urmând a se face aplicarea art. 10 din același act normativ. S-a constatat că pentru construcție reclamanții au dreptul la măsuri reparatorii în echivalent, calculate potrivit TITLULUI VII din Legea nr. 247/2005, privind regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv. Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâtul primarul municipiului Galați, criticând-o pentru nelegalitate, potrivit art. 304 pct. 9 C. proc.

civ., încadrarea în drept a criticilor formulate fiind făcută de către instanța, potrivit art. 306 alin. (3) C. proc. civ. În dezvoltarea acestui motiv de recurs, primarul municipiului Galați a arătat că, potrivit art. 3 alin. (1) lit. a) și art. 9 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, în cadrul procedurii administrative sarcina probei deținerii proprietății incumbă persoanei care pretinde dreptul. Or, din actele depuse de către reclamanți nu rezultă că N.M. poate fi considerată persoană îndreptățită la acordarea măsurilor reparatorii prevăzute de Legea nr. 10/2001, întrucât nu a făcut dovada dreptului de proprietate asupra imobilului situat în Galați, respectiv a terenului în suprafață 200 mp. Din certificatul de moștenitor nr. 906 din 22 septembrie 1982 rezultă că N.M.

nu a fost proprietara terenului revendicat în baza Legii nr. 10/2001, întrucât, succesiunea de pe urma defunctei E.P.E., fiind testamentară, terenul în suprafață de 200 mp, situat în Galați, a trecut în proprietatea Statului potrivit dispozițiilor art. 30 din Legea nr. 58/1978. În concluzie, s-a arătat că terenul nu a fost niciodată în proprietatea defunctei N.M. și prin urmare, nu poate fi retrocedat prin procedura Legii nr. 10/2001. Examinând decizia în raport de motivul de recurs invocat, întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., instanța constată următoarele: Contestatorii au cerut ca recurentul-pârât să fie obligat la măsuri reparatorii pentru imobilul situat în Galați, iar din actele depuse la dosar rezultă că N.M.

(soția reclamantului N.F. și mama reclamantului P.S.), a dobândit prin testamentul întocmit de E.E., autentificat sub nr. 1635/1982, numai construcția. La momentul deschiderii succesiunii defunctei E.E., potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 58/1974, terenurile nu puteau fi dobândite decât prin succesiune legală. Față de aceste prevederi și de dispozițiile înscrise în art. 30 alin. (2) din Legea nr. 58/1974, N.M. a dobândit dreptul de proprietate asupra construcției, iar terenul aferent construcției a trecut în proprietatea statului, așa cum s-a consemnat și în certificatul de moștenitor nr. 906 din 22 septembrie 1982. Prin urmare, statul a preluat terenul din patrimoniul fostei proprietare E.E., în baza art. 30 alin. (2) din Legea nr. 58/1974, iar construcția a fost preluată, în fapt, din patrimoniul defunctei N.M.

ai cărei succesori sunt intimații. Deoarece la data preluării imobilului, autoarea intimaților avea în proprietate numai construcția, contestatorii sunt îndreptățiți la măsuri reparatorii doar pentru acest imobil, nu și pentru terenul aferent construcției, care nu s-a aflat în patrimoniul defunctei N.M. Pentru aceste considerente, instanța, în baza dispozițiilor art. 314 C. proc. civ., va admite recursul declarat de Primăria municipiului Galați, va casa decizia recurată, în parte, în sensul că va respinge cererea de restituire a suprafeței de 200 mp teren. Se vor menține restul dispozițiilor deciziei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Admite recursul declarat de primarul municipiului Galați în calitate de reprezentant al administrației publice locale împotriva deciziei nr. 401 A din 14 noiembrie 2006 a Curții de Apel Galați, secția civilă, pe care o casează în parte, în sensul că respinge cererea de restituire a terenului în suprafață de 200 mp. Menține restul dispozițiilor deciziei. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 11 octombrie 2007.