ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 370/2007
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 370/2007 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Tribunalul Suceava, secția comercială de contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 214 din 4 aprilie 2005, a respins, ca nefondată, acțiunea formulată de reclamanta SC R.B. SRL cu sediul social în municipiul Rădăuți județul Suceava în contradictoriu cu pârâtele SC J. SA cu sediul social în municipiul Rădăuți județul Suceava și SC A. SRL cu sediul social în municipiul Rădăuți județul Suceava. De asemenea, a fost admisă cererea reconvențională în parte, constatându-se că pârâta SC A. SRL Rădăuți a dobândit dreptul de proprietate prin cumpărare de la SC J. SA Rădăuți, parcelele virane 866/23 în suprafață de 49,51 m.p., cota de 46 % din parcela virană 866/24 reprezentând suprafața de 36,67 m.p.
și terenul aferent parcelei virane 866 /7/XL în cotă de 1/5 reprezentând suprafața de 14,992 m.p. și spațiul comercial amplasat pe parcela virană 866/23 și parcela virană 866 /7/XL în suprafață utilă de 111,37 m.p. din Cartea funciară 12785 a Comunei cadastrale Rădăuți. A mai fost obligată pârâta SC A. SRL Rădăuți să plătească pârâtei SC J. SA Rădăuți suma de 430.115.382 lei reprezentând diferența de preț neachitat. A fost respins capătul de cerere referitor la obligarea reclamantei SC R.B. SRL Rădăuți la plata cheltuielilor de judecată. În fundamentarea acestei soluții, instanța de fond a reținut că prin procesul verbal de conciliere din data de 19 mai 2003 între părți s-a încheiat o convenție cu privire la vânzarea unor imobile, însă nu a fost stabilit prețul acestora, cumpărătorul fiecăruia dintre imobile, modalitatea de plată și predarea, ceea ce duce la concluzia că între părți a existat doar convenția de a încheia în viitor un antecontract.
Pe de altă parte, între pârâta-reclamantă și pârâtă s-a încheiat un antecontract cu privire la vânzarea-cumpărarea acestor imobile, s-a stabilit prețul și modalitatea de plată iar clauzele anticipatorii au fost executate. Prin adresa nr. 69 din 23 iulie 2003 pârâta a înștiințat Judecătoria Rădăuți, Serviciul de Carte Funciară despre această vânzare, solicitând și intabularea. Deoarece numai între reclamanta-pârâtă SC A. SRL și pârâta SC J. SA a fost încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare, potrivit dispozițiilor art. 1073 – art. 1075 C. civ., creditorul are dreptul la îndeplinirea exactă a obligației, fiind admisă acțiunea formulată de reclamanta-pârâtă, iar pe cale de consecință acțiunea reclamantei SC R.B.
SRL a fost respinsă. Curtea de Apel Suceava, secția comercială de contencios administrativ și fiscal, prin decizia nr. 9 din 1 februarie 2006, a respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamanta SC R.B. SRL Rădăuți împotriva sentinței nr. 214 din 4 aprilie 2005 a Tribunalului Suceava, secția comercială de contencios administrativ și fiscală. De asemenea, a fost respinsă, ca nefondată, cererea de intervenție. Pentru a decide astfel, instanța de apel a stabilit că D.G.F.P. Suceava a formulat o cerere de intervenție în interesul reclamantei apelante SC R.B. SRL, motivarea acestei cereri reprezentând o susținere a poziției reclamantei, arătând că nu poate opera vânzarea imobilului întrucât acesta a făcut obiectul unor procese-verbale de sechestru și au fost notate în Cartea Funciară.
La termenul din 18 ianuarie 2006 a fost admisă în principiu cererea de intervenție. S-a apreciat că instanța de fond a procedat corect atunci când a respins acțiunea reclamantei, prin aceea că nu au existat din partea SC R.B. SRL și SC J. SA Rădăuți o contestare valabilă a transmiterii dreptului de proprietate, iar criticile vizează în principal nelegalitatea modalității de transmitere. A fost dată prioritate și eficiență unui antecontract de vânzare-cumpărare opus unui proces-verbal de conciliere, ce reprezintă o fază anterioară primului act juridic. Pe cale de consecință, ca efect al respingerii apelului, au fost respinse și apărările făcute de D.G.F.P. Suceava care au fost formulate ca și o cerere de intervenție accesorie.
Împotriva deciziei nr. 9 din 1 februarie 2006 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția comercială de contencios administrativ și fiscal, au promovat recurs atât reclamanta SC R.B. SRL Rădăuți cât și intervenienta D.G.F.P. A JUDEȚULUI SUCEAVA care au criticat hotărârea judecătorească pentru nelegalitate și netemeinicie, după cum urmează. Recurenta reclamantă SC R.B. SRL Rădăuți a solicitat admiterea recursului modificarea deciziei atacate în sensul admiterii acțiunii și a cererii de intervenție, a respingerii cererii reconvenționale a pârâtei SC A. SRL, prin aceea că a fost interpretat greșit actul juridic dedus judecății și nu a fost avută în vedere calitatea reclamantei de proprietar asupra imobilului situat în Rădăuți, Str. Calea Bucovinei, județul Suceava, înregistrat în Cartea Funciară, conform actelor depuse.
De asemenea, a fost aplicată în mod greșit legea, validându-se în mod eronat antecontractul de vânzare-cumpărare încheiat între SC J. SA și SC A. SRL, fiind invocat ca temei de drept al cererii de recurs dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ. Recurenta intervenientă D.G.F.P.J. SUCEAVA în dezvoltarea motivelor de recurs a precizat că cererea de intervenție a fost formulată în interesul pârâtei SC J. SA Rădăuți, asupra cărei bunuri a fost instituit sechestrul și greșit instanța de apel a apreciat cererea de intervenție ca fiind în interesul reclamantei SC R.B. SRL, solicitând admiterea recursului, modificarea deciziei atacate în sensul admiterii cererii de intervenție, invocând ca temei de drept al cererii de recurs dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc.
civ. Intimata pârâtă SC A. SRL Rădăuți a depus întâmpinare, motivată în fapt și în drept prin care a cerut respingerea recursului. Înalta Curte, analizând materialul probator administrat în cauză, raportat la criticile formulate de ambele recurente, constată că se impune respingerea ca nefondat al recursului reclamantei SC R.B. SRL Rădăuți și respingerea ca inadmisibil al recursului intervenientei D.G.F.P. Suceava, pentru următoarele considerente. Printr-o completă și integrală apreciere a probelor, instanțele judecătorești anterioare, au stabilit adevăratele raporturi juridice dintre părți, cu întinderea drepturilor și obligațiilor asumate reciproc, în contextul întregii documentații existente depusă în dovedirea fiecărei susțineri.
De esența unei corecte stabiliri a situației de fapt și de drept o reprezintă caracterizarea procesului verbal de conciliere din 19 mai 2003 încheiat între reclamanta SC R.B. SRL Rădăuți și pârâta SC J. SA Rădăuți. Obiectul concilierii l-a reprezentat vânzare-cumpărarea de active constând în bunuri imobile și valori mobiliare, acțiuni, fără însă a fi specificat regimul juridic al bunului, modul lui de dobândire, modalitatea de plată, condițiile și termenul de predare, în realitate fiind o simplă intenție de înstrăinare. Pe de altă parte, a fost încheiat la data de 15 iulie 2003 antecontractul de vânzare-cumpărare între SC A. SRL Rădăuți și SC J. SA Rădăuți, privind același imobil, act care are clauze bine precizate.
Conform adresei nr. 7 din 18 iunie 2004, raportată la actul adițional din 14 octombrie 2003, SC A. SRL a cerut comunicarea contului bancar pentru plata diferenței de preț în cuantum de 430.115.382 lei. Este de necontestat, că din perspectiva reglementărilor cuprinse în art. 49 C. proc. civ., oricine are interes poate interveni într-o pricină ce se urmează între alte persoane, intervenția fiind interes propriu când cel care intervine invocă un drept al său și este în interesul uneia din părți când sprijină numai apărarea acesteia. Intervenienta D.G.F.P.J. SUCEAVA și-a precizat poziția procesuală fără echivoc că cererea sa de intervenție este formulată în interesul pârâtei SC J. SA Rădăuți. Unanim recunoscut de doctrină și de jurisprudență este aspectul că intervenientul accesoriu va putea exercita calea de atac a apelului sau recursului numai dacă partea pentru care a intervenit le-a exercitat ea însăși.
În speță pârâta SC J. SA Rădăuți nu a exercitat calea de atac a recursului, astfel că devin aplicabile, pentru intervenienta D.G.F.P. Suceava, dispozițiile din art. 56 C. proc. civ. și anume că apelul sau recursul făcut de cel care intervine în sensul uneia din părți se socotește neavenit, dacă partea pentru care a intervenit nu a făcut ea însăși apel sau recurs. Pentru aceste rațiuni recursul intervenientei D.G.F.P. Suceava urmează a fi respins ca inadmisibil. În baza art. 274 C. proc. civ., urmează a obliga recurentele la plata sumei de 3500 lei cu titlul de cheltuieli de judecată către SC A. SRL Rădăuți.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta SC R.B. SRL Rădăuți împotriva deciziei nr. 9 din 1 februarie 2006 a Curții de Apel Suceava, secția comercială de contencios administrativ și fiscal. Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de intervenienta D.G.F.P. Suceava împotriva aceleiași decizii. Obligă recurentele la plata sumei de 3500 lei cheltuieli de judecată către SC A. SRL Rădăuți. Irevocabilă. Pronunțată în ședința publică, astăzi 25 ianuarie 2007.
Rețeaua de citări a acestei cauze
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.