ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1199/2009
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1199/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin acțiunea în contencios administrativ
înregistrată la Curtea de Apel București la data de 13 februarie 2008,
reclamantul C.V.C. a solicitat în contradictoriu cu pârâta A.N.L., obligarea
acesteia la plata de despăgubiri pentru pagubele produse ca urmare a emiterii
actului administrativ anulat prin sentința civilă nr. 1378 din 23 mai 2007 a
Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.
În motivarea cererii, reclamantul a
arătat că a încheiat un contract de construire a unei locuințe în cadrul
proiectului „Cartierul Henri Coandă”, organizat de pârâtă, fiind invitat
ulterior să încheie un act adițional prin care se majora prețul construcției.
Întrucât a refuzat inițial semnarea actului adițional, pârâta a dispus anularea
ordinului de începere a lucrărilor, situație care l-a obligat pe reclamant la
semnarea actului, pârâta fiind vinovată de prejudiciul produs, care constă în
diferența de preț prevăzută în actul adițional.
La termenul din 9 septembrie 2008 pârâta
a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive.
Curtea de Apel București, secția a VIII-a
contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 2213 din 9
septembrie 2008 a admis excepția lipsei calității procesuale pasive. A respins
acțiunea formulată de reclamantul C.V.C. în contradictoriu cu pârâta A.N.L., ca
fiind introdusă împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.
În motivarea soluției s-a reținut că, nu
există o legătură de cauzalitate între actul emis de pârâtă și încheierea
actului adițional între reclamant și antreprenor.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs
în termen reclamantul C.V.C., dar fără a-l timbra, deși această obligație a fost
pusă în vedere recurentului, prin citarea sa cu mențiunea timbrării și cu
precizarea cuantumului de 19,5 lei al taxei judiciare de timbru care trebuia
achitată și valorii de 0,15 lei a timbrului judiciar care trebuia depus.
Or, potrivit dispozițiilor art. 20 alin.
(3) din Legea nr. 146/1997 și cele ale art. 9 alin. (2) din O.G. nr. 32/1995,
neîndeplinirea obligației de plată până la termenul stabilit se sancționează cu
anularea acțiunii sau a cererii, situație în care, Curtea va decide în
consecință.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul declarat de C.V.C.
împotriva sentinței civile nr. 2213 din 9 septembrie 2008 a Curții de Apel
București, secția a VIII–a contencios administrativ și fiscal, ca netimbrat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 4
martie 2009.