ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2126/2010

Deliberând asupra

recursului civil de față;

Din examinarea

lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin Sentința nr. 1046 din 24 mai 2007,

Tribunalul Galați, secția civilă, a respins, ca nefondată, contestația

formulată în baza Legii nr. 10/2001 de reclamantul E.H.I. împotriva Dispoziției

nr. 3199/SR din 11 decembrie 2006, emisă de pârâtul Primarul Municipiului

Galați.

Pentru a hotărî

astfel, tribunalul a apreciat ca fiind legală dispoziția contestată, prin care

s-a respins notificarea de restituire a reclamantului, în condițiile în care

acesta, ca moștenitor al autorului A.B. și persoană îndreptățită, nu a dovedit

preluarea imobilului de către stat. Mai mult, din adresa nr. 34586/2007 a

Primăriei Galați rezultă că imobilul a cărui restituire se solicită nu

figurează în patrimoniul municipiului Galați, deci nu există nicio probă în

sensul că imobilul ar fi fost preluat abuziv, pentru a deveni incidente

prevederile Legii nr. 10/2001.

Reclamantul a

declarat apel împotriva sentinței, fără însă a motiva calea de atac exercitată.

Apelul a fost

respins, ca nefondat, de Curtea de Apel Galați, secția civilă, prin Decizia nr.

249/A din 20 noiembrie 2008.

Pentru a pronunța

această soluție, Curtea a avut în vedere, conform art. 292 alin. (2) C. proc.

civ., motivele invocate de parte în fața primei instanțe, pe care le-a apreciat

ca neîntemeiate.

În acest sens, s-a

reținut că deși reclamantul a pretins prin notificare că imobilul solicitat a

trecut în proprietatea statului fără titlu, acesta nu a făcut dovada

deposedării de către stat prin actele anexate notificării.

De asemenea, prin

Adresa nr. 34586/F.05/2007, Primăria municipiului Galați a precizat că imobilul

situat în Galați, str. T., nr. 1, fostă D. nr. 1, nu figurează în patrimoniul

municipiului.

În consecință, nu

este îndeplinită condiția prevăzută de art. 1 din Legea nr. 10/2001 pentru

restituire, aceea ca imobilul solicitat să fi fost preluat în mod abuziv de

stat, de organizațiile cooperatiste sau de orice alte persoane juridice, în

perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989.

Decizia curții de

apel a fost atacată cu recurs de către reclamant.

În motivarea cererii

sale, recurentul-reclamant a arătat că instanțele anterioare au reținut în mod

greșit că el nu a făcut dovada deposedării de către stat, pentru că în

condițiile în care a arătat că imobilul solicitat a fost preluat de stat fără

titlu, o asemenea dovadă era imposibil de făcut.

Intimatul-pârât a

depus întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat.

Recursul este fondat

în sensul celor ce succed.

Instanțele anterioare

au reținut corect, față de dispozițiile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 10/2001,

că fac obiectul acestei legi imobilele preluate în mod abuziv de stat, de

organizațiile cooperatiste sau de orice alte persoane juridice în perioada 6

martie 1945 - 22 decembrie 1989 și că, în vederea restituirii lor, persoana

îndreptățită trebuie să facă dovada preluării abuzive.

Însă, pentru cazul în

care nu se poate face dovada formală a preluării imobilul solicitat de către

stat, art. 1 lit. e) din Normele metodologice de aplicare unitară a Legii nr.

10/2001, aprobate prin H.G. nr. 250/2001, prevede că în soluționarea

notificării se va ține seama de faptul că existența imobilului în patrimoniul

statului constituie o prezumție relativă de preluare abuzivă.

Or, în speță,

reclamantul a invocat constant că imobilul solicitat prin notificarea formulată

în baza Legii nr. 10/2001 a fost preluat de stat fără titlu, situație în care

în mod nelegal curtea de apel a confirmat soluția fondului de respingere a

contestației, pe motiv că reclamantul nu a făcut dovada preluării abuzive, respectiv

a preluării fără titlu.

Faptele negative se

dovedesc prin dovedirea faptelor pozitive contrare de către partea adversă,

astfel că reclamantului nu i se putea imputa că nu a făcut dovada deposedării

fără titlu operată de stat, el neputând proba un fapt negativ.

Față de apărarea

reclamantului, în vederea aplicării corecte a dispozițiilor art. 1 lit. e) din

Nomele metodologice de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001, instanța avea

obligația, conform art. 129 alin. (5) C. proc. civ., să stabilească, pe bază de

probe, faptele ce interesau în aplicarea prezumției relative de preluare

abuzivă, respectiv cine este posesorul bunului litigios.

Împrejurarea că prin

Adresa nr. 34586/F.05/2007 a Primăriei Municipiului Galați s-a comunicat

instanței că imobilul litigios nu figurează în patrimoniul municipiului Galați

nu justifică concluzia trasă de instanță, aceea că respectivul imobil nu a fost

preluat abuziv de stat.

O concluzie corectă

pe acest aspect putea fi trasă numai după identificarea exactă a imobilului și

a deținătorului lui actual, ceea ce presupunea suplimentarea probatoriului prin

administrarea unei expertize tehnice de specialitate.

Neprocedând în acest

mod, curtea de apel a pronunțat o hotărâre pe baza unei situații de fapt

incomplet stabilite, astfel că potrivit art. 312 alin. (1) - (3) și art. 314 cu

referire la art. 304 pct. 9 C. proc. civ., recursul reclamantului se impune a

fi admis, iar decizia recurată casată, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la

aceeași curte de apel.

Cu ocazia

rejudecării, se va suplimenta probatoriul prin administrarea unei expertize

tehnice care să identifice imobilul litigios și deținătorul lui, precum și a

oricărei alte probe apreciate ca utilă în stabilirea acestor fapte, urmând ca,

în funcție de rezultat, să se aprecieze asupra îndeplinirii condiției preluării

abuzive a imobilului litigios prin prisma prezumției relative reglementate de

art. 1 lit. e) din Normele metodologice de aplicare unitară a Legii nr.

10/2001, aprobate prin H.G. nr. 250/2001.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Admite recursul

declarat de reclamantul E.H.I. împotriva Deciziei nr. 249/A din 20 noiembrie

2008 pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția civilă.

Casează decizia

recurată și trimite cauza spre rejudecare la aceeași curte de apel.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică astăzi, 26 martie 2010.