ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1416/2008

Asupra recursului penal de față; Prin sentința penală nr. 164 din 14 noiembrie 2007 a Curții de Apel Craiova, secția penală, în baza art. 334 C. proc. pen., s-a schimbat încadrarea juridică din infracțiunea prevăzută de art. 215 1 alin. (1) C. pen., în infracțiunea prevăzută de art. 249 alin. (1) C. pen. În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., raportat la art. 10 lit. b 1 C. proc. pen. și art. 18 1 C. pen., a fost achitat inculpatul B.G. pentru infracțiunea prevăzută de art. 249 alin. (1) C. pen. În baza art. 18 1 alin. (3) C. pen., raportat la art. 91 lit. c) C. pen., s-a aplicat inculpatului amendă administrativă în sumă de 1000 lei. În baza art. 279 alin. (1) C. pen., cu aplic, art. 74 lit. a) și c) C. pen., coroborat cu art. 76 lit. d) C. pen., a fost condamnat inculpatul B.G.

la pedeapsa de un (unu) an închisoare. În baza art. 81 – art. 82 C. pen., s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei, pe durata termenului de încercare de 3 ani. S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C. pen. S-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a, lit. b) C. pen. și dispozițiile art. 71 alin. (5) C. pen. S-a constatat că nu s-a promovat acțiune civilă în cauză. În baza art. 118 lit. e) și f) C pen., s-a dispus confiscarea de la inculpat a 16 pachete țigări marca P. și a 17 cartușe de vânătoare calibru 16 mm., aflate în custodia I.P.J. Dolj – B.A.E.S.T. A fost obligat inculpatul la plata a 200 lei cheltuieli judiciare statului.

S-a reținut că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova nr. 8/P/2007 din 22 martie 2007, s-a pus în mișcare acțiunea penale și s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului B.G., pentru infracțiunile de delapidare prevăzută de art. 215 1 alin. (1) C. pen. și nerespectare a regimului armelor și munițiilor prevăzută de art. 279 alin. (1) C. pen., în final cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. În fapt, în actul de sesizare a instanței, s-a reținut că, prin rechizitoriul nr. 93/P/2006, S.T. Craiova din cadrul D.N.A., a dispus trimiterea în judecată a inculpatului B.G. pentru infracțiunile prevăzută de art. 254 alin. ( 1) C. pen., raportat la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 și declinarea competenței în favoarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova în vederea efectuării urmăririi penale față de inculpat, pentru infracțiunile prevăzută de art. 248 alin. (1) și art. 279 alin. (1) din C. pen.

După primirea dosarului, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, având în vedere atât calitatea învinuitului (ofițer de poliție judiciară), cât și dispozițiile O.U.G. nr. 131/2006 de modificare a Legii nr. 508/2004, care nu mai includ în competența D.I.I.C.O.T. infracțiunea prevăzută de art. 279 alin. (1) C. pen., a efectuat urmărirea penală atât pentru această faptă penală, cât și pentru inf. prevăzută de art. 248 alin. (1) C. pen. Astfel, cercetările au confirmat următoarea stare de fapt: 1. La data de 24 octombrie 2006, cu ocazia unei percheziții domiciliare la locuința inculpatului B.G., s-a găsit o cutie cu 25 cartușe de vânătoare, care avea calibru 16 mm. Și erau în stare de funcționare, așa cum rezultă din raportul de expertiză nr. 50808 din 13 noiembrie 2006, iar potrivit adresei nr. 540806 din 26 octombrie 2006 a Biroului arme explozivi, substanțe toxice, R.N.A.

din cadrul I.P.J. Dolj, inculpatul nu figura la data de 24 octombrie 2006 ca deținător legal de arme letale sau neletale, reținându-se în sarcina acestuia infracțiunea de nerespectare a regimului armelor și munițiilor prevăzută de art. 279 alin. (1) C. pen. Inculpatul, în declarațiile date cu ocazia urmăririi penale, a susținut că cele 25 cartușe de vânătoare găsite cu ocazia percheziției domiciliare, Ie-a cumpărat anterior cu circa 2 - 3 zile, pentru martorul T.C.D., care i-a dat contravaloarea celor 25 cartușe pe care le cumpărase de la Magazinul SC V.H. SRL cu sediul în municipiul Craiova. Susținerile inculpatului au fost confirmate de martorul T. C.D., însă cercetările efectuate le-au infirmat, în condițiile în care, din registrul de evidență a muniției pe anul 2006 al magazinului menționat mai sus, nu a rezultat că, în luna octombrie 2006 s-ar fi vândut 25 cartușe de vânătoare pentru vânătorul T.C.D.

Astfel, inculpatul a procurat și deținut cele 25 cartușe de vânătoare calibru 16 mm. cu încălcarea art. 10 din Legea nr. 17/1996,8 dintre cartușe fiind folosite pentru trageri experimentale în vederea efectuării raportului de expertiză, restul fiind depuse la B.A.E.S.T. din cadrul I.P.J. Dolj. 2. La data de 04 mai 2005, inculpatul B.G., în calitatea sa de inspector în cadrul Poliției orașului Segarcea, a fost sesizat de către martorul D.D.

că, la magazinul SC O. din localitatea Lipovu de Jos, se vând țigări P. netimbrate și erau expuse la vânzare, astfel că a întocmit procesul - verbal de constatare a contravenției seria nr. AN 269928 din 04 mai 2005, prin care a dispus sancționarea conform art. 1 lit. a) din Legea nr. 12/1990 a administratorului L.N., cu amendă în cu antum de 250.000 lei, precum și confiscarea sumei de 60.000 lei și a celor 16 pachete de țigări P. După control, inculpatul a ridicat doar cele 16 pachete de țigări și a plecat, ulterior nepredând aceste parchete de țigări la camera de corpuri delicte, ci și Ie-a însușit. Prin fapta sa, inculpatul a produs un prejudiciu în valoare de 96.000 lei, care nu a fost recuperat.

3. Deși, cu ocazia percheziției domiciliare s-au găsit la domiciliul inculpatului cotoarele a trei bonuri de carburant auto în valoare de 50 lei fiecare ce erau ștampilate pe verso cu ștampila Stației P. Segarcea, cercetările efectuate nu au confirmat faptul că procurarea lor ar fi de natură penală, actele existente la dosar confirmând că, la data de 13 octombrie 2006, inculpatul a mers la Stația P. Segarcea cu 6 bonuri carburant în valoare de 50 lei fiecare, pentru alimentarea cu motorină a autoturismului din dotarea Poliției orașului Segarcea. După ce inculpatul a prezentat cele șase bonuri care au fost ștampilate de vânzător, acesta a efectuat operația de alimentare a autoturismului și, cum rezervorul autoturismului s-a umplut numai cu cantitatea menționată în trei bonuri, celelalte au rămas la inculpat.

Totodată, nu s-a confirmat faptul că inculpatul ar fi alimentat autoturismul cu întreaga cantitate menționată în cele șase bonuri, după care ar fi pretins vânzătorului să-i restituie trei bonuri. Așadar, nu s-a confirmat în speță săvârșirea de către inculpatul B.G. a infracțiunii prevăzută de art. 248 alin. (1) C. pen., dispunându-se în baza art. 10 lit. a) C. proc. pen., scoaterea acestuia de sub urmărire penală pentru această faptă. Sesizarea instanței, s-a realizat în baza următoarelor probe: procesul - verbal de percheziție domiciliară, adresa nr. 540806 din 26 octombrie 2006 a I.P.J. Dolj – B.A.E.S.T., declarațiile martorilor U.V., C.Z., T.C.D., L.N., I.F.A., procesul - verbal de verificare a R.E.M.

din cadrul SC V.H. SRL Craiova, copia registrului cu vânzările din luna octombrie 2006, procesul - verbal de constatare a contravenției seria AU nr. 26996628, adresa I.P.J. Dolj cu privire la funcția inculpatului, interogatoriile inculpatului și fișa de cazier judiciar a acestuia. În faza de judecată, s-a procedat la interogarea inculpatului, audierea martorilor din acte: C.Z.M., I.F.A., L.N., U.V., iar în apărare, la cererea încuviințată inculpatului, a fost audiat martorul T.C.D. și s-a solicitat caracterizare de la locul de muncă, comunicată de I.P.J. Dolj - Politia Segarcea cu adresa Of. 483367 din 10 octombrie 2007. Față de probele administrate în cele două faze procesuale, prima instanță a reținut următoarele: Inculpatul B.G.

a îndeplinit funcția de inspector de poliție, Compartimentul Criminalitate Judiciară, din cadrul I.P.J. Dolj - Poliția Segarcea, în perioada 2005 - ianuarie 2007, iar în exercitarea atribuțiilor de serviciu a realizat următoarele activități pentru care este dedus judecății în prezenta cauză: a) la data de 04 mai 2005 a participat în calitate de agent constatator, la constatarea contravenției prevăzută de art. 1 lit. a) din Legea nr. 12/1990, vânzarea de țigări marca P. netimbrate și fără documente de proveniență, la magazinul aparținând SC O. SAITVAT ÎN COMUNA Lipovu, județ Dolj, fiind sesizat de martorul D.D. La sediul societății respective, inculpatul s-a deplasat împreună cu agentul de poliție I.A., cei doi polițiști sesizând că, administratorul societății, martorul L.N., oferea spre vânzare 16 pachete de țigări marca P., netimbrate și fără documente de proveniență.

S-a încheiat procesul - verbal de constatare seria A.V. nr. 2699628 din 04 mai 2005, prin care s-a dispus amendarea contravențională a administratorului L.N., precum și confiscarea a 16 pachete de țigări P. (conform procesului - verbal atașat la dosarul de urmărire penală). Acest proces - verbal nu a fost înregistrat în registrul pentru evidența proceselor - verbale de contravenție de la Poliția orașului Segarcea Postul de Poliție Lipov, pentru anul 2005, după cum rezultă din adresa nr. 53412 din 30 august 2007, comunicată de L.P.J. Dolj – S.C.J.S.E.O. De asemenea, în privința bunurilor confiscare, se constată că nu s-a promovat acțiune civilă în procesul penal, L.P.J. Dolj - citat în calitate de parte civilă în cauză, precizând la data de 29 octombrie 2007, cu adresa nr. 6103 din 22 octombrie 2007, că nu s-a înregistrat un prejudiciu ca urmare a nedepunerii a 16 pachete de țigări P. la C.C.D.

b) În luna octombrie 2006, inculpatul B.G. s-a deplasat în Craiova, la sediul magazinului SC V.H. SRL de unde a cumpărat o cutie de 25 cartușe pentru armă de vânătoare de calibru 16, pentru martorul T.C., înțelegerea dintre cei doi rezultând din declarațiile aflate la filele X și cartușele au fost cumpărate și deținute de inculpat, deși acesta nu deținea permis pentru armă de vânătoare până la data de 26 octombrie 2006, când au fost descoperite la locuința sa, în timpul efectuării unei percheziții domiciliare, într-o altă cauză penală. Din raportul de expertiză nr. 50808 din 13 noiembrie 2006 întocmită de Serviciul Criminalistic din cadrul L.P.J. Dolj, a rezultat că muniția în cauză este în stare de funcționare, cu potențial letal, fiind destinată armelor de vânătoare.

Faptele inculpatului, astfel cum au fost descrise, întrunesc elementele constitutive ale următoarelor infracțiuni: a) Fapta comisă la 04 mai 2005, de a dispune confiscarea unor bunuri rezultate din săvârșirea unei contravenții, printr-un proces - verbal de constatare a contravenției care nu a fost înregistrat, precum și omisiunea de a depune bunurile confiscate la L.P.J. Dolj, de către inculpat, care avea calitatea de ofițer de poliție, acționând în exercițiul atribuțiilor de serviciu, constituie infracțiunea de neglijență în serviciu, astfel cum este incriminată de art. 249 alin. (1) C. pen. În acest sens, se reține că inculpatul avea calitatea de funcționar public, iar fapta sa reprezintă tocmai încălcarea, din culpă, a unei îndatoriri de serviciu, prin neîndeplinirea obligației de înregistrare a procesului - verbal de constatare a contravenției și depunerea mărfurilor și sumei de bani confiscate, la L.P.J.

Dolj. Sub aspectul laturii subiective, se rețin declarațiile inculpatului (la urmărirea penală și judecată), care a învederat că nu-și amintește dacă a depus mărfurile confiscate, întrucât, o parte din documentele întocmite în exercițiul atribuțiilor de serviciu, Ie-a depozitat la locuința sa, întrucât au existat dificultăți la repartizarea unui sediu, apărări ce nu au fost înlăturate de alte probe administrate de organele de urmărire penală. Totodată, sub aspectul incidenței art. 215 1 alin. (1) C. pen., se constată că, în conținutul infracțiunii de delapidare, este incriminată, cu titlu alternativ, săvârșirea oricăreia dintre infracțiunile de însușire, folosire sau traficare, în interesul său ori pentru altul, de bunuri pe care le administrează sau gestionează, ceea ce în speță nu s-a probat.

Astfel, omisiunea de depunere a mărfurilor confiscate, nu poate fi asimilată acțiunii de însușire sau folosire în interes propriu sau pentru altul, cât timp inculpatul din speță s-a comportat ca un simplu detentor, depozitând bunurile fără însă să le consume sau să dispună de ele prin vânzare, în absența unor probe certe, neputându-se prezuma producerea acestor fapte. De asemenea, se reține că infracțiunea de delapidare este o infracțiune contra patrimoniului, materializată prin producerea unui prejudiciu în patrimoniul persoanei juridice de la care s-a delapidat; ori, în speță, I.P.J. Dolj a precizat că nu a înregistrat producerea unei pagube, prin activitatea inculpatului, astfel că nu a „promovat acțiune civilă în procesul penal”.

În raport de aceste considerente, se reține caracterul întemeiat al cererii de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpat, urmând ca, în temeiul art. 334 C. proc. pen., să se dispună reîncadrarea juridică a faptei săvârșită la data de 04 mai 2005 din infracțiunea de delapidare prevăzută de art. 215 1 alin. (1) C. pen., în infracțiunea de neglijență în serviciu prevăzută de art. 249 alin. (1) C. pen.

Sub aspectul răspunderii penale a inculpatului pentru această infracțiune, se reține însă că fapta respectivă a produs o vătămare minimă relațiilor sociale ocrotite de lege, prin valoarea modică a bunurilor implicate (contravaloarea celor 16 parchete țigări marca „P.” fiind inferioară sumei de 200.000 ROL, după cum rezultă din declarația martorului L.N., administratorul societății) și modalitatea concretă de săvârșire, precum și în raport de persoana inculpatului (infractor primar, studii superioare, sincer în timpul cercetărilor), împrejurări care se circumscriu conținutului art. 18 1 C. pen.; pe cale de consecință, se va dispune achitarea inculpatului B.G. pentru infracțiunea prevăzută de art. 249 C. pen., în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc.

pen., raportat la art. 10 lit. b 1 ) C. proc. pen., cu aplicarea sancțiunii amenzii administrative în sumă de 1.000 lei, conform art. 18 1 alin. (3) C. pen., raportat la art. 91 lit. c) C. pen. b) Fapta comisă în luna octombrie 2006, constând în procurarea și deținerea, fără drept, a cantității de 25 cartușe, de calibru 16, destinate armelor de vânătoare având potențial letal, de către o persoană care nu avea autorizarea necesară, inculpatul nefiind posesor autorizat legal de arme letale sau neletale (conform adresei nr. 540806 din 26 octombrie 2006 emisă de I.P.J. Dolj B.A.E.S.T.; R.N.A. dosar urmărire penală), întrunește elementele constitutive ale in fracțiunii prevăzută de art. 279 alin. (1) C. pen., nerespectarea regimului armelor și munițiilor.

Sub aspectul vinovăției, se reține că inculpatul, în raport de calitatea sa de ofițer de poliție, cunoștea că armele și muniția aferente sunt supuse unui regim special privitor la deținere și circulație, după cum, de altfel, inculpatul a recunoscut cu prilejul audierii sale în instanță, acceptând astfel producerea stării de pericol pentru relațiile sociale ocrotite de legea penală și acționând în consecință, cu intenție indirectă. Reținând astfel comiterea infracțiunii prevăzută de art. 279 alin. (1) C. pen., cu vinovăția cerută de lege, se va proceda la condamnarea inculpatului la o pedeapsă privativă de libertate, individualizată în raport de dispozițiile art. 72 C. pen., coroborat cu art. 74 lit. a) și c) C. pen., raportat la art. 76 lit. d) C. pen.

(lipsa antecedentelor penale, cooperarea cu organele judiciare), respectiv de un (unu) an închisoare. În privința modalității de executare, se reține că împrejurările personale din cauză justifică suspendarea condiționată a executării pedepsei, în condițiile art. 81 – art. 83 C. pen., existând garanția îndeplinirii scopului preventiv-educativ și fără privare de libertate a inculpatului. Totodată, în privința pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a, lit. b) C. pen., obligatoriu în speță, față de prevederile art. 71 alin. (2) C. pen., se vor aplica dispozițiile art. 71 alin. (5) C. pen. și va fi suspendată executarea pe durata suspendării executării pedepsei principale.

În cauză, se constată incidența dispozițiilor art. 118 lit. e) și f) C. pen., urmând a se dispune confiscarea specială cu titlu de măsură de siguranță, a bunurilor dobândite prin săvârșirea unei fapte prevăzută de legea penală, 16 pachete țigări marca P., precum și a bunurilor a căror deținere este interzisă de lege, 17 cartușe de vânătoare, calibru 16 mm., de la inculpat. Sub aspect civil, urmează să se ia act că nu a fost promovată acțiunea civilă în procesul penal, pentru bunurile ridicate de inculpat și nedepuse la I.P.J. Dolj. Împotriva acestei sentințe au declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova și inculpatul B.G. Parchetul a criticat soluția instanței de fond sub două aspecte: greșita schimbare a încadrării juridice din infracțiunea de delapidare în infracțiunea de neglijență în serviciu și greșita individualizare a pedepselor.

În privința inculpatului, acesta a solicitat aplicarea unei sancțiuni administrative și pentru infracțiunea prevăzută de art. 279 alin. (1) C. pen. Examinând sentința recurată prin prisma criticilor formulate și sub toate aspectele conf. art. 3856 alin. (3) C. proc. pen., Curtea constată că ambele recursuri sunt nefondate. În ce privește prima critică formulată de parchet, Curtea reține că inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare prevăzută de art. 215 1 C. pen., constând în aceea că, în urma unui control efectuat la o societate comercială, inculpatul B.G. a constatat că în magazinul acesteia erau expuse spre vânzare 16 pachete de țigări netimbrate, sens în care a întocmit proces-verbal de constatare a contravenției și a ridicat spre a fi confiscate bunurile respective, pe care însă nu Ie-a mai predat la camera corpuri delicte conform dispozițiilor legale.

În ce privește încadrarea juridică a acestei fapte, corect s-a apreciat de către instanța de fond că suntem în prezența infracțiunii de neglijență în serviciu, iar nu a celei de delapidare. Infracțiunea de delapidare are ca obiect juridic relațiile sociale de natură patrimonială și este săvârșită cu intenție de un subiect activ calificat, respectiv un funcționar care are atribuții de gestiune sau administrare a unor bunuri aparținând patrimoniului persoanei vătămate. Funcția de gestionar trebuie să rezulte nemijlocit din principalele atribuții de serviciu ale funcționarului în cauză, care este îndrituit să efectueze integral trei categorii de activități: primirea, păstrarea și eliberarea bunurilor aflate în patrimoniul subiectului pasiv.

Infracțiunea de neglijență în serviciu se săvârșește numai din culpă și are ca obiect juridic raporturile sociale privitoare la relațiilor de serviciu, a căror normală evoluție impune o anumită conduită a funcționarului public, ca subiect activ al infracțiunii, în sensul ca acesta să nu producă, prin actele de serviciu specifice funcției pe care o deține, urmările prevăzute de lege. În speță, încheind un proces-verbal de constatare a unei contravenții, inculpatul, în calitatea sa de ofițer de poliție judiciară, avea obligația legală de a preda la camera de corpuri delicte bunurile a căror confiscare a dispus-o; existența acestei obligații nu atrage după sine calitatea de gestionar a inculpatului, el neavând ca atribuții de serviciu și celelalte două categorii de activități menționate anterior (păstrarea și eliberarea de bunuri aparținând patrimoniului I.P.J Dolj).

Prin conduita sa, inculpatul a adus atingere relațiilor de serviciu, neîndeplinindu-și una dintre atribuțiile de serviciu, astfel încât în mod corect s-a apreciat de către instanța de fond că fapta inculpatului nu se circumscrie sferei infracțiunilor contra patrimoniului. În planul laturii subiective, probatoriul administrat în cauză nu a putut demonstra că inculpatul a urmărit sau acceptat ca prin încălcarea atribuțiilor sale de serviciu să prejudicieze patrimoniul părții vătămate, apărările sale neputând fi înlăturate, așa cum corect a reținut instanța de fond. În consecință, critica Parchetului referitoare la schimbarea încadrării juridice dispusă prin sentința recurată nu este întemeiată, iar sancțiunea aplicată pentru această faptă corespunde criteriilor impuse de art. 18 1 alin. (2) C. pen.

În ce privește cea de-a doua infracțiune reținută în sarcina inculpatului, constând în procurarea și deținerea fără drept a 25 de cartușe destinate armelor de vânătoare, susținerile sale referitoare la împrejurările în care a intrat în posesia acestora nu au fost confirmate de probatoriul administrat în cauză. Astfel, martorii audiați în cauză, având funcțiile de administrator, respectiv vânzător la magazinul indicat de către inculpat, au declarat că nu au vândut acestuia cartușele găsite în locuința sa, aspect ce este dovedit și de registrul de evidență a muniției pe anul 2006,aparținând

SC H. SRL.

Chiar dacă susținerile inculpatului, în sensul că a procurat cartușele la solicitarea unei alte persoane, care l-ar fi rugat să i le cumpere, ar fi reale, fapta sa tot se circumscrie, atât din punct de vedere obiectiv, cât și din punct de vedere subiectiv infracțiunii prevăzută de art. 279 alin. (1) C. pen., cu atât mai mult cu cât inculpatul era polițist și cunoștea condițiile în care poate fi deținută muniția, respectiv numai în baza unui permis de armă (pe care el nu-l deținea). Referitor la sancțiunea ce a fost aplicată inculpatului pentru această infracțiune, Curtea apreciază ca fiind nefondate atât critica inculpatului, cât și cea a Parchetului. Spre deosebire de infracțiunea de neglijență în serviciu analizată anterior.

În acest caz nu se poate susține că fapta inculpatului nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, ținând seama de cantitatea de cartușe găsite la domiciliul inculpatului și de potențialul letal al acestora, ca și de modalitatea în care el a intrat în posesia lor. Pe de altă parte însă, împrejurarea că inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale, ca și conduita procesuală a acestuia, justifică reținerea de circumstanțe atenuante judiciare în favoarea sa, cu consecința coborârii pedepsei sub minimul special. În consecință, sancțiunea aplicată de prima instanță corespunde atât prin cuantum, cât și ca modalitate de executare criteriilor impuse de lege, neexistând motive care să justifice nici atenuarea, dar nici agravarea tratamentului sancționator stabilit prin sentința recurată.

Pentru aceste considerente, recursurile declarate în cauză sunt nefondate și urmează a fi respinse, cu obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare către stat conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen. PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova și inculpatul B.G. împotriva sentinței penale nr. 164 din 14 noiembrie 2007 a Curții de Apel Craiova, secția penală. Obligă recurentul inculpat la 200 de lei cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 15 aprilie 2008.