ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6335/2007

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul

Tribunalului Giurgiu, reclamantele P.E. și P.M. au solicitat în contradictoriu

cu Primăria comunei Găujani, să se constate nulitatea dispoziției nr. 348 din

29 septembrie 2005, privind propunerea de acordare a măsurilor reparatorii în

echivalent, pentru casa de locuit, demolată parțial și teren, emisă de pârâtă.

În motivarea acțiunii, reclamantele

au arătat că la data de 17 ianuarie 2005, Primăria comunei Găujani, a emis

dispoziția nr. 2 privind acordarea de despăgubiri pentru imobilul casă de

locuit, demolată parțial și teren aferent, în suprafață de 6050 mp, situat în

intravilanul comunei Găujani, dispoziție ce a fost anulată parțial la

solicitarea reclamantelor de către Tribunalul Giurgiu prin sentința civilă nr. 201

din 7 aprilie 2005, dispunându-se ca modalitate de restituire acordarea de despăgubiri

bănești.

Sentința a rămas definitivă și

irevocabilă devenită irevocabilă prin neapelare.

Primăria comunei Găujani, a emis

dispoziția nr. 245 din 8 august 2005, privind modificarea dispoziției nr. 2/2005,

în sensul că a acordat despăgubiri bănești în valoare de 68.134.053 lei.

La data de 17 august 2005, prin

dispoziția nr. 247 s-a modificat dispoziția nr. 245/2005, în sensul că s-a

stabilit acordarea de despăgubiri bănești în valoarea de 375.776.553 RON,

dispoziția nefiind contestată.

La data de 29 septembrie 2006,

Primăria comunei Găujani emite dispoziția nr. 348 prin care se propune

acordarea de măsuri reparatorii în echivalent.

Prin întâmpinare, Primăria comunei

Găujani a solicitat introducerea în cauză a prefectului județului Giurgiu,

Ministerului Economiei și Finanțelor și Autorității Naționale pentru

Restituirea Proprietăților.

La data de 8 decembrie 2005,

tribunalul a dispus introducerea în cauză a prefectului județului Giurgiu.

Prin sentința nr. 60 din 3 aprilie

2006 pronunțată de Tribunalul Giurgiu, secția civilă, s-a respins excepția

lipsei calității procesuale invocată de pârâtul prefectul județului Giurgiu și

a respins acțiunea reclamantelor ca nefondate.

Apelul declarat de reclamantele P.E.

și P.M. împotriva sentinței mai sus menționată a fost admis prin decizia nr. 186

din 22 martie 2007 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a

civilă.

A schimbat în tot sentința atacată,

în sensul că, a admis contestația și a constatat nulitatea dispoziției nr. 348

din 29 septembrie 2005 emisă de Primăria comunei Găujani județul Giurgiu prin

primar.

A obligat intimații să plătească

apelantelor reclamante suma de 1.000 RON cu titlu de cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei decizii a declarat

recurs prefectul județului Giurgiu, invocând lipsa calității procesuale pasive

și greșita obligare la plata cheltuielilor de judecată.

Dezvoltând critica de nelegalitate,

recurentul-pârât a susținut că numai pârâta Primăria comunei Găujani are

atribuții de soluționare a notificării, fiind vorba despre un imobil aflat pe

raza administrativ-teritorială a comunei Găujani pentru care s-a stabilit

acordarea de despăgubiri bănești.

Totodată, art. 21 alin. (4) din

Legea nr. 10/2001 dispune că în cazul imobilelor deținute de unitățile

administrativ-teritoriale, restituirea în natură sau prin echivalent către

persoana îndreptățită se face prin dispoziția motivată a primarilor, respectiv

a primarului general al municipiului București, or, după caz, a președintelui

consiliului județean.

Prin urmare, instanța de apel nu

putea decât să constate lipsa calității procesuale pasive a prefectul județului

Giurgiu.

Recursul este întemeiat pentru

considerentele ce succed:

Primăria comunei Găujani, are

calitate procesuală pasivă, întrucât la momentul înregistrării acțiunii,

reclamantele și-au întemeiat cererea pe dispozițiile Legii nr. 10/2001, iar

raportul juridic izvorât din aplicarea acestei legi ia naștere între entitatea

obligată la restituire și persoana îndreptățită la măsuri reparatorii, conform

art. 20 alin. (3) din mai sus menționate lege.

Prin art. 20 alin. (3) din Legea nr.

10/2001 republicată, se conferă calitatea de entitate obligată la instituirea

unității administrativ-teritoriale, însă aceste prevederile nu înlătură

calitatea pe care primăria a avut-o, potrivit legii, până la data intrării în

vigoare a Legii nr. 247/2005, cum corect a reținut și instanța de apel.

În speță, primarul comunei Găujani a

emis dispozițiile nr. 245 din 8 august 2005, și nr. 247 din 17 august 2005, pe

care ulterior le-a revocat, emițând dispoziția nr. 248 din 29 septembrie 2005,

anulată de către instanța de apel.

Ca partea căzută în pretenții,

potrivit art. 274 C. proc. civ. Primăria comunei Găujani prin primar este cea

care a declanșat procedura judiciară, urmare a revocării dispozițiilor nr. 245

din 8 august 2005 și nr. 247 din 17 august 2005 și aceasta fiind în culpă

procesuală trebuie să suporte cheltuielile ocazionate de proces și nu prefectul

județului Giurgiu, cum greșit a decis instanța de apel.

În raport de aceste considerente

critica vizând lipsa calității procesuale pasive nu va mai fi analizată.

În consecință, în temeiul art. 312 alin.

(1) și (3) C. proc. civ., va admite recursul declarat de pârâtul prefectul județului

Giurgiu împotriva deciziei nr. 186 din 22 martie 2007 pronunțată de Curtea de

Apel București, secția a IV-a civilă.

Va casa în parte decizia atacată, în

sensul că, păstrându-i celelalte dispoziții, va înlătura obligarea instituției prefectului

județului Giurgiu la plata cheltuielilor de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite

recursul declarat de prefectul județului Giurgiu împotriva

deciziei nr. 186 din 22 martie 2007 pronunțată de Curtea de Apel București, secția

a IV-a civilă.

Casează în parte decizia atacată, în sensul că,

păstrându-i celelalte dispoziții, înlătură obligarea instituției prefectului județului

Giurgiu la plata cheltuielilor de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 4 octombrie

2007.