ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1871/2009
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1871/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată
următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la 31 martie
2008, reclamanții C.L.C. și C.M.A. au solicitat obligarea pârâților Comisia
Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor și Guvernul României, Cancelaria
Primului-Ministru să procedeze la trimiterea dosarului nr. 18827/CC/2006 la
evaluator sau la societatea de evaluatori în vederea întocmirii raportului de
evaluare și să emită decizia pentru titlul de despăgubire în conformitate cu
dispoziția nr. 157 din 24 octombrie 2006 emisă de Primăria comunei Găgești, județul
Vaslui.
Reclamanții au solicitat de asemenea
obligarea pârâților la plata de despăgubiri în cuantum de 10.000 RON pentru
daunele cauzate prin refuzul de soluționare a dosarului lor și de a emite
decizia reprezentând titlul de despăgubire, obligarea la plata de daune
cominatorii în sumă de 100 RON/zi de întârziere până la soluționarea efectivă a
dosarului și obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamanții au
arătat că prin dispoziția nr. 157 din 24 octombrie 2006 a Primăriei comunei Găgești,
j
udețul Vaslui s-a
propus acordarea de despăgubiri în condițiile Titlului VII din Legea nr. 247/2005
pentru imobilul construcție preluat abuziv și care a fost demolat total.
Reclamanții au învederat că deși această
propunere a fost înaintată autorităților pârâte și înregistrată în dosarul nr. 18827/CC
din 23 iunie 2006, nu s-a inițiat procedura administrativă de acordare a
despăgubirilor, prin analizarea dosarului și transmiterea spre evaluare în
vederea întocmirii raportului de evaluare și a titlului de despăgubire.
Pârâtul Guvernul României, Cancelaria
Primului-Ministru a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive,
arătând că, în baza art. 6 alin. (1) din O.U.G. nr.25/2007 s-a înființat A.N.R.P.,
ca organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate
juridică, în subordinea Ministerului Economiei și Finanțelor, prin preluarea
activității A.N.R.P., structură fără personalitate juridică din cadrul
Cancelariei Primului –Ministru, care s-a desființat.
Prin sentința civilă nr. 2776 din 22
octombrie 2008 Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios
administrativ și fiscal, a respins acțiunea în contradictoriu cu pârâtul
Guvernul României, Cancelaria Primului –Ministru, ca fiind formulată împotriva
unei persoane fără calitate procesuală pasivă și a respins ca neîntemeiată
acțiunea formulată în contradictoriu cu pârâta Comisia Centrală pentru
Stabilirea Despăgubirilor.
Instanța de fond a constatat că este
întemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive a Cancelariei
Primului-Ministru, care nu are atribuții în analizarea dosarelor și în emiterea
titlurilor de despăgubiri potrivit Titlului VII din Legea nr. 247/2005, fiind
desființată prin O.U.G. nr. 25/2007 A.N.R.P., care funcționa în subordinea sa
ca structură fără personalitate juridică.
Pe fondul cauzei, s-a reținut că dosarul
nr. 18827/CC/2006 nu este complet și din acest motiv nu a fost soluționat prin
trimiterea la evaluator și emiterea titlului de despăgubire solicitat de reclamanți.
Împotriva acestei sentințe, au declarat
recurs reclamanții, solicitând casarea hotărârii în baza art. 304 pct. 5 și
pct. 9 C. proc. civ.
Recurenții au susținut că instanța de
fond a respins neîntemeiat cererea lor de amânare a judecării cauzei formulată
la 22 octombrie 2009 și a judecat dosarul la termenul respectiv, fără a le
comunica înscrisurile depuse de celelalte părți și fără discutarea în
contradictoriu a excepției lipsei calității procesuale pasive a Cancelariei
Primului-Ministru.
Recurenții au criticat soluția dată pe
fondul cauzei, arătând că au fost greșit însușite apărările Comisiei Centrale
pentru Stabilirea Despăgubirilor privind necesitatea completării dosarului nr. 18827/CC/2006,
deși din probatoriul administrat a rezultat depunerea întregii documentații în
conformitate cu dispozițiile Titlului VII din Legea nr. 247/2005 și ale H.G. nr.
1095/2005.
Din acest motiv, recurenții au susținut
că măsura de restituire a dosarului lor în vederea completării la Primăria comunei Găgești se dovedește a fi neîntemeiată, cu atât mai mult cu cât legea nu
prevede o astfel de atribuție în sarcina Comisiei Centrale pentru Stabilirea
Despăgubirilor și dimpotrivă, în etapa evaluării, există posibilitatea
completării dosarului cu noi înscrisuri necesare pentru evaluarea corectă a
imobilului, dar numai la solicitarea evaluatorului.
Analizând actele și lucrările dosarului,
în raport și de dispozițiile art. 304 și art. 304
1
C. proc. civ.,
Înalta Curte va admite prezentul recurs pentru următoarele considerente:
Instanța de fond a soluționat cauza la
termenul din 22 octombrie 2008 cu respectarea principiului
contradictorialității și a dreptului de apărare al recurenților-reclamanți,
deoarece a respins întemeiat cererea lor de amânare a judecății, constatând că
nu a fost motivată și nici dovedită. De asemenea, instanța de fond a apreciat
corect că nu se impune amânarea cauzei pentru comunicarea înscrisurilor anexate
la notele scrise de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, dat
fiind că acestea au fost depuse de recurenții-reclamanți în dosarul pentru
acordarea despăgubirilor și nu reprezentau acte noi.
Referitor la excepția lipsei calității
procesuale pasive a pârâtului Guvernul României, Cancelaria Primului-Ministru,
se constată că aceasta a fost invocată prin întâmpinarea comunicată părților de
la primul termen acordat în cauză, 25 iunie 2008, astfel că recurenții-reclamanți
au avut posibilitatea să formuleze apărări și deci prin modul de soluționare a
excepției respective nu au fost încălcate drepturile lor procedurale.
Critica formulată în cel de-al doilea
motiv de recurs este întemeiată, constatându-se că acțiunea recurenților-reclamanți
îndeplinește în parte condițiile prevăzute de art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004,
în sensul vătămării dreptului lor recunoscut de Legea nr. 247/2005 prin refuzul
intimatei-pârâte Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor de a proceda
la soluționarea dosarului de acordare de despăgubiri înregistrat sub nr. 18827/CC/2006.
Din actele dosarului, rezultă că
notificarea nr. 616/2001 prin care recurenții-reclamanții au solicitat
acordarea de despăgubiri pentru construcțiile situate în comuna Găgești, județul
Vaslui a fost soluționată printr-o primă dispoziție nr. 166 din 2 decembrie
2005 emisă de Primăria comunei Găgești, în calitate de entitate notificată și
transmisă la Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor,
unde a fost înregistrată sub nr. 18827/CC/2006.
Prin actul administrativ sus-menționat
s-a respins cererea de restituire în natură a imobilului – construcție pentru
motivul că a fost demolat și s-a propus acordarea de măsuri reparatorii în
condițiile Titlului VII din Legea nr. 247/2005.
Cu adresa nr. 698674 din 9 octombrie
2006, A.N.R.P. a comunicat Primăriei comunei Găgești că este necesară emiterea
unei noi dispoziții pe numele recurenților-reclamanți, în calitate de persoane îndreptățite,
dat fiind că, din analiza dosarului transmis a rezultat că dispoziția nr. 166
din 2 decembrie 2005 a fost emisă pe numele executorului judecătoresc, care nu
este beneficiarul măsurilor reparatorii propuse.
Primăria comunei Găgești a emis o nouă
dispoziție cu nr. 157 din 24 octombrie 2006 pe numele persoanelor îndreptățite
la măsuri reparatorii și în conformitate cu dispozițiile art. 16 din Titlul VII
al Legii nr. 247/2005, a procedat la transmiterea acesteia la A.N.R.P. la data
de 30 octombrie 2006, în vederea desfășurării etapelor ulterioare prevăzute de
aceeași lege pentru stabilirea și acordarea despăgubirilor.
Astfel, potrivit dispozițiilor art. 16
alin. (4)-(7) din Legea nr. 247/2005, după primirea dispoziției emise de
entitatea învestită cu soluționarea notificării, însoțită de întreaga
documentație aferentă acesteia, Secretariatul Comisiei Centrale pentru
Stabilirea Despăgubirilor procedează la analizarea dosarelor în privința
verificării legalității respingerii cererii de restituire în natură, apoi va
centraliza dosarele în care a fost respins întemeiat cererea de restituire în
natură și va proceda la transmiterea lor către evaluator sau societatea de evaluare
desemnată, în vederea întocmirii raportului de evaluare.
După primirea dosarului, evaluatorul sau
societatea de evaluatori desemnată va efectua procedura de specialitate și va
întocmi raportul de evaluare pe care îl va transmite Comisiei Centrale, raport
care va conține cuantumul despăgubirilor în limita cărora vor fi acordate
titlurile de despăgubire, iar în baza raportului de evaluare Comisia Centrală va
proceda fie la emiterea titlului de despăgubire, fie la trimiterea dosarului
spre reevaluare.
În cauză, se constată că intimata-pârâtă
Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor nu a respectat aceste
dispoziții legale, deoarece nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în
fiecare etapă a procedurii administrative după înregistrarea dosarului nr. 18827/CC/2006
și după primirea de la Primăria comunei Găgești a noii dispoziții nr.157 din 24
octombrie 2006 emise pe numele recurenților-reclamanți, în calitate de persoane
îndreptățite la măsuri reparatorii.
Astfel, se reține că, de la data
transmiterii noii dispoziții, 30 octombrie 2006 și până la formularea prezentei
acțiuni, 31 martie 2008, comisia intimată nu a întreprins nici o măsură pentru
soluționarea dosarului nr. 18827/CC/2006 și pe parcursul judecării cauzei, la
17 iunie 2008 a solicitat Primăriei comunei Găgești completarea documentației
și emiterea unei noi dispoziții, întrucât dispoziția nr. 166/2005 a fost greșit
întocmită pe numele executorului judecătoresc.
Instanța de fond nu a examinat conținutul
acestei adrese în raport de celelalte înscrisuri depuse în cauză și din care
rezultă în mod neechivoc că dosarul nr. 18827/CC/2006 a parcurs deja etapa
analizei de către Secretariatul Comisiei Centrale în conformitate cu
dispozițiile art. 16 alin. (4) din Titlul VII al Legii nr. 247/2005 și că,
urmare acestei analize, s-a constatat necesitatea emiterii unei noi dispoziții
pe numele recurenților-reclamanți, astfel cum s-a consemnat în adresa nr.698674
din 9 octombrie 2006 întocmită de A.N.R.P.
Prin această adresă s-a solicitat
Primăriei comunei Găgești numai emiterea unei noi dispoziții pe numele
persoanelor îndreptățite la măsuri reparatorii, fără a se constata lipsa
documentelor necesare pentru stabilirea și acordarea despăgubirilor, astfel cum
neîntemeiat s-a consemnat în adresa nr. 18827/CC din 17 iunie 2008, fără a se
avea în vedere că a fost deja executată măsura de emitere și comunicare a noii
dispoziții încă de la data de 30 octombrie 2006.
În consecință, au fost greșit însușite
apărările comisiei intimate privind refuzul justificat de soluționare a
dosarului de despăgubire înregistrat de recurenții-reclamanți, în condițiile în
care aceștia au dovedit depunerea întregii documentații solicitate, conform
rezultatului analizei care a stat la baza adresei nr. 698674 din 9 octombrie
2006.
Constatând refuzul nejustificat al
comisiei intimate de a aplica prevederile Legii nr. 247/2005 prin soluționarea
dosarului nr. 18827/CC/2006, în sensul parcurgerii etapelor ulterioare
analizării dosarului pentru evaluarea și stabilirea despăgubirilor cuvenite
recurenților-reclamanți, Înalta Curte va admite prezentul recurs și va casa
hotărârea atacată, urmând ca pe fond, să admită în parte acțiunea.
În baza art. 1 alin. (1) și art. 8 alin.
(1) din Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, se va
dispune obligarea pârâtei Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor să
soluționeze dosarul reclamanților înregistrat sub nr. 18827/CC din 23 iunie
2006 și să-l înainteze către evaluator în vederea întocmirii raportului de
evaluare.
Cererea de obligare a pârâtei la emiterea
titlului de despăgubire se dovedește a fi prematură în raport de dispozițiile
art. 16 din Legea nr. 247/2005, care prevăd că în baza raportului de evaluare
Comisia Centrală va proceda fie la emiterea deciziei reprezentând titlul de
despăgubire, fie la trimiterea dosarului spre reevaluare.
Cererile privind plata de despăgubiri și
de daune cominatorii vor fi respinse ca neîntemeiate, constatându-se că
recurenții-reclamanți nu au dovedit susținerile invocate pentru acordarea
sumelor pretinse și nu au criticat în recurs soluția instanței de fond care a
respins cererile respective.
Pentru aceleași considerente, va fi respinsă
și acțiunea în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României, Cancelaria
Primului-Ministru ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitatea
procesuală pasivă, astfel cum s-a constatat în hotărârea atacată, iar
recurenții- reclamanți nu au declarat recurs împotriva soluției de admitere a
excepției lipsei calității procesuale pasive.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de C.L.C. și C.M.A.
împotriva sentinței civile nr. 2776 din 22 octombrie 2008 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.
Casează sentința atacată și pe fond
admite, în parte, acțiunea formulată de reclamanții C.L.C. și C.M.A.
Obligă pârâta Comisia Centrală pentru
Stabilirea Despăgubirilor să soluționeze dosarul reclamanților înregistrat sub
nr. 18827 din 23 iunie 2006 și să-l înainteze către evaluator în vederea
întocmirii raportului de evaluare.
Respinge celelalte cereri ca
neîntemeiate.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință publică, astăzi 1
aprilie 2009 .